3,744 matches
-
pentru faptul că aceasta n-a auzit de Ulise?, Laszlo oftează, dar gura frumoasă a iubitei iese biruitoare, așa e ea!, își dă curaj bărbatul... — Lori dragă, bărbatul ăsta al tău e nebun, toate muierile pe care le știu sunt înnebunite după vocea lui, care te mângâie pe ovare și el visează mereu la nu știu ce ochi albaștri, că se vede și asta... — Ehei, cum eram eu odată!, exclamă trist Maestrul, mai trist ca toți ceilalți trei la un loc, apoi, tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
eram sigur că va învăța să gătească, era fidelă pe atunci, o femeie obișnuită, de casă... Puică, acum e o nevastă tocită, dar țin foarte tare la ea - căsătoria îmi dă mie siguranță, curățenie, dar îmi ia din libertate, mă înnebunește ideea cu libertatea... îîî, nu cred, eu totdeauna am făcut ce am vrut - țin, deci, și la ea, și la relația noastră. Norocul meu a fost că te-am găsit pe tine sau tu m-ai găsit pe mine, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să uit de copil, nu ți se pare că ăia mi-au făcut ceva?, că m-au hipnotizat și că știam numai de ei?, la sfârșit de spectacol, la aplauze, mă uit după nepot, ia-l de unde nu-i, să înnebunesc, nu alta, dar, după ce l-am căutat mai bine, l-am găsit, se dusese pe afară, se juca și el cu alți copii... Pentru mine, a fost numai spectacolul. Teatrul?, ce e teatrul? Să ți se rupă sufletul de frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la tineee, ne minunaaam, nici n-am povestit oamenilor ceva, că te-ar fi luat comuniștii pe la spitale, că ești anormal, ce să știe proștii?, noi eram din altă lume... Ar fi spus, poate, că sunt nebună, tovarășa învățătoare a înnebunit!!! Păi, mie îmi asta trebuia? Că erau activiștii PCR cu ochii cât cepele pe noi, mai ales pe intelectuali. Așa ai apărut pe lumea asta, dintr-un preot ca un soare și din mine, o învățătoare talentată la teatru, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
gard despre care ziceau ei că e granița, ei bine, tată-său l-a turnat la Secu imediat, le-a spus că băiatul vrea să fugă din țară!!!, și copilul a fost internat la o școală de reeducare, de-a înnebunit puștiul. La mine în familie n-a fost asta, eu doar am recitat pentru ei. Atât. Eram ceea ce se chema o persoană de încredere. Dacă sunt vinovat pentru asta, condamnă-mă. Sunt un mare actor care s-a adaptat. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu fata asta cu părul șaten, cu Vichi, de care ți-e atât de frică, ai o teamă nebună că ne prinde aici. Să știi că Vichi n-a însemnat nimic în viața mea, nu înseamnă nimic. — Tu m-ai înnebunit cu nevestele astea ale tale, n-ai nici o înțelegere pentru mine. Și Loredana oftează cu adevărat, dar nu uită că Vichi nu înseamnă nimic, e bine de ținut minte, ochii ei sclipesc dur, oțel, își lasă pleoapele în jos, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu roua de pe iarbă, avea pe bogăția aia boabe de rouă strălucind pe carnea albă, bag-o, mă, m-am așezat deasupra ei și-am mozolit-o cu puța care începea să crească misterios, a tot schimbat pozițiile, de-am înnebunit acolo, între verzituri, după un timp mi-a băgat capul între picioarele ei albe, de blondă trecută de 17 ani, am lins-o mirat, era bună și caldă, gemea, mi s-a părut că se transformase într-o femeie verde-argintie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aceea, pe masa Spitalului Filantropia, când dr. Barbu mi-a spus că e fetiță, am râs, am izbucnit în râs de s-a crucit omul, ce-aveți, doamnă?, și a venit la capul meu să mă vadă, credea c-am înnebunit, dar eu eram cea mai fericită femeie... (ascultă, ca și cum ar spune lasă-mă să-ți povestesc), lasă-mă să-ți povestesc și-ți explic pe urmă, o alăptam și-i cântam, știam un cântec de leagăn de la mama mea... (Imagine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la mâna mea, se apleacă peste ranăăă, dar nu zice nimic. Apoi, a făcut băiatul un cerc pe ciment: așteptați aici, în cercul ăsta! (Gestul tânărului doctor.) Eu, cu o fașă ținută pe rană, cu ochii