1,425 matches
-
ignorați de opinia publică. Aceștia au fost uneltele de care s-au folosit cei care urmăreau avansări,promovări și baneficii și au ajuns miniștri, parlamentari, ambasadori,consilieri prezidențiali, generali și cine le mai știe câte fotolii înalte au ocupat "eroii" însetați de sânge,pentru a se urca cât mai sus. Cert este că am fost compromiși și dezonorați în fața întregii lumi.Se face mare tam-tam că am ajuns în UE și NATO, dar suntem ținuți la coadă și apreciați după merite
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mai elementare simțuri umane, deși erau îmbrăcați în uniforme militare. Cum mai pot ei să spună „bună ziua” acestor victime, pe care le-au jefuit sau torturat fără motiv, deși cunoșteau adevărul! Acesta este caracterul unor compatrioți ai neamului nostru românesc, însetați de sânge, răzbunători, violenți până-n măduva oaselor, plini de ură și prostie. Nu este de mirare că și străinii ne califică astfel. Diversiunea cu teroriștii Conform unui sondaj efectuat în noiembrie 1999 în rândul populației, s-a constatat că 9
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fapta nedreaptă comisă. Păcat că nu i-au urmat exemplul și ceilalți implicați și vinovași pentru actul criminal. Nicăieri în lume nu putea fi comisă o astfel de nedreptate, o astfel de crimă, decât la noi în România, cu niște însetați de sânge, pe fondul unei diversiuni, care a tulburat mintea unor oameni lipsiți de simțul uman. Este posibil să fi contribuit și elemente străine, infiltrate în punctele vulnerabile, dar mai mult cu ajutorul "eroilor" noștri, care și-au dorit funcții mari
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
răsucit în mormânt de rușine și de atâta nedreptate! Aceleași unități de măsură au fost aplicate și pentru cei de la Sibiu și pentru cei de la București, Timișoara, Brăila, Cluj, Reșița și alte localități din țară unde s-au evidențiat cei însetați de sânge, răzbunare, invidie, aventură ; dar nu s-au mai căutat vinovații din motive bine știute de toată națiunea românească. Răsfoind presa vremii, ne convingem tot mai mult despre măsura adevărului de la noi, despre dreptate și echitate, invocându-se motivația
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în disperare de cauză, negăsind un vinovat mai credibil, invocă blestemul familiei Ceaușescu și a celor peste 1100 de victime, ucise în bulversarea din decembrie 1989, majoritatea dintre ei neavând nicio vină. Doar că s-au aflat în preajma unor indivizi însetați de gustul sângelui, alții impulsionați de sentimentul de aventură, de dorința de căpătuială, alții de gelozie, de invidie, dar cei mai mulți in speranța obținerii unor funcții sau avansări în grad, pe care le-au și realizat foarte mulți dintre ei. O
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
chiar a țării întregi. La români, setea de cultură, de învățătură, de școală a fost proporțională cu lungimea perioadei de închistare în tiparul străvechi al satului. A fost de ajunsă să se deschid porțile școlilor, că sute și mii de însetați de învățătură au dat năvală ca la o poman de proporții naționale. Nimeni nu a negat că poporul român e înzestrat cu inteligență nativă, cu capacitatea de a înțelege și a pătrunde până în cele mai ascunse locuri ale cunoașterii, însă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Dumnezeu că, într-o vreme când nu mai puteam lucra la noi acasă pe tărâm cultural, am găsit aici putința de a fi măcar cât de cât folositori neamului ? Însăși foaia noastră, care vrea să aducă moldoveni, atât de însetați de cultura națională. Ei vin și ne cer ca în scrisul nostru să nu-i uităm nici pe ei, care sunt fii ai neamului nostru. Ei ne roagă să facem din “Ardealul” nostru o gazetă a tuturor românilor doritori de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să spună "noi nu sărutăm", dar m-a dezamăgit, cuprinzîndu-mă în brațe cu sete și patimă. Se făcuse tîrziu, afară era vreme rea, așa că a hotărît să doarmă la mine. M-a primit lîngă ea, sub cearșaf, cu brațele desfăcute, însetată de îmbrățișare. Dar cînd am vrut să mă apropii mai mult, m-a oprit prompt: Nu. Întîi mergi la frații mei să te botezi, participi la o adunare, și-apoi o să ne iubim cît vrei." Am crezut că-i glumă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Se întoarce spre mine, mă privește lung, parcă mă studiază, se apropie, se uită lung în ochii mei și