3,459 matches
-
intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
relativ scurt de la punerea ei în evidență, o face mai puțin bine cunoscută decât pe cea biologică și chimică, necesitând eforturi deosebite de investigare și cercetare pentru a putea fi stăpânită în viitorul nu prea îndepărtat. Însă cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieții omenești se pare că sunt și cele mai afectate de acțiunile iresponsabile ale ființei omenești. În concluzie, se pare că poluarea mediului înconjurător dăunează
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
de energie și locul desfășurării le departajează; 2. După caracterul dominant al contracțiilor musculare eforturi statice (izometrice) când efortul fizic nu creează mișcare, dinamice (izotonice) când efortul fizic creează mișcare. În mod obișnuit însă, în toate sporturile cel mai des întâlnite sunt eforturile mixte, eforturi cu contracții atât statice cât și dinamice; 3. După caracterul repetării mișcări eforturi ciclice, în care mișcările se repetă identic în unitate de timp (ciclism, canotaj) și aciclice (jocuri sportive); 4. După pauzele ce pot apărea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
relatările sunt sărace, simple, caută să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul că ei sunt perfect normali. Limbajul fabulativ, inventiv, are un rol de acoperire a realității și apare în două situații întâlnite destul de frecvent: mitomanie și simularea bolilor. Ambele situații sunt caracterizate prin limbaje care urmăresc să modifice realitatea existentă de fapt, în conformitate cu tendințele personale ale bolnavilor sau, mai exact, ale persoanelor respective. În această privință trebuie făcută diferența între limbajul mitomanilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca fiind „neinteresante” din punct de vedere medical și științific; b) Cazuri neobișnuite, atipice, care se abat de la „formele clinice” stabilite de ordinea clasificărilor medicale, cu complicații, cauze necunoscute sau modalități atipice de evoluție clinică; c) Cazuri ilustrative, mai rar întâlnite, care stârnesc curiozitatea și interesul științific al medicilor prin raritatea și ineditul lor; d) Bolnavii imaginari, pentru care acuzele clinice nu au nici un fel de fundament organic-somatic sau fiziologic, fiind de fapt o „stare de spirit” maladivă în care aceștia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenologice, unei interpretări hermeneutice. Vom încerca să dovedim că ceea ce înțelegem prin „experiment” în psihopatologie se referă de fapt la „reproducerea” unor manifestări psihice anormale, morbide, cu caracter tranzitoriu, în scopul analizei și cunoașterii „fenomenelor psihice morbide”, așa cum sunt ele întâlnite, în mod curent, în clinica psihiatrică. Reproducerea artificială a unor manifestări psihice anormale, de regulă de factură psihotică, reprezintă o formă de „acces controlat” pentru înțelegerea mecanismelor psihopatologice ale fenomenelor psihice morbide. Distingem, în sensul acesta, două aspecte: utilizarea în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intuiția delirantă; c) interpretarea delirantă sau delirul de interpretare; d) fabulația sau delirul de imaginație. La delir distingem, în ceea ce privește caracterul și conținutul acestuia, următoarele aspecte: delir monotematic sau sistematizat și delir polimorf nesistematizat tematic. Temele delirante majore, cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele: idei de persecuție și de interpretare, idei de grandoare, idei melancolice. Tulburările de expresie Expresia este acțiunea unei persoane de a exprima sau de a exterioriza conținutul gândirii sau al vieții emoțional-afective. Ea este strict personală și are
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezenței acestuia, precum și anumite „impresii” neplăcute (durere, furnicături, mâncărime etc.) la nivelul acestuia. Tulburările imaginii corporale în cazul leziunilor hemisferice cerebrale, diferă, calitativ, după hemisferul cerebral afectat, după cum se poate vedea în continuare: În leziunile hemisferului cerebral drept „minor” sunt întâlnite următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski. În leziunile hemisferului cerebral stâng „major” sunt semnalate ca tulburări de schemă corporală, următoarele: - autotopoagnozia sau sindromul Pick, - sindromul Gerstmann (agnozie digitală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri: - Crize da agitație clasică asociate cu autosau hetero-agresivitatea. Acestea pot avea un caracter exploziv, zgomotos. - Depresia, frecvent întâlnită, este legată de vidul de existență pe care-l dă