1,061 matches
-
împotriva ta va fi fără putere, și pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta, o vei osîndi. Aceasta este moștenirea robilor Domnului, așa este mîntuirea care vine de la Mine, zice Domnul." $55 1. "Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n-are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată! 2. De ce cîntăriți argint pentru un lucru care nu hrănește? De ce vă dați cîștigul muncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și gheață. Apă minerală efervescentă, cu mare conținut de calciu și magneziu. În original „Captain Corn, of His Majesty’s Foot“, probabil joc de cuvinte cu „His Majesty’s Fleet“. Women’s Young Christian Association. Joc de cuvinte. Thirsty Înseamnă „Însetat“, iar „thirty-first“, al treizeci și unulea. Sintagma poate fi tradusă și prin „cei Însetați primii“. Gink - individ excentric (engl.). Ferdinand Foch (1851-1929), mareșal francez. Thomas Jonathan Jackson, poreclit „Stonewall” (1824-1863), general confederat. John Joseph Pershing (1860-1948), general, comandantul Forței Expediționare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În curând o să ajungem să-l vedem pe rege? Glasul lui Tanaka tremura de încântare. În inimile solilor care nu se întâlniseră niciodată cu Stăpânul, bucuria unei binecuvântări nemaipomenite cum era acest eveniment, se răspândea ca apa într-un pământ însetat. — Trebuie să vă spun fără ocolișuri că... a apărut o piedică neașteptată. Velasco șovăi o clipă, apoi zise: — La Madrid sunt și unii care nu ne văd cu ochi buni. Solii se uitară unii la alții așteptând lămuriri de la Velasco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
seamănă cu bibelourile-kitsch, confecționate din ghips, scoici și oglinjoare care pot fi găsite în bazarurile de la malul mării: „Acest urcior e un arc de triumf al gândului bun, / e un vlăstar al ochiului scăldat în lumină, / la care sufletul meu însetat / se închină. Dă-mi-l să-mi satur pământescul dor / cu apă vie din limpede izvor, / să beau dulceața depărtării, ninsorile, / să curgă în mine crâmpeie vechi, / să mă absoarbă culorile. În mână te iau ca pe o lacrimă frământată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
jefuit pe drum, iar convoaiele de aprovizionare rămăseră mult În urmă, Înțepenite În zăpezile Țării de Jos. Singura șansă a trupelor beglerbegului Soliman fusese marșul forțat până la ciocnirea decisivă cu oastea Moldovei. Dar marșul forțat istovise pedestrimea. Ienicerii, flămânzi și Însetați, se târau cu greu prin zăpezi și prin noroaiele Înghețate. Caii erau și ei flămânzi, iar unii căzuseră, slăbiți, neputând să se mai ridice. Călăreții trebuiseră să se alăture pedestrimii, mergând pe jos și trăgându-și caii de dârlogi. Micile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
adapă, în miez de noapte, iele mlădioase cu trupuri mercuriene și picioare de foc. Luna își ascunde fața de femeie perfidă îndărătul unui nor cernit ca o jale. -Aș bea apă cristalină de izvor, din care s-au adăpat ielele însetate. Aș bea apă curată din pumnii lumii. O avalanșă de gânduri îmi curmă dorințele, învăluindu-mă până în străfundul sufletului străin, ca o catedrală părăsită.Universul se metamorfozează într-un uriaș hermafrodit, îndemnându-mă să beau apa vie din căușul palmelor
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
în nefire cu explozia strecurată, în site de simțuri... Asemenea filosofului îmi destrămam în plictisuri, căutările durute cu nori de stele, ce tac prin ceața pustiită de idoli. Și pe colinele dragostei, un copac aruncat de paști trecătorilor, peste buzele însetate ale acestei nopți; rămân lîngă goliciunea tăcerii, să accept nebunia unei amare cafele ce încearcă, să prindă-ntr-un amurg flăcări de zile, dormind pe pustiuri ce-ți destramă nemurirea.... Și-n repetate întâmplări, congelarea țipătului, peste ochii somnambulului de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
brațe, corabie întinsă de moarte... Ea devenise dragostea asociată-n ființe de fum și-n tălpi de cuvinte din când în când deschise piepturi de lacrimi să poată pleca măcar o singură dată toată bogăția infernală a iubirii peste galaxia însetată a existenței... și-n foamea ce născuse un timp de vămi cristalizat în trupuri, nimic mai statornic decât în biciuiri de nori pe morți de pietre ce cântă-n secole ecourile singuratecului îndrăgostit de iubitele spumelor ce odihnește-n logodirea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
