945 matches
-
Ele își folosesc liberul arbitru pentru a se apropia de Dumnezeu. Unele se apropie mai mult, altele mai puțin, în funcție de credința și forța lor, rezultând astfel o ierarhie a spiritelor ce populează universul: pe treapta cea mai înaltă stau cetele îngerești necorporale, urmează îngerii ce au în grijă mișcarea astrelor, iar la urmă se află oamenii, spirite închise în trupuri. Fiecare creatură își ocupă în această ierarhie un loc ales în mod liber. Sufletul uman este nematerial, dar închis într-un
Origene () [Corola-website/Science/302163_a_303492]
-
sunt supuse slăbiciunii trupului (ca oamenii), exercitarea liberului-arbitru în ceea ce privește legătura cu Dumnezeu s-a făcut o singură dată. În acel moment o parte din îngeri au ales separarea de Dumnezeu, în frunte cu Lucifer, conducătorul celei de-a doua cete îngerești. Celelalte opt cete au rămas în unire cu Dumnezeu. Spre deosebire de îngeri, omul are o latură materială, ușor coruptibilă, ceea ce face ca poziția sa să fie - în raport cu îngerii, de pildă - instabilă. Un om care astăzi se hotărăște să fie alături de Dumnezeu
Proniere () [Corola-website/Science/302512_a_303841]
-
care s-a căsătorit cu Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic). Toate personajele au aceeași înălțime, cu costume de aceeași culoare și coroane identice. În afară de tabloul votiv, se mai păstrează frescele reprezentând Sfânta Treime, un sobor de îngeri, liturghia îngerească în două tablouri pe cele patru timpane mari, heruvimi, medalioane de sfinți pe arce și motive decorative florale. În anul 1811, s-a repictat interiorul bisericii de către zugravul Vasile Dubrovschi, care a primit 1.600 lei de la arhimandritul Chiril. Zugravii
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
mănăstioară cu chilii și ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul său a auzit glasuri îngerești cântând Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. El a construit o biserică din trunchiul acelui copac. Până la ridicarea schitului, pustnicul a dormit într-un bordei, sub pământ.<ref name="AS 691/2005">Sorin Preda - ""Mănăstirea copilăriei lui Eminescu"", în "Formula
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
se afla următoarea inscripție: "În veci pomenitul Miron Barnovschi Voievod, ctitorul acestei sfinte mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în anul 1627", iar sub cel al mamei sale scria: În veci pomenita mama lui Elena Doamna și pentru dumnezeiasca și îngereasca schimă schimbându-și numele în Elisbeta monahia". Călătorul Paul din Alep menționează că exista în biserică un portret al ctitorului, pictat călare pe un cal alb. După cum spune tradiția, în momentul decapitării domnitorului, pe portretul său din Biserica Adormirea Maicii
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
cu foarte mulți ani înainte. În 8 iunie 1830, un păstor de capre din Ciclova Montană, pe nume Iancu Cârșovanul, a ajuns cu turma sa în seculara pădure de sub „Stânca Rolului”. În desișul acestei păduri, a fost martorul unor cântări îngerești pe care le-a auzit și care i-au făcut o puternică impresie. Acesta a adus cele auzite la cunoștința consătenilor, care îndată au început un adevărat pelerinaj în pădurea de pe Valea Călugărului. La fața locului au fost aduse cruci
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
unor sfinte cîntări liturgice de către martori oculari, care mai târziu devin ctitori ai mănăstirii. Unul dintre aceștia a fost ciobanul Ioța Văegariu care era cu oile în 1858, cînd a auzit minunea săvârșindu-se în văzduh, Apoi a auzit cântările îngerești din nou tot pe acel loc și a pus o icoană într-un paltin. Într-una din “cronicile sale, ieromonahul Paisie Răileanu, face referire la două dintre minunile întâmplate la Mănăstirea Călugăra: “S-a remarcat, cu curgerea timpului, diferite minuni