începe să rîdă: Mincinos ce ești!... Susții că nu știi de ce te urăște, domnule "ochi albaștri, gesturi pline de poezia iubirii, însetat de tot ce e frumos și omenesc" așa mi te-a caracterizat Brîndușa mai demult. Și zici că nu știi de ce te urăște? Nu, strîng eu din umeri perplex. Îți spun eu: acum doi ani, cînd era certată cu soțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pentru că am discutat acum, îmi permit să-ți dau un sfat: cît ești student, mai ales că ești student la o facultate cu profil științific, nu te limita la buchea cursului. Adună în tine tot ce-ți umple sufletul. Fii însetat de cultură, fii însetat de dragoste, fii însetat de-a cunoaște oamenii!... Cînd vei ajunge să porți în tine o anume încărcătură de cunoștințe, dacă ești un suflet sensibil, îți vei pune problema că trebuie să te cunoști și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îmi permit să-ți dau un sfat: cît ești student, mai ales că ești student la o facultate cu profil științific, nu te limita la buchea cursului. Adună în tine tot ce-ți umple sufletul. Fii însetat de cultură, fii însetat de dragoste, fii însetat de-a cunoaște oamenii!... Cînd vei ajunge să porți în tine o anume încărcătură de cunoștințe, dacă ești un suflet sensibil, îți vei pune problema că trebuie să te cunoști și pe tine însuți, și-odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dau un sfat: cît ești student, mai ales că ești student la o facultate cu profil științific, nu te limita la buchea cursului. Adună în tine tot ce-ți umple sufletul. Fii însetat de cultură, fii însetat de dragoste, fii însetat de-a cunoaște oamenii!... Cînd vei ajunge să porți în tine o anume încărcătură de cunoștințe, dacă ești un suflet sensibil, îți vei pune problema că trebuie să te cunoști și pe tine însuți, și-odată ajuns aici, în mintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trag brusc de capetele cordonului, desfăcînd nodul. Livia a încremenit. Părțile capotului, strînse de cordon, cad acum încet una lîngă alta, desfăcîndu-se. Eu ridic mîna dreaptă, arătîndu-i cordonul. Îl vezi ? Ar trebui să-l las să cadă, iar palmele mele, însetate de atingere... Te rog, Mihai! Nu..., scutură încet din cap Livia. Gîndește-te bine, îi spun, înapoindu-i cordonul. Cine gustă o dată din poezia gestului încărcat de dragoste nu se mai vindecă. Istoria omenirii a dovedit-o cu prisosință. Nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
văzu cărarea de prund pe sub apă... Ea -ncepu să treacă și apa zugrăvea săltând încet volburi elastice împrejurul gleznelor ei de argint... Ea se uita l-acea dumbravă încîntată... o dorință de fericire îi cuprinse sânul ei... era atât de-nsetată de amor... ca * copilul cel tânăr și fresc *... buzele {EminescuOpVII 152} ei erau uscate de dorința unei sărutări, cugetarea ei era uscată ca un strat cu florile pe jumatate veștezite de arșița soarelui. Picioarile se vedeau în apa străvezie atingând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ei, să văd ce se-ntîmplase cu ea. Îmi venise ideea să-i iert tot - trădarea ei - și, de-ar fi fost o scânteie de amor în ea, s-o iau cu mine s-o fac nevasta mea. Inima mea era însetată de iubire și, ca cel ce se îneacă, îmi plăcea să mă țin de-un pai chir Noaptea era cam ploioasă și norii zburau negri prin cer și numai prin rupturile lor groase se vedea câteodată luna. Am luat o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plăcerile că le-a lăsat câmp liber... că femeile și vinurile s-au ieftinit... pentru că nimeni nu le mai plătește așa de scump... nimeni nu mai pune o măsură mare asupra valorei acestor lucruri... El nu dormi multe nopți... era însetat de iubire, și cu aurul *** dispăruse toate visurile de fericire... - Le-am plătit ca să mă mintă... Aurul e izvorul fățăriei ș-a minciunei... nimic adevărat. O, amor, amor, șopti el adormind... Simțea iar nebunia cuprinzîndu-i sufletul... simțea iar sufletul contrăgîndu-i-se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