după ăla, că eram înnebunită de frică, el s-a îndreptat spre ușă, până la urmă a ieșit repede, eu îl așteptam neliniștită în cerc, în semnul ăla pe care îl făcuse. S-a întors cu un vraf de tratate, s-a așezat la masă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu tânărul și frumosul meu amant... parcă sunt în Caragiale, da’ amant se spune, nu?... erau în fața școlii și el o mângâia ca pe o ștoarfă... Intrase Răul în casa mea, în sufletul meu, nu știu cum să zic... Dacă n-am înnebunit, mare lucru. Am urcat înapoi, dar tipu’ nu era la serviciu, mă chinuiam ca o leoaică, tare aș fi vrut să fie acolo Străinul... meu. Mi-a crescut tensiunea, mă abțineam să nu plâng, așa, ca să nu mă vadă lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dreapta pe țâțele și pizda cățelei, negruța noastră parcă râdea, se uita cu o privire galbenă dintr-o parte, cățeaua asta va face moarte de om pentru ea, așa s-au legat amândouă. Seara, mi-am futut nevasta de-am înnebunit-o, mă omori!, striga, mă omooori!!! A țipat de bine, aș zice, a țipat încontinuu, am vrut să văd de ce se masturbează cu Tara aia, ce găsește la cățea? Părea o femeie normală la pat, ce-o fi în capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
îmi era greață și ți-am trimis un SMS celebru („Sunt în ea, dar mă gândesc la tine, scapă-mă!!!”), m-am întors în dormitor și-am mai futut-o de câteva ori. Părea normală. Doar că eu am să înnebunesc. Vezi că fără tine nu pot... Ție îți spun tot, sper că nu-ți face rău. Să lăsăm, mă bucur că ți-am oferit apartamentul ăla, îți mai spun că nu te duceam eu într-un loc rău, îl am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sufrageria unde locuia cu parchet, cică tot venea frigul, ca brazii, peste ea, auziți ce nebună!!! Dar unde Dumnezeu a locuit, pe un aparat de aer condiționat dat la rece? Na, că m-am prostit și eu, că m-a înnebunit de cap cu brazii ei albi, curenții, frigul, umezeala... Și uite că acuma s-a ales praful din toate, când îl văd că nu mai scoate o vorbăăă!... nu-i trece lui, nu-mi trece mie, suntem negri de supărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aia îl trimitea sigur Tinei din fața lui, aia care nu era. Numai cât vă spun despre ea, că o să ziceți că sunt nebună, turbez. Cu ochii ei albaștri, cu pletele până la brâu, cu vocea ei, cu mirosul ăla de mă-nnebunea, un parfum de parcă ar fi căzut din cer, straniu, nu-l recunoșteam, i l-o fi luat Maestrul... ? — Cui trimiteai mesajul? — Nu-i treaba ta. — Și cu cine erai aici? Ești nebună, cu cine să fiu?, aș fi vrut eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
adunați și capul plecat. În alt pom e tot ea, Ani a lui, așezată pe scaun, tot pe terasa de la Hades, plânge tăcut, în liniște, fără un suspin, doar șiruri de lacrimi se scurg continuu. Acolo am murit amândoi... Au înnebunit copacii, își spune el și închide ochii... Se uită iar spre grădină, uite că Neli ar trebui să aducă din nou oameni la cosit lucerna, să fie cosită iar, e cald, ce vreme ciudată! Și Tina?, bărbatul se simte strivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe Olt, tot pe Olt, până la Cristești, el e nebun, trebuie să conduci peste pietrele iadului, am fost de câteva ori, la începuturi, acuma nu mă mai duc, nici dacă mă pici cu ceară!!! Zice el că pleacă, eu să înnebunesc, da’ ce poți să spui?, mă duc și o aduc pe maică-mea la premieră, vreau să vadă Regele Lear, e un rol prea important, cum să nu mă vadă mama?, adu-o, dragă!, zic repede, ușor, mi-am promis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e acolo, lângă el. Deschide computerul, poate un mesaj de la ea, nu intrase de mult pe Internet, căci Teatrul... Daaa, e mesaj. Citește atent. Brazii albi... corpul uman... 23,5 dolari... n-ai să mă mai vezi niciodată... M-a înnebunit cu metaforele ei! E nervos. Maestrul ar vrea să mai citească o dată, dar nu poate. Ceva s-a blocat pe creier. Plângeți-l pe-acel ce n-are viața și Moldova lui, mârâie încet, deși nu-l aude nimeni, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