absența valorilor precum și de dificultățile ipohondriace ale individului respectiv. - Gesturi suicidare, reacții de panică, jocul cu moartea, fugile patologice. - Consumul de alcool și toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihozele schizofrenice se întâlnesc în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă sau grupa psihozelor schizo-afective. În comparație cu psihozele afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii de sine, a capacității de reprezentare și evaluare a realității precum și a propriei sale persoane. Aceste aspecte caracterizează psihozele individuale, așa cum sunt ele întâlnite și etichetate drept tablouri clinice în psihiatrie. Se poate desprinde din cele de mai sus că în ceea ce privește conceptul clinico-nosologic de psihoză, acesta are un caracter net determinat și delimitat în conformitate cu rigorile raționamentului impus de normele diagnosticului clinic. El este un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau folcloric, dar și cu propensiuni spre poetic. Modelul vine din proza scurtă, de care mulți scriitori ai anilor ’80 s-au simțit atrași. Împărțite în capitole, fiecare cu regimul semiautonom al unei povestiri închegate, romanele păstrează structura de puzzle, întâlnită și în proza lui Mircea Nedelciu: naratori diferiți, perspective diferite asupra evenimentelor, trecerea de la stilul direct la stilul indirect, de la persoana întâi la persoana a treia etc. Pentru delimitarea planurilor se folosesc și caractere tipografice diferite, unele pasaje, cum ar
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
sunt social obiectivate și că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în cadrul instituțional dat. Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme sociocognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se vor familiariza cu sistemul de control în care s-au format. Obișnuința și instituționalizarea sunt două funcții care orientează acțiunea. Iar modul de îndeplinire a acțiunii se realizează prin controlul social, care acționează ca sistem normativ instituit de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
2003). Achiziționăm capital cultural - spune Pierre Bourdieu - de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită nuanță îl marchează pentru tot restul vieții
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a vinovăției, e limpede că într-un asemenea caz avem de-a face cu un colaborator involuntar, creat de ofițer prin „exploatare în orb”, adică prin una dintre cele mai uzitate metode ale muncii operative. O altă situație foarte des întâlnită, în mod greșit restrânsă la „obsedantul deceniu”, este cea a informatorului recrutat prin șantaj. Diferența dintre șantajul practicat în anii de debut ai Securității și cel din epoca sa „profesionistă” este doar de natură scriptică: în primii ani, recrutarea „prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plăcere tot felul de „asociații libere” - un motiv ar fi dispariția tensiunii sociale, dar și atracția exercitată de „interzis” ce permitea retrăirea unor emoții primare de tipul „incestului originar”! Un adulter, de exemplu, nu se justifică numai prin frumusețea persoanei întâlnite, ci și prin emoția puternică dată de erupția de adrenalină în sânge, o stare care te poate face și dependent, tot așa cum nici un cleptoman nu fură pentru că are nevoie de obiectul respectiv, ci pentru că el este sclavul reacției emoționale, asemănătoare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rezolvare eficientă a situației (în Anexa 16 este prezentat un cadru general de realizare a unui studiu de caz pentru un subiect care prezintă un anumit tip de problemă / situație problematică). Metoda experimentală este metoda care solicită o anumită rigoare, întâlnită mai ales în situațiile `n care se dorește verificarea ipotezelor unei cercetări sau când se dorește obținerea unor date precise și obiective cu privire la un fenomen sau o situație‑tip, atent controlate și înregistrate prin intermediul variabilelor dependente și independente. Aplicarea acestei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cranian; - ochii: mișcări anormale; atrofie optică; anomalii retiniene; - fața: orice formă de hipotonie musculară sau dismorfie facială; - pielea: hiper‑ sau hipopigmentară; aspect anormal generalizat sau localizat; - membrele: hipotonie, hipertonie; distonie, ataxie; laxitate articulară; - anamneza familială: rude afectate, consangvinitate parentală. Dificultățile întâlnite cel mai frecvent la evaluarea subiecților cu întârziere mintală sunt: - copiii cu retard sever sunt dificil de evaluat din cauza lipsei de cooperare; - în cazul copiilor instituționalizați, uneori datele despre familie nu sunt suficiente; - unele investigații utile pentru diagnostic sunt dificil
