2,611 matches
-
stau la bază, ele sunt, în contrast cu cele antisociale, benefice și umaniste. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Agresivitatea și comportamentul antisocialtc "Agresivitatea și comportamentul antisocial" 1. Natura agresivitățiitc "1. Natura agresivității" 1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscutătc "1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost tratată mai mult speculativ. La începutul secolului XX, abordările
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
autodistrugere, numai că, dacă acțiunile de distrugere sunt îndreptate spre alții, consumându-se energia acumulată, ne salvăm pe noi înșine. Îi agresăm pe alții pentru a nu ne distruge pe noi înșine. Pentru S. Freud deci, agresivitatea - deși nu direct înnăscută biologic - are tot o bază instinctuală. Cu deosebire după apariția lucrării de sinteză a lui Konrad Lorenz cu privire la agresivitate (On Aggression, 1966), s-a consolidat și popularizat ideea naturii biologice a acesteia. Instinctul agresivității oferă șanse de supraviețuire și de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a crescut violența conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conspecifică. Desigur, etologii și sociobiologii recunosc că există factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
domenii competitivitatea combativă există și, nu întâmplător - susțin autorii citați -, rata omuciderilor este foarte mare la tinerii urbani, la vârsta când biologic este și ea mai accentuată. Trecem în revistă și principalele argumente care se aduc împotriva teoriei naturii instinctive (înnăscute) a agresivității. Astfel, chiar la nivelul animalic, cercetările arată că, cel puțin la mamiferele superioare, nu funcționează o matrice genetică rigidă de agresivitate, comportamentele competitive fiind flexibile și, în mare parte, învățate. La om, e problematică existența unui instinct universal
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe și schimbări cu greu s-ar fi putut produce. Psihologii sociali și sociologii, respingând ideea că violența este explicabilă în primul rând prin schema ei instinctual înnăscută, nu neagă orice rol al factorilor biologici. Cromozomul y, supranumerar, diferențele în structurile neurologice și alți parametri de natură biologică au importanță în spectrul comportamentului prosocial sau al celui antisocial. S-a constatat, de exemplu, că indivizii arestați pentru crime
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ales pe cea directă, pe față și pentru că are în vedere consecințele ripostei din partea celor agresați. 4. Prevenirea și reducerea violențeitc " 4. Prevenirea și reducerea violenței" 4.1. Efectul catharsisuluitc "4.1. Efectul catharsisului" Ipoteza catharsisului afirmă că pornirea omului - înnăscută, indusă prin socializare sau provocată de evenimente specifice - de a se comporta agresiv față de semenii săi poate fi satisfăcută prin acțiuni substitutive care să nu facă rău nici altora, nici sieși. Creându-se posibilitatea ca indivizii să-și descarce mânia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor gesturi văzute la cei din jur). Vorbind deci despre comunicarea nonverbală, deosebim și aici importanța unor principii generatoare: - comunicarea nonverbală este determinată cultural; astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și de scop, alegerea mijloacelor de comunicare, statutul social al comunicatorilor, limbajul și normele grupului sunt dimensiuni complementare ale unor astfel de bariere. Ele se pot datora unor factori fizici permanenți sau situaționali (în prima categorie se află anumite deficiențe înnăscute ale comunicatorilor, în cea de-a doua, spre exemplu, o acustică defectuoasă a sălii unde are loc activitatea didactică sau deficiențe temporare - un profesor poate să fie, de pildă, răgușit), dar și unor factori socioculturali (spre exemplu, cineva care nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
chiar după păcatul originar, a păstrat ceva din bunătatea esențială. în această doctrină a scriitorului se regăsesc ecouri (așa cum se întîmplă deseori la acești scriitori cultivați din Gallia) ale unor doctrine de origine stoică potrivit cărora conceptul de bine este înnăscut la oameni. Prima gratia, pe care Dumnezeu a vrut s-o dăruiască omului în momentul creației, n-a dispărut așadar cu totul. în consecință, natura umană este considerată în esență pozitivă, și scriitorul afirmă că darurile naturii (aproape) coincid cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