era greu să vezi împrejur. Studentul simțea că bărbatul se află încă acolo, așteptându-l, ascuns printre siluetele vagi ale celor strânși în jurul focurilor de pe marginea străzii. Stomacul îi urla dureros, iar fulgi mari de zăpadă zburau înspre ochii săi, însetați de lacrimi. O apucă înspre sud, recunoscător pentru cizmele noi, care îi erau de mare folos pe suprafața lunecoasă. Le simțea afundându-se bine în zăpadă, dar intuia la fiecare pas punctul sensibil care l-ar putea doborî, astfel încât își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Ziua Recunoștinței, avionul era pe jumătate gol. Stewardesa ne‑a condus la rândurile din fund și a ridicat brațele câtorva scaune ca să mă pot Întinde. I‑am cerut apă și iar apă. În viața mea n‑am fost atât de Însetat. Stewardul șef, care În timpul războiului se Îmbolnăvise În Pacificul de Sud de friguri tropicale, nu mai prididea cu sfaturile. S‑a oferit să‑mi dea oxigen. Rosamund mă Îndemna să accept, dar eu nu voiam decât apă. Între timp Rosamund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să fie o rampă de lansare în cariera Luanei așa cum fusese Marina pentru el. La un alt standard și în alte timpuri. O vedea pe fetița pierdută și dezorientată, de altă dată, transformându-se, zi de zi, într-o femeie însetată de cunoaștere, încrezătoare în forțele proprii, conștientă că e capabilă în orice minut de mai mult. Nu era gelos pe Bariu. Nu acesta era cuvântul. Dar trăia un sentiment nedefinit la gândul nenumăratelor ore pe care le petrecea lângă ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a ascuns În munte și fuge din cauza focului, puteți să Îl vedeți ca pe o parte a acestei molime. Masacrați totul și pârjoliți muntele până când nu mai rămâne nici urmă de viață omenească În ruine! Nici chiar Rakasa, demonii canibali Însetați de sânge din infernurile buddhiste, n-ar fi putut face una ca asta. Generalii care-i auziseră ordinul erau iritați. — Și-a pierdut mințile? bombăni printre dinți Takei Sekian, destul de tare ca să-l audă și ceilalți generali. Totuși, numai Sakuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Aceștia-s oare sclavii care gemeau pe ale Tainei străzi? Unde vi-s fiarele și cei care corvezile vi el împart? aceștia-s oare prizonierii? Unde vi-s lanțurile? unde va sînt lacrimile? de ce priviți în jur? 680 De sînteți însetați, există rîul: mergeți, spălați-vă pîrjolite mădularele, Ce-i bun din tot Ținutul este naintea voastră, căci Taină nu mai este". Apoi Toți Sclavii de pe fiece Pămînt din largul Univers Cîntă un Cîntec Nou, înecînd haosul în armoniile-i voioase
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
numește Radu (în Constelația Ursului, din volumul Balansoar pentru maimuțe, 1972), Ștef (în Viața și dragostea într-o vilă stil, 2001) sau Laura (în Cenușa) și e un himeric, năzuind, cu elanuri în care intransigența se împreună cu naivitatea, spre absolut, însetat de un adevăr, cam abstract, pentru care s-ar bate oricând cu morile de vânt. Nu s-ar putea adapta niciodată unor circumstanțe împăienjenite de falsitate și impostură. Dar nici nu găsește soluția fericită a izbăvirii din criza la declanșarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
1961-1963), ulterior ca secretar al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (1963-1971) și în administrația guvernamentală. Z. debutează cu Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe colină (1956) și Însetat de depărtări (1959) -, deși conțin câteva poezii și cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
cules folclor, a tradus din Serghei Esenin, Evgheni Evtușenko, Mihail Isakovski, Alexandr Tvardovski, Konstantin Simonov ș.a. SCRIERI: Luminile câmpiei, Chișinău, 1952; Ilie-Căciulie, Chișinău, 1956; Struguraș de pe colină, Chișinău, 1956; Tabloul fără un colț, Chișinău, 1956; Lădița lui Ionel, Chișinău, 1958; Însetat de depărtări, Chișinău, 1959; Lume, dragă lume..., Chișinău, 1962; Titirezul, Chișinău, 1962; Gustul pânii, Chișinău, 1964; Spionul, Chișinău, 1964; Versuri, pref. George Meniuc, Chișinău, 1969; Mi-e dor, Chișinău, 1971; Mă caut, pref. Emilian Bucov, Chișinău, 1976; Băieții tatei, băieți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
96? "Exemplul respectului față de lege trebuie dat de cei chemați să o aplice. Vă declar cu părere de rău că am primit mai multe plângeri împotriva tribunalelor de ținut; anumiți judecători nu au deloc conștiința sfintelor lor îndatoriri... Țara e însetată după dreptate; vreau un raport despre această neorânduială; trebuie să fim fără milă pentru judecătorii prevaricatori. Înalta curte dă prilej multor plângeri. Președintele se vede obligat să se ducă la domiciliul judecătorilor pentru a-i constrânge să-și completeze sesiunea
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]