scenă: ... dragostea de tine și dreptate. Fals, nu e Cordelia. Maestrul își rostește mai departe replicile, dar plânge în minte și în inimă... Actul V. Tabăra britanică, lângă Dover. Lear și Cordelia. Zeii pe care Shakespeare îi invocă. N-am înnebunit când am făcut Hamlet și-am să înnebunesc acuma, la Regele Lear. Zei, nu mă părăsiți, ca pe Lear!!!, să-ți pierzi ochii: ia-mi tu ochii, îi dă replica lui Edgar. Să-ți pierzi ochii sau altceva. Să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e Cordelia. Maestrul își rostește mai departe replicile, dar plânge în minte și în inimă... Actul V. Tabăra britanică, lângă Dover. Lear și Cordelia. Zeii pe care Shakespeare îi invocă. N-am înnebunit când am făcut Hamlet și-am să înnebunesc acuma, la Regele Lear. Zei, nu mă părăsiți, ca pe Lear!!!, să-ți pierzi ochii: ia-mi tu ochii, îi dă replica lui Edgar. Să-ți pierzi ochii sau altceva. Să-ți pierzi vocea. Glasul. Tina-Anita. O, nu mă părăsiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
lui și-i spune: ție n-am ce să-ți fac, tu ești artist, tu ai să te chinui mereu! Zicea înainte de premieră, în culise, printre decoruri și cortine, că aia nu era Tina... Eu nu înțeleg nimic, cred că înnebunise, spune tu la un om normal asta și-o să vezi ce spune ăla, oricine ar crede că ai înnebunit, morții care știu, morții care se întorc, ce-i asta?... Au rămas după el doar casetele alea cu înregistrările pieselor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mereu! Zicea înainte de premieră, în culise, printre decoruri și cortine, că aia nu era Tina... Eu nu înțeleg nimic, cred că înnebunise, spune tu la un om normal asta și-o să vezi ce spune ăla, oricine ar crede că ai înnebunit, morții care știu, morții care se întorc, ce-i asta?... Au rămas după el doar casetele alea cu înregistrările pieselor de teatru în care a jucat, Hamlet, Pescărușul, Steaua fără nume, O scrisoare pierdută, Romeo și Julieta... doar atât, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
el a iubit-o!, exclamă frumoasa femeie. Ei? - și grădinăreasa oftează -, ziceți că nu e așa... S-o fi îndrăgostit și Maestrul, repetă Frumoasa Neli, ca o specialistă. — S-a îndrăgostit pe dracu’, ce, el se mai poate îndrăgosti?, a înnebunit!, îți spun eu... Și cum se descurcă la serviciu?, actoria nu e muncă la birou, la acte, la contabilitate, întreabă Neli gânditoare, ea a văzut atâtea spectacole, l-a văzut pe domnul jucând teatru, a văzut că nu era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe mine cel mai tare nu este faptul că nu vei fi președinte la Prince și În consiliul studenților, ci faptul că nu ți-ai dat osteneala să promovezi examenul. — Pe mine nu asta mă Înfurie, a răspuns Amory. Mă Înnebunește aspectul concret. Lenea mea a fost În perfectă armonie cu sistemul meu personal, dar de data asta m-a lăsat de căruță norocul. — Vrei să spui sistemul te-a lăsat de căruță. — Posibil. — Bine, dar ce-ai de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a Învăluit o beznă bruscă, ca apele despicate ale unui fluviu. Când și-a revenit În simțiri, și-a dat seama că trecuseră câteva ceasuri. S-a trântit pe pat, Întorcându-se pe burtă cuprins de spaima mortală că va Înnebuni. Dorea să fie alături de oameni, de oameni, de cineva Întreg la minte, prostuț și bun. A zăcut așa, nemișcat, fără să-și dea seama de trecerea timpului. Simțea cum i se reliefează venele fierbinți pe frunte, iar teroarea se Întărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
N-aș mai fi acea Rosalind pe care o iubești. AMORY (cam isteric): Nu pot renunța la tine! Nu pot și gata! Trebuie să fii a mea! ROSALIND (cu duritate În voce): Acum te porți ca un copil răsfățat. AMORY (Înnebunit): Nu-mi pasă! Ne faci praf viețile! ROSALIND: Fac ceea ce e Înțelept, unicul lucru Înțelept. AMORY: O să te măriți cu Dawson Ryder? ROSALIND: Nu mă mai Întreba. Știi că În unele privințe sunt bătrână; În altele... ei bine, nu-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]