1,329 matches
-
scurt, adevăratul sălbatic este cel care nu relativizează trăsăturile grupului său de apartenență, cel care nu gândește și nu poate gândi decât În sistemul său de referință. Lévi-Strauss lasă să se Înțeleagă că „acest punct de vedere naiv, dar adânc Înrădăcinat la majoritatea oamenilor, este universal”: respingerea alterității culturale „În afara culturii, În natură”, adică gestul etnocentrist, este „atitudinea cea mai veche”, care „se sprijină fără Îndoială pe baze psihologice solide, deoarece tinde să apară la fiecare din noi atunci când suntem puși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționalismului negru, precum și pe legătura dintre lupta pentru independență și Însușirea pământului (Malcom X, 1968). Tot astfel, mișcarea bretonă emsav, care se prezintă ca o „mișcare socială de rezistență Împotriva asimilării de către ansamblul francez” (Nicolas, 1986), exaltă o identitate națională Înrădăcinată Într-un teritoriu clar circumscris și În cadrul căruia aspiră la mai multă autonomie politică. Exemplele de națiuni fără stat (Guibernau, 1999) sau de etno-naționalisme care concură la fragmentarea statelor-națiune prin presiunile separatiste pe care le exercită (Shiels, coordonator, 1984) sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tacită, Își are rădăcinile În tradiție, joacă un rol de „reglementare” și ne ferește de multe neplăceri. Nerespectarea obligațiilor poate fi echivalentă cu un afront sau cu o violare a regulilor. La fel, faptul de a aduce atingere obiceiurilor solid Înrădăcinate deschide calea unor conflicte grave: cel care Încalcă interdicțiile se expune sancțiunilor, oricine refuză să respecte cutare sau cutare poruncă poate fi supus represaliilor și riscă să fie „etichetat”. Așa cum bine arăta Jean Paiget În studiul său, publicat În 1932
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lipsește pînă acum din lista de diferențe între DD și DI este modul în care, fiind reproduse direct, calitățile „colorate”, idiosincratice și dialectice ale vorbirii și gîndirii unui personaj, reprezentate prin VI, nu reușesc să se transfere în versiunea DI. Înrădăcinate în subiectivitatea și evaluările specifice ale acelui personaj, ele nu pot fi reținute într-o versiune DI standard, care urmărește să redea - și aceasta, cu destulă zgîrcenie - subiectivitatea naratorului. Există și dificultăți în reprezentarea comenzilor în DD, a interjecțiilor și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
realului, că modelele sunt și construcții teoretice similare unei porțiuni a realității, dar nu realității în sine, cum constatau von Neuman și Morgenstern. Modelul nu este așadar teoria sau o teorie, ci aplicarea unei teorii la un obiect, modelul se înrădăcinează așadar într-o teorie prealabilă. În sfârșit, modelul celor patru clivaje e un model de tip deictic, adică descrie și enunță reguli interpretative, însă nu pretinde că furnizează vreo explicație. Luarea în calcul a proprietăților inerente caracterului de model sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Explicațiile sistemului politic românesc Cum anume au construit sistemul partidele și uniunile? Prin ce căi au structurat spațiul politic? Răspunsurile propuse au fost foarte diverse. Daniel Barbu a explicat regimul politic românesc drept o formă de particrație. Această particrație se înrădăcinează într-o idee particulară de drept de vot ("care nu ține de sfera drepturilor subiective, fiind creată strict printr-o cale pozitivă") și într-un mod de funcționare a sistemului electoral. Modalitatea scrutinului a dat naștere unui sistem de selecție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
autorul afirmă că în România "modul de scrutin proporțional transformă astfel democrația reprezentativă într-o democrație a partidelor", sinonimă cu "particrația", adică un "mod de conducere în care partidele dețin monopolul absolut al personalului, al resurselor și al politicilor guvernamentale". Înrădăcinat în tradiția interbelică, dar și în comunism, modelul particrației postcomuniste românești presupune "că partidele au o capacitate naturală, nu funcțională de reprezentare"46. Pactul constituțional din 18 ianuarie 1990, care a dus la crearea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (prima
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