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1 care determină un dezechilibru genic responsabil de variate malformații somatice, encefalopatii, dismorfii etc. Din această ultimă categorie, din care se cunosc până în prezent câteva sute de tipuri de aberații cromozomiale, prezentăm pe scurt cele mai cunoscute și mai des întâlnite sindroame: UNDE E TABELUL ????? In varianta initiala tabelul apare Dintre eredopatiile metabolice (tulburări ale metabolismului transmise genetic) enumerăm pe scurt cele mai cunoscute și mai des întâlnite: UNDE E TABELUL ????? In varianta initiala tabelul apare • Factorii exogeni sunt factorii al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tipuri de aberații cromozomiale, prezentăm pe scurt cele mai cunoscute și mai des întâlnite sindroame: UNDE E TABELUL ????? In varianta initiala tabelul apare Dintre eredopatiile metabolice (tulburări ale metabolismului transmise genetic) enumerăm pe scurt cele mai cunoscute și mai des întâlnite: UNDE E TABELUL ????? In varianta initiala tabelul apare • Factorii exogeni sunt factorii al căror efect asupra apariției deficiențelor mintale depinde de tipul agentului agresiv și de intensitatea agresiunii; au o influență cu atât mai mare, cu cât acționează mai de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
școlare corespunzătoare vârstei lor mintale și pot ajunge la un grad mare de autonomie socială, însă fără posibilitatea asumării, în toate situațiile, a responsabilității conduitelor lor, uneori fiind incapabili să anticipeze urmările și implicațiile acestora. Formele clinice cel mai des întâlnite ale deficienței mintale ușoare sunt: a) deficientul mintal armonic - termen introdus de Th. Simon (1924) - la care deficiența intelectuală este primordială, manifestată îndeosebi ca întârziere școlară, cu dificultăți în activitatea de achiziție, fără însă a fi însoțite de tulburări de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fonematic, valorificarea auzului pentru facilitarea orientării și locomoției, utilizarea auzului pentru compensarea deficiențelor de vedere (recunoașterea și localizarea unui obiect după sunetul emis, a unei persoane după voce etc.). Tipuri de exerciții în acest scop ar fi următoarele: - identificarea zgomotelor întâlnite frecvent în mediul de viață; - identificarea sunetelor (intensitatea, timbrul, tonalitatea); - identificarea vocii umane și a sunetelor din natură; - identificarea, discriminarea și localizarea sunetelor; - determinarea direcției și aprecierea distanței față de sursa de la care provin sunetele și elemente de orientare spațială; - identificarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
însoțite de durere, necroza și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale - sunt prezente sub diferite forme: de la defecte de segmentare sau închidere a arcurilor vertebrale, la anomalii de umăr, aberații de formă și sinostoze; cele mai frecvent întâlnite sunt cifozele (accentuarea curburii din regiunea dorsală) și scoliozele (deviații ale coloanei în plan frontal); pe lângă consecințele de ordin estetic, aceste malformații au și o influență semnificativă la nivelul altor segmente ale corpului (articulații ale membrelor, mișcările membrelor în timpul mersului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se pot identifica mai multe categorii de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care însoțesc mișcările voluntare ale părții active; b) paratoniile - ticurile și mișcările ritmice (întâlnite frecvent în sindromul de instituționalizare sau în carențele afective majore la copil); c) tulburări de dominanță cerebrală - dispraxiile (mișcări lipsite de coerență și îndemânare cu implicații grave mai ales în activitățile grafice școlare). 2. Tulburări care afectează comunicarea motrice: a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un nivel scăzut de organizare a motricității și a coordonării mișcărilor fine ale mâinii cu efecte directe asupra actului grafic (neregularități în dimensionarea literelor și utilizarea spațiilor, organizarea defectuoasă a paginii etc.). Tulburările psihomotorii pot fi și de natură afectivă, întâlnite mai ales la persoanele hiperemotive sau în stările de furie exagerată. Se caracterizează prin gesturi necontrolate, stări de raptus, frângerea degetelor, frecarea palmelor, mișcarea de pe un picior pe altul, atingerea repetată a unei părți a corpului (nasul, urechea etc.). Inițierea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]