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Îl găsim la bisericuțele rupestre de la Basarabi, dar și împodobind literele inițiale în manuscrisele medievale. Pictura s-a păstrat numai în absida altarului. Ea reprezintă Sfânta Troiță, Sfântul Emanoil, Maica Domnlului miluitoarea, ținând pruncul pe genunchi, cu ambele mâini, cete îngerești, Sfântul Antonie, Sfântul Teodosie, sfinți părinți, viziunea patriarhului Petru, jertfa lui Avram. Pe o grindă a peretelui de vest se află semnătura lui Toader zugravul. În 1747, numitul artist, a realizat icoana Deisis, iar anul următor pe aceea reprezentând pe
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
le sunt treapta ultimă a primului cor îngeresc, sfera de bază a corului și toți angeologii sunt de acord că ei reprezintă Tronul Atotputernicului și de aceea poartă acest nume, de . Sunt simbolul unirii Universului cu Dumnezeu Tatăl, au toate culorile curcubeului și sunt făpturi imense, cu mult
Scaune () [Corola-website/Science/306330_a_307659]
-
compartimente, a fost pictată, la acest fapt referindu-se textul în limbă slavă, din Proscomidie, din nefericire foarte avariat. Din pictura absidei, probabil că reprezentarea Mariei Orantă cu Arhanghelii Mihail și Gavril cât și acelea ale Sfintei Troițe și cetelor îngerești, datează din 1732. Se leagă de pisania din 1765, pictura de pe peretele despărțitor , cu chipuri de sfinti militari (Teodor, Ipatie, Gheorghe, Tiron, Dimitrie etc.) și cuvioșii Teodesie de la Peștera, Antonie cel Mare. Celei de a doua jumătăți a secolului al
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf. Troiță, Maria cu arhanghelii, soboarele îngerești, jertfa lui Avram; proorocii mesianici “Isus Hristos pâinea vieții”, arhierei și arhidiaconi. Pentru ea pisania consemnează cu data de 1 octombrie 1860, personalitățile în timpul căreia a fost făcută, începând cu Francisc Iosiv, episcopul Andrei Șaguna, protopopul Popovici din Abrud, parohul Gherman
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
o ceară moale. Cu această minune începe seria de biruințe pe care acest om al lui Dumnezeu avea să le câștige asupra diavolului. Când împlini 15 ani, cunoscu pe deplin deșertăciunea pământească și, pentru a-și pune la adăpost virtuțile îngerești, pe de o parte, și pentru a se ști dăruit cu totul în slujba lui Dumnezeu, pe de altă parte, se călugări în Mănăstirea Canonicilor regulari ai Sfântului Augustin, din apropierea orașului său natal Lisabona. Dorind apoi o deplină singurătate după
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
oricine. Iată și portretul Sfântului Anton. Era de statură mijlocie, brunet și delicat. Avea o față rotundă și plinuță, care îl făcea să pară mai tânăr decât era. Ochii negri și vioi, fruntea înaltă, serioasă, și toată înfățișarea lui veselă, îngerească și atrăgătoare. Deși făcea pocăințe aspre și muncea mereu în via Domnului, el își păstra pururi înfățișarea neschimbată ce avea un farmec ceresc și impunea respect și cinste. Minte ageră și voință întreprinzătoare, nu se dădea înapoi de la nici o greutate
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. Este menționată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Autorul l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”. A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
la moșia familiei Deleanu, la Medeleni. Scriitorul Ionel Teodoreanu descrie viața unor copii: Dănuț, Olguța și Monica. După cum susține și autorul, Olguța este unul dintre cele mai reușite personaje ale operelor literare. După părerea tatălui ei, ea este un "drac îngeresc", "un amestec de puritate și inclinații spre mici răutăți". Se agită mereu, nu acceptă să fie contrazisă și încearcă să subordoneze tot ce o înconjoară. Dănuț este o persoană calmă, dar de cele mai multe ori își pierde răbdarea și devine nervos
La Medeleni () [Corola-website/Science/317141_a_318470]
-
41 ; 4, 4). Căci așa citim la sfințirea apei la botez : "și-i dă ei (apei) darul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului, fă-o (Doamne) izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, dracilor pierire, plină de putere îngerească...". Apostolul Pavel vorbește de moartea și învierea tainică cu Hristos, de înnoirea vieții și de înfiere prin apa botezului (Romani, 6, 3-11), cum a amintit Domnul în convorbirea Lui cu Nicodim (Ioan, 3, 4, 5).