minorităților semnat de România după Marele Război și să încerce a avea ca aliat opinia politică internațională". Acest grup era compus mai ales din vechi înalți funcționari din Ungaria 20. generația mai tânără, cei care erau cu ceva mai puțin înrădăcinați în Ungaria, care "voiau integrarea imediată în cadrul noului stat român și afirmau autonomia Transilvaniei"21. Uniunea fusese forțată a se transforma în partid național maghiar, divizați ideologic, între cele două războaie, între conservatori și cei de stânga 22 și, asupra
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat, se țin 10 minute în soluție de permanganat de potasiu 1 %. În seră și solarii solul se va dezinfecta chimic sau termic. 11.1.6. Cancerul bacterian al plantelor floricole Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Această boală a fost semnalată la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mare. Organele atacate se brunifică, țesuturile se înmoaie și se acoperă cu un mucegai fin gri (fig. 200). Bobocii florali și florile atacate se desprind de pe plantă. Atacul este foarte periculos, când se manifestă în seră pe butașii puși la înrădăcinat. Ciupercile genului Botrytis evoluează la temperaturi optime de 15-20șC și umiditate ridicată 98 %. Dacă temperaturile depășesc 22șC pe miceliul ciupercilor apar scleroți, ca formă de rezistență, din care vor apărea din nou micelii de infecție. Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al limbajului artificial. O formă a bunului-simț este ironică "sau, și mai mult, derîderea colectivă, cînd practicile unei societăți răstoarnă schemele mașiniste". Interpretarea, la rîndul ei, este o soluție viabilă în măsura în care operează cu sensurile comune, sedimentate de-a lungul vremii, înrădăcinate în solul tradiției. Ideea autorului este că semnele nu se pot transforma, prin acumulare, în simboluri (care sînt sensuri socialmente împărtășite), fiindcă funcția simbolică precede semnele pe care ea le leagă. Așadar, "dacă interpretarea este parte integrantă a comunicării, și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la agonie. Să-l îngrijească, printr-o creștere a tehnicilor, pe care le numește tehnologii de comunicare. Se vor remarca toate tehnologiile de avangardă; spun toate, de la biotehnologii la inteligența artificială, de la audio-vizual la marketing și la publicitate, toate se înrădăcinează într-un principiu unic: comunicarea. Comunicarea între om și natură (biotehnologie), între oameni și societate (audio-vizual și publicitate), între om și dublura sa (inteligența artificială); comunicarea care ridică în slăvi convivialitatea, apropierea sau chiar relația de prietenie (friendship) cu calculatorul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
succesului nu poate asigura transmiterea valorilor. B) Critica tezelor lui Habermas Se observă mai întîi regimul dihotomiilor la care ne repune Habermas. Înțelegerea se opune succesului, societatea critică Statului, manipulatul manipulatorului. Binele și răul, umbra și lumina, ca și opozițiile înrădăcinate în utopia unei reconcilieri definitive între oameni, între aceștia și natură. Că acest mit, mereu reînviat, s-a numit domnia lui Dumnezeu pe pămînt sau, mai tîrziu, comunism, nu se pare să-l deranjeze pe profetul nostru... Cu cît analizele
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de paradigmă și de revoluție paradigmatică sunt uneori acceptate provizoriu, pentru a fi respinse in fine. Lakatos este adesea beneficiarul acestui exercițiu, deoarece apare drept un Kuhn moderat"24. Incompatibilitatea dintre metoda comparată și postulatul paradigmatic Cuvântul paradigmă s-a înrădăcinat în unele discipline din științele sociale. Dar majoritatea filosofilor și sociologilor științei îl resping. Cei mai mulți istorici nu îl folosesc. Majoritatea economiștilor continuă să gândească în termeni de supoziții și postulate. Majoritatea sociologilor, și dintre cei mai buni, nu îl tolerează
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
special că nu a fost niciodată o societate feudală sau ierarhică dominată de stat sau de Biserică. Toată Europa și, desigur, Japonia, au fost odată feudale, organizate în termeni de monarhie, aristocrație și ierarhie fixă, cu un sistem de valori înrădăcinat în instituții religioase"17. Justificări similare pot fi găsite pentru perechea Junker samurai, aleasă de Reinhard Bendix, și pentru perechea Japonia-China, aleasă de Marion J. Levy. Comparația binară permite un tip de confruntare detaliată care este aproape imposibilă atunci când analiza
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