doua, însă nu știm nimic despre a treia, care - dacă a fost scrisă vreodată - trebuie să fi fost combătută într-o secțiune a operei lui Chiril care s-a pierdut. în prima carte, Iulian afirmă că ideea de Dumnezeu este înnăscută în ființele omenești și că observarea cerului i-a făcut pe oameni să-l vadă în mod just în relație cu Dumnezeu. Pe de altă parte, deși atît grecii cît și iudeii au compus basme despre divinitate, teologia grecilor e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai rafinați în arta manipulării, Berindei și Theodorescu făceau figuri de liberali! Primul, fără îndoială, după ce se fripsese într-un "Tucă-show", n-a mai vrut să repete figura de a fi ridiculizat de vreun tânăr istoric, al doilea dintr-o înnăscută capacitate de a naviga vijelios în ape tulburi. Pe când d-nii Coșea și Stoenescu își prinseseră halatele în pintenii cailor lui Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, d-nul Theodorescu ne-a promis mari revelații privindu-i pe Gelu, Glad și
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
mai deschisă de la Învățător la elev, de la Învățător la părinte sau de la elev la elev este necesară cunoașterea personalității fiecărui elev. Este dificil dar foarte important pentru că fiecare elev este unic și trebuie Înțeles. Dacă nu putem să vedem deosebirile Înnăscute ale copiilor și să-i acceptăm așa cum sunt, vom considera că aceia care nu sunt ca noi, sunt cel puțin anormali. Când Înțelegem temperamentele, Înțelegem și de ce se atrag contrariile, de ce se formează anumite grupuri În clase, cine și cu
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
stăpânirea infinită a ființelor însuflețite să se perpetueze, să umple întreg pământul; apoi, pentru a propune omului virtutea, adică puterea de a îndura necazurile și încercările, virtute prin care poate câștiga nemurirea” (7, 5). „Nemurirea” nu este deci un dar înnăscut, ci unul „dobândit”. Ea se câștigă printr‑un efort susținut, care constă în exersarea permanentă a virtuților. De fapt, precizează Lactanțiu, omul este ființă muritoare, creată pentru nemurire. Numai trupul este muritor prin natură, sufletul nu încetează să existe odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
bucătăriile românească, franceză, rusă, greacă, turcă, ungară, poloneză și germană. Modest, dar extrem de harnic și riguros, S. s-a bucurat de apreciere și datorită altor calități, recunoscute până și de un neiertător pamfletar precum Tudor Arghezi, care îi remarca politețea înnăscută, eleganța atitudinii și a comportamentului, conchizând: „discret, atent și făcând abstracție de persoana lui, domnul Sevastos a știut să-și facă un prestigiu și să-l mențină”. Volumele Cronici rimate (1963) și Versuri (1967) adună colaborările lui S. din periodice
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
explicație. Toate sunt de acord În a recunoaște faptul că la baza acestor tulburări stau factori individuali și factori exteriori individului, care din punct de vedere formal-extern se manifestă prin abateri de la normele morale. C. Lombroso a vorbit despre „criminalul Înnăscut”, care reprezintă forma atavic-degenerată a ființei umane. Acesta reprezintă o formă de regresiune psiho-biologică a omului civilizat la tipul uman primitiv, crud, sălbatic, violent, irațional, nesociabil, lipsit de conștiință morală. Teza Își are rădăcinile În teoria lui A. Morel și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acțiunile sale; că tipul ambivalent este un tip complicat, imprevizibil, schimbător, cu opreliști morale și sufletești slabe, Înclinat mai mult către rău, egoist, intrigant, pervers. Aceste tipuri se apropie În mare măsură de tipurile morale. Ele au un caracter natural, Înnăscut, ca o trăsătură funciară a persoanei umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor natural, ele sunt, În egală măsură, rezultatul educației, al procesului de formare morală a individului. Ele se dezvoltă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care, ca și „daimonul” lui Socrate, mă oprește de la efectuarea unei acțiuni. Evitarea este rezultatul cenzurii morale. Atitudinea de evitare este un proces psihologic și moral foarte complex. Ea ține, pe de o parte, de instinctul de conservare, ca trăsătură Înnăscută, funciară, a ființei mele, iar pe de altă parte, este legată de nivelul meu de educație, de instruire și cultură, care-mi conferă capacitatea de a evalua situațiile vieții, de a anticipa atitudinile celorlalte persoane față de mine, acțiunile