Agheasmă () [Corola-website/Science/318213_a_319542]
-
dată a altor elemente sculptate (ancadramente), în care meșterii săpaseră, din strămoșescul repertoriu, rozete, triunghiuri, linii în zig-zag. Din decorația pictată, plătită de săteni, în 1761, se păstrează și se admiră, aceea din altar, cu temele: Sf. Troiță și cetele îngerești Maria cu pruncul, flancată de arhanghelii Mihail și Gavril (pe boltă); părinții bisericii Răsăritene (pe laturile poligonului). Analiza picturii dezvăluie activitatea aici a unui zugrav, sau a unor zugravi, postbrâncovenești, cu un real talent, vădit în alegerea culorilor, în realizarea
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu remarcabile chenare florale, se păstrează: mucenicii, în decor pe nișe, apostolii, înșiruiti la marginea bolții; iar pe perete sud, Sf. Dimitrie. În pronaos: mucenițe iar pe plafon: Maria Orantă, Adam și Eva, cuvioșii Simion, Clement, Grigorie
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
cele ale timpanului. Absida are o boltă semicilindrică, intersectată, în planul poligonal prin intermediul unor suprafețe plane, în console. Numai pereții și bolta altarului au rămas aparenți. Temele iconografice ale absidei sunt: Sfânta Troiță, Arhanghelul Mihail și Arhanghelul Gavriil cu cete îngerești ; Năframa Veronicăi; pe pereți: arhidiaconul Laurenție; Viziunea patriarhului Petru al Alexandriei; procesiune de arhierei. Autorul picturii este talentatul zugrav Simon de la Alba Iulia. Restaurarea bisericii rămâne o sarcină de viitor, cu rezultate deosebit de avantajoase pentru înfățișarea sa de ansamblu.
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii. În absida, altarului: Sfânta Treime, cete îngerești, Jertfa lui Avraam, Botezul Domnului (perete nord), și procesiunea arhiereilor. Prin lucrările de aducere a pereților în faza inițială, adică a bârnelor aparente, ar ieși la iveală, desigur, noi date, nu numai în ceea ce privește istoria monumentului, ci și arhitectura, în genere
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere chirilice
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
coloritul grena, roșu și bej; în partea de jos, dincolo de intrări, ,cuviosul Alexie omul lui Dumnezeu” și Cuvioasa Paraschiva. În altar decorul pictat este alcătuit din: imaginea lui Isus în potir; părinții bisericii răsăritene; pe boltă, Sfânta Troiță și cete îngerești; pe timpanul de est, Maria și arhanghelii Mihail și Gavril. La ieșirea din sat, cărarea străbate un peisaj minunat, către culmea înaltă de 1353 m a masivului calcaros. De sus se deschide perspectiva spre Trascău, Bedeleu, Râmeț, Muntele Mare, Vlădeasa
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
se află medalioane în care sunt pictați martiri și ierarhi, seoarate printr-o bandă cu elemente decorative florale aurite. În semicalotele absidelor laterale sunt pictate două scene importante: „Coborârea Sfântului Duh” și „Înălțarea Domnului”. Pe pereții turlei sunt reprezentate Cetele Îngerești suprapuse pe două registre. Bolta altarului este dominată de „Maica Domnului cu pruncul pe tron însoțită de patru arhangheli”, sub care se derulează scenele „Patimilor”, iar la baza absidei Sfinții Ierarhi. Singurele picturi originale păstrate sunt "capetele lui Iisus și
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie 40 de zile”; proorocul Ilie. Pictura tâmplei (pe peretele despărțitor) este dispusă pe
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
preotesii, făr de alte cheltuiale bani 30 de florinți vonași. Pomeani gospodi erei popa Elie, preoteasa Ioana, Niculae, Andreiu, erei Ion, erei Florea, Floare, Maria, Vasile, Maria. Gheorghie zu(grav), Crăciun (ugrav)”. Iconografia altarului prezintă următoarele teme: Sfânta Troiță, cete îngerești, proorocii mesianici, în medalioane, delimitate prin decor de flori în cupe; arhidiaconi și arhierei; pe spatele tâmplei Jertfa lui Avram, în decor de copaci. Proscomidiarul este de fapt o laviță, pictată cu florile din decorația murală, prinsă de perete. Pictura
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]