pe morți de pietre ce cântă-n secole ecourile singuratecului îndrăgostit de iubitele spumelor ce odihnește-n logodirea-nzăpezită a tristeții. Nimeni nu va ști că din sufletul pietrelor se naște o pasăre a inimii ce-ți sărută cu martori însetata podea care curge pe sub tine asemenea îmbrățișărilor împachetate peste alt anotimp ce-ți poartă liniștea dezmorțită a secundelor peste alt anotimp... CORABIA ÎNTINSĂ DE MOARTE ROMÂNIE AMARĂ Dimineți de soare, dimineți de vis, dimineți de ape, prin sufletul pământului ucis
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Ce-mi transformă despărțirea-n uitare Prin gândul de secol înserat de-un mister. Iarna a venit ca un nor de tăceri, Suflet de timp despletit peste-o noapte Albăstrită de vise și adânci mângâieri Prin zăpezi infinite și dureri însetate. Iarna a venit ca o lume de dor, Mi-a lăsat moștenire trăirea, Din pământul de neam gânditor Prin trupul de stea nesecată-i iubirea. TRUPUL DE NĂMEȚI Mă las furată-n viață de toți letargii Și mă deprind cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de Semantică, l-au transformat pe marele savant în monstrul însetat de sânge, pe care l-ai cunoscut sub numele de . Crezuse că acesta își va redobândi rațiunea și se va face și el util, dar așa ceva nu s-a întîmplat. Iar Eldred, Gosseyn oftă. Tăcerea se prelungi între ei. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vorbi în zilele următoare. Oricum, ceva temniță tocmai pe la Botșănii ceia, legat de Respublicuța nostră Huțulească. Dar numai cât a durat procesul, că m-au găsit nevinovat și iată-mă-s alăturea de tine, întreg și nevătămat, Mălină, flămând și însetat de toate cele... Mă bucur că ne-am revăzut aici, la poala pădurii. Vezi că ți-am adus un bucium nou, ca să-ți aud chemarea când mă voi afla tocmai la fâneața de peste munte, și iarba dracului în pacioace; Oxanei-mărgele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înzestrărilor cu care Bunul-Bunilor ne-a dăruit. Ceea ce vă spun eu vouă acum nu e o poveste; e viața celor care au fost demult, tare demult. Moșii noștri au străbătut pământul, din îndepărtata și marea Indie, flămânzi și goi și însetați, prin pustiurile și pulberile Asiei. Apoi au străbătut codri nesfârșiți, au trecut peste ape repezi și peste marea cea mare. Au fost bătuți de vânturi, înnegriți de praful furtunilor de nisip și loviți de bicele unor aprige ploi, arși de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o așez sub rândurile acestei trăiri la vârsta la care zburăm pe aripi de vise. ELEGIE PENTRU DORA Din veșnicie te-am chemat, Iubita mea, cu ochi ca mura coaptă, Să ne vorbim numai în șoaptă De dragoste, cu sufletu-nsetat, De dorul primului sărut, De-ntâia strângere de mână, De amintirile ce-n noi se-ngână. Din veșnicie te-am chemat Să vii în visul meu de dimineață Copilă, tu, cu zâmbetul pe față, La fel frumoasă caltădat’ Și-alături
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și mulțumit, dar zadarnic, ca o albină înecată în propria-i miere. Capitolul IV CÂND PĂRĂSI CASTELUL, îNTUNERICUL ardea și praful încins îi intra pe sub pleoape. Pământul, ca un ciudat mozaic crăpat de atâta uscăciune, părea o lighioană rănită și însetată ce-și linge sângele închegat. Pe marginea uliței, ciulini uscați, mari cât pumnul, îi agățau hainele. Ieși la drumul mare. Strident, clopotele făcură să vibreze văzduhul dogoritor. în jurul bisericii era adunat tot satul cu prapori, icoane și odoare bisericești. Preotul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
harababură dăunătoare pe plan internațional. După orele 16 am scris d-lui Oprea patru pagini ca răspuns la scrisoarea primită și cronica publicată în revista „Elanul”. Între timp vremea s-a posomorât. Se chinuie să plouă, burnițează subțire... când pământul însetat are nevoie de atâta ploaie, de atâta apă... vegetația stagnează datorită lipsei apei din sol. Peste noapte, totuși... a plouat chiar bine, observ băltoacele din fața casei. Semn bun. Narcisele galbene înviorate alcătuiesc patru covoare frumos colorate cu tulpinițe firave. Rândurile
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din ce în ce mai greu de suportat. În sala de conferințe se țineau acum slujbe în diferite limbi și pentru diferite confesiuni. După reducerea drastică a rațiilor de mâncare au urmat cele de apă, până când singura băutură disponibilă rămăsese whisky-ul. Flămânzi și însetați, așteptau portul promis. Seara numărau cazurile de sinucideri și cedări nervoase de peste zi. Victimele erau în primul rând turiștii, dar se înregistraseră unele cazuri și printre membrii echipajului, chiar și printre animatori. Cele trei săptămâni de călătorie pe mare într