lor posibile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ele pot fi influențate și se pot modifica prin educație și cultură. Binele și răul sunt pulsiuni ale supraeului, așa cum sunt pulsiunile inconștientului. Numai că pulsiunile inconștientului sunt de natură instinctuală, pe când pulsiunile supraeului sunt de natură morală. Primele sunt Înnăscute, iar ultimele se dobândesc sau, dacă există, pot fi actualizate În manifestările persoanei prin situațiile vieții trăite. În sensul acesta trebuie Înțeleasă patologia morală, ca o abatere de la normele morale, așa cum apare ea În intențiile, conduitele, acțiunile persoanei. La originea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
frecvente ale tuturor memoriilor de călătorie din perioada respectivă. Bernard Le Calloc’h le conturează primilor doi un portret intens polarizat: dacă primul este „politician, diplomat, spirit cultivat și plin de curtoazie, al doilea era un barbar, de o cruzime Înnăscută, care Își tortura dușmanii și Îi spânzura de vii pe cei care-i cădeau victime”. Mai mult, B. LeCalloc’h stabilește un consens al dezgustului față de Ghulab Singh, consens la care participă Victor Jacquemont (1801-1832), Godfrey Thomas Vigne (1801-1863, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Uniunii Tineretului Comunist), De-a lungul fluviului (1985) și Fortul (1988) ș.a. Va păstra o anumită independență față de promoția ’80, căreia îi aparține biologic și mai puțin programatic, ceea ce se vede și din structura epicului său. Prozatorul este un fabulant înnăscut. Există în cărțile sale un manierism vizibil, care trimite la filiera latino-americană, prin sudura perfectă a observației realiste și a închipuirii nestrunite. Cu excepția primului roman, celelalte se situează într-un teritoriu fabulos, cvasimitic (un comitat Yoknapatawpha sui-generis), localizat la vărsarea
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
și valori care determină comportamentul omului”. Ea cuprinde în egală măsură și „năzuințele, motivele, sentimentele, scopurile și conflictele permanente dintre indivizi și colectivități” (J. Szczepánski). Pentru J. Dewey, caracteristicile naturii umane sunt următoarele: reprezintă o anumită constituție bio-psihologică primară și înnăscută, comună întregii specii; este un ansamblu de caracteristici durabile de forțe și proprietăți psihologice conduse de legi particulare, din care rezultă tendințele elementare, invariabile ale omului; constituie un ansamblu de sensibilități și capacități de receptare a impresiilor; dispune de o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
raportate la conștiința morală a persoanei. N. Mărgineanu distinge, după natura lor, următoarele tipuri de conflicte: conflicte psihologice, care constau în ciocnirea dintre diferitele forțe sau elemente dinamice ale sistemului personalității și care stau la baza activităților și conduitelor umane, înnăscute sau dobândite; conflicte biologice, care sunt de fapt disfuncții somato-fiziologice (discrazii, distonii neurovegetative, tulburări psihosomatice etc.), care pot genera afecțiuni sau stări de dezechilibru ale persoanei; conflicte psihosociale, referitoare la relațiile individului și comunicarea cu lumea, probleme de adaptare/integrare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau inexistență congenitală a unei anumite aptitudini a individului. Această inaptitudine îl diferențiază de ceilalți indivizi, la care aptitudinea este prezentă. Pierderea aptitudinii la deficienți poate fi parțială sau totală, poate interveni pe parcursul vieții sau poate avea un caracter congenital, înnăscut sau dobândit ereditar. Deficiența poate apărea și ca o consecință a evoluției cronice a unor boli sau se poate înfățișa ca sechele ale unor boli. În acest caz, ea este o stare defectuală, o infirmitate de tip sechelar, care succede
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din categoria nemanuală; delincvenții sistematici; criminalii organizați; criminalii profesionali. 4. Tipurile de delincvenți În ceea ce privește tipurile de delincvenți, părerile specialiștilor sunt diferite. Astfel, C. Lombroso vorbește despre tipul criminalului înnăscut, marcat prin tare ereditare de ordin biologic și psihiatric. În afara acestuia, el mai menționează și alte tipuri: criminalii pasionali, criminalii ocazionali, criminalii obișnuiți etc. A.R. Lindesmith și H.W. Dunham deosebesc două tipuri: criminalul social, ale cărui acte criminale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]