-vă care ar fi fost impactul revoluției comuniste asupra lumii afacerilor mondiale dacă ar fi apărut în țări enorme precum Rusia, și nu în țări micuțe precum Albania, în care a fost de fapt implementată; dacă nazismul ar fi fost înrădăcinat nu în una dintre cele mai puternice țări din acel moment, ci în Cambogia unde, în fapt, regimul Khmerilor Roșii a succedat; dacă catastrofa financiară în 2008 nu ar fi apărut în cea mai mare economie capitalistă, ci în Luxemburg
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Libia e o țară sau un oraș-țară numit Tripoli? Canada alcătuiește o națiune? Nu ar fi mai corect să vorbim despre rețeaua formată din 10 orașe de importanță majoră, dintre care trei le domină pe celelalte? În măsura în care puterea lor e înrădăcinată într-un oraș dominant, anumite țări sunt mai degrabă state-metropolă decât state-națiuni. Caracterul nu atât național, cât metropolitan al acestui tip de țară iese în evidență dacă ne gândim la națiunile africane care și-au dobândit independența în ultimele decenii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
mulți dintre aceștia au reușit să fie realeși. Curios, cetățenii apreciază "proprii reprezentanți", dar nu totalitatea reprezentanților. Curbele de popularitate ale principalelor personaje politice, în special prim-miniștrii, cresc și descresc, ceea ce implică faptul că erodarea încrederii este doar parțial înrădăcinată în ideologie, variațiile răspunzând deciziilor guvernamentale și performanței actorului politic. În mai multe țări, respondenții au fost invitați să formuleze periodic opinii cu privire la următoarele chestiuni: Aveți încredere în guvern că acesta va lua decizii bune? Credeți că cei aflați la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
din mai multe motive, în special la nivel local și nu la nivel național. Peste tot partidele politice influențează în mare parte rezultatele alegerilor, dar în moduri diferite, în funcție de țară. În fapt, votul partizan este mai frecvent și mai puternic înrădăcinat în Anglia decât în Franța sau în Statele Unite. Dar votul partizan la nivel național nu explică în întregime variația electorală la nivel local. O proporție semnificativă dintre alegători sunt motivați de factori locali, depinzând în principal de personalitatea candidatului. De
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Dat fiind faptul că viitorul era nesigur, supușii Imperiului Otoman au adoptat o atitudine oarecum hedonistă față de viață și au dovedit o mare înclinație către lenevie. Munca propriu-zisă era în general puțin prețuită... Mulți autori consideră că fatalismul (kismet), profund înrădăcinat în modul de viață al creștinilor din Balcani, este un produs al influenței islamice. Fatalismul derivă din doctrina predestinării, care afirma că totul a fost rînduit de Alah sau de Dumnezeu și că nici un muritor nu-și poate schimba destinul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al politicii externe, Milovan Djilas la propagandă și Boris Kidrić în planificarea economiei. Toți erau profund devotați Uniunii Sovietice. Exprimînd o atitudine comună tuturor membrilor loiali de partid, Djilas scria mai tărziu: "Întrucît și eu, ca orice alt comunist, aveam înrădăcinată în mine ideea aceasta și eram convins că nu putea exista vreo opoziție între Uniunea Sovietică și un alt popor, mai ales față de un partid marxist revoluționar cum era într-adevăr partidul iugoslav." Comuniștii iugoslavi, scria el în continuare, idealizau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel de casă, acolo au rămas" (Micu, 1995, p. 42). Nici chiar confruntați cu valurile de popoare "barbare" care năvăleau furibund în cascade interminabile în Dacia romană nu avea să îi miște pe coloniștii aduși de Traian care s-au înrădăcinat în pământul dacic: "colonii romani [...] pururea au rămas în Dachiia" (Micu, 1995, p. 47). Astfel este formulată teza continuității romane la nord de Dunăre, care va dobândi statutul de axiomă istoriografică și adevăr sacrosanct în conștiința colectivă românească. Identitatea dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ieșire din paradigma provincialismului regional. Eforturile sale s-au înnodat, pe de o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron, în Idee repede, chiar dacă este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist al Școlii Ardelene este opera lui Kogălniceanu, care prin Cuvânt pentru deschiderea cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileană din 1843 a rostit discursul manifest
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a continuității - permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]