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
pândă a depistat altceva. Codobatură venea, Înțepenea arma de cracii unui copac mare, cu țevile spre cărarea pe care animalele sălbatice mari veneau la lac, pentru a se adăpa. În apropierea apei crea, din crengi, un gât, prin care viețuitoarele Însetate să se poată strecura, cu o anume greutate, pentru a ajunge la lichidul care le perpetua viața. O sfoară, prinsă de cocoașele armei, cu un capăt, iar celălalt, strecurat printre crenguțele din gâtuirea făcută de mâna braconierului, urma a declanșa
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nu prevestea nimic bun: „O să vedeți voi...“. Iată că acum, la vreme de seară, când tocmai Mașa se apucase de dereticat prin casă, venise acest Extraterestru, care nu avea nimic straniu În Înfățișarea lui, ci arăta ca un om obișnuit, Însetat și prăfuit de atâta drum. El nu-i ceruse Mașei nici pământ, nici apă, cum prevestise bătrâna, ci se mulțumise să o guste o bucățică de scrumbie și să-și ude gâtlejul selenar cu un strop de agheasmă. Babulea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ca și cum ar fi luat un copil vată de zahăr pe bețișor parfumat și ar fi Întins-o, jucându-se, pe cer. Îți venea să te ridici pe vârfuri și să le culegi dulceața cu buricul degetelor sau cu vârful buzelor Însetate să soarbă toată sfințenia ce plutea În Înălțimi. La aeroport, pe Mașa o aștepta un delegat al firmei Golden Weyr, care o angajase să lucreze În Țara Sfântă, un domn grăsuț, Între două vârste, Îmbrăcat Într-un costum de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și cea mai bună alegere pentru a-ți fi soție. Dragostea Dragostea devine învolburată și devastatoare atunci când îmbracă hainele geloziei și ale vrăjmășiei. Definiție Dragostea este imaginație dezlănțuită, este azimă pentru inimile înfometate, este băutura dulce-amară ce potolește arșița sufletelor însetate, este simțământul fierbinte care încălzește inimile aride, este balsamul ce alină durerile și dorurile clocotitoare. Bărbat Bărbatul frumos și fălos Arareori în dragoste e credincios. Probabilitate Din părinți săraci cu duhul este puțin probabil să rezulte urmași cu potențialități intelectuale
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
destinde Tot mai departe largu-i zbor Deasupra zărilor murinde, A sumbrei văi, a tuturor. II De-a lungul tristelor răzoare Pe care vântul grămădi Atâtea crengi rătăcitoare, Mângâietoare vei veni? Din golul toamnei vei renaște Iubirii mele, vis fugar, Și însetatul va cunoaște Beția vinului tău rar? Vei fi atunci Izbăvitoarea? Deși umbrit de-un mort trecut, Îmi vei aduce totuși floarea Neprihănitului sărut? Și-n pacea-ntinderii, cuvântul Pe-atîtea buze bănuit. Dar iar intrat în noapte, sfântul Cuvânt, va fi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a zorilor de zi cade silențios, ca o cortina veche, amestecându-se cu dimineață învelita în aură lăptoasa a zilei neîncepute încă. Mă chinuie setea, dar imi opresc tentația la gură sticlei, cu gândul îndurerat căzut în genunchi lângă cei însetați, sub acoperișul alb încremenit și mut al necruțătorului februarie. Tăcerea îmi sparge timpanele. Într-un târziu înțeleg de ce este atâta liniște. În alb de zăpadă, vorbește Doar El !
T?cerea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83352_a_84677]
-
drum în orice clipă, fie ploaie, fie ger, fie căldură...Mereu am fost la datorie, boierule!” În timp ce eu nu-mi pot lua ochii de la el, îi aud glasul: Da’ poftiți în casă, să vă hodiniți oleacă . Îți fi osteniți și însetați. Călugărul mă privește în fugă, dar în clipa următoare se află deja cu un pas dincolo de portița larg deschisă. Intrăm în casă...Totul este așezat la locul lui. Până să ne așezăm, gospodina a și așezat pe masă dulceața și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mele sub mușcăturile vântului curge durerea prin crăpături, pâna la epuizare. Fecioarele nu mai urcă poteca de sub fruntea dealului, purtând ulciorul pe umăr, iar fântâna mângâiată cu degete dantelate de ceață, adoarme în paragină, uitată la timpul trecut. Au dispărut însetații după frumos sau tânjesc ascunși în neîmpliniri, căutând printre genele înrourate, înmiresmatele pajiști de odinioară... Nu se mai încumetă nimeni să tulbure liniștea apei, după ultima sărutare pătimașă, a soarelui grăbit spre apus.
Paragina by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83314_a_84639]