1,535 matches
-
lor. Slobozie înseamnă, în cazul de față, scutirea de dări și dreptul egumenului de a-i judeca pe oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era sat. La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai erau întărite un iezer pe Prut, anume Gemenele, cu toate gârlele sale, o prisacă la Chigeci, anume prisaca lui Brumar, cu poiana. I se mai dăruia jumătate din venitul vămii de la Vadul Călugăresc - partea soției - și un obroc anual de zece buți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
20 aprilie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău patru sate care aparținuseră domeniului domnesc. La 15 octombrie 1491, Ștefan cumpăra jumătate din satul de la gura Orbicului, cu poiana Pintenul, pentru 100 de zloți tătărești, și le dăruie mânăstirii. Este întărită călugărilor și braniștea, care se afla în jurul mânăstirii. Cu un domeniu de opt sate și jumătate, cu poieni și bălți de pescuit, mânăstirea Tazlău trebuia să fie un puternic centru al ortodoxismului într-o regiune unde se stabiliseră mulți catolici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
noștrii să nu îndrăznească să ia desetina din albine și nici berbenița de miere și nici prisăcarii să nu îi turbure cu nimic”. Locuitorii din aceste părți urmau să fie judecați numai de judecătorul lor. La 12 aprilie 1458, erau întărite Mitropoliei (Episcopiei) Romanului satele Leucușani și Dragomirești, cu pod umblător pe Moldova. Privilegiul cuprinde unul dintre cele mai complete informații referitoare la dările și muncile la care erau obligați locuitorii satelor și târgurilor față de domnie (vezi veniturile domniei). Este vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din care cauză asistăm la prima victoriei a infanteriei asupra cavaleriei, în Evul Mediu. În schimb, la Cassel, în 23 august 1328, Filip al VI-lea, regele Franței, masacrează oastea flamandă de pedestrași care, din pricina lipsei de apă, părăsise poziția întărită. Au fost uciși 3.185 de flamanzi, ceea ce înseamnă că oastea lor număra aproximativ 7.000 de oameni. Și cu aceasta ajungem la Războiul de o sută de ani, vestit prin durata sa, dar și prin bătăliile care i-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Panaitescu, iar în discuțiile cu învățatul nu am reușit să îi clintesc convingerile. Pentru a susține afirmațiile lui B. T. Câmpina s-a întocmit un studiu special, în care s-a presupus că (deși nu existau dovezi) „curțile, ca centre întărite, dispuneau de o garnizoană formată din slujitori înarmați conduși de căpetenii cu titlul de dvornici- vornici”. Astfel, curtea boierească din Moldova semăna perfect cu castelul unui feudal din Franța sau Germania. Convingerea că au existat asemenea locuri întărite s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca centre întărite, dispuneau de o garnizoană formată din slujitori înarmați conduși de căpetenii cu titlul de dvornici- vornici”. Astfel, curtea boierească din Moldova semăna perfect cu castelul unui feudal din Franța sau Germania. Convingerea că au existat asemenea locuri întărite s-a format pe seama unui singur document în care era pomenită cetatea lui Duma Negru. Într-un privilegiu, din 8 octombrie 1462, i se întărea lui Nicoară Sârbescul satele lui, „ocină dreaptă”, de pe Rebricea, în care se menționa: „unde a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curtea lui Crețu, pe Ialan, un alt sat Murgenii, unde era casa lui Benea, un loc unde să își întemeieze un sat, încă un sat și o prisacă, pe care o cumpărase. Dacă o curte ar fi fost un loc întărit, de ce Benea nu a stat în satul unde a fost cetatea tatălui său ? Cu ce bani și cu ce forță de muncă putea să ridice Benea o fortăreață, care să se compare cu un castel din Franța ? Mihul logofătul hiclenându-se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan îi confiscă moșia de peste 50 de sate. Chemându-l în țară, Ștefan îi făgăduiește că îi va înapoia satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un loc întărit ? La 2 martie 1472, domnul îi întărește lui Ilie Huru comis, satul Huruești, unde avea curtea, satul Ochienii, seliștea Stânceoaia și Căpoteștii, formând o moșie compactă, plus satul Urecheștii pe Trotuș, în fața Adjudului și satul Cătina, pe Putna și satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Slujești, unde a fost curtea tatălui său mânăstirii Bistrița. Dacă ar fi avut vreo importanță curtea lui Slujescu și Mărușca ar fi vrut să facă o danie unei mânăstiri, dăruia alt sat, pentru că mânăstirea nu avea nevoie de o curte întărită; curtea i-ar fi revenit unui frate, de la care ar fi luat un sat, pe care să îl dea mânăstirii. Aceași situație se întâlnește în 1415, când niște boieri fac danii Bistriței, boierul Negru dăruindu-i satul Gâdinți, unde era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl dea mânăstirii. Aceași situație se întâlnește în 1415, când niște boieri fac danii Bistriței, boierul Negru dăruindu-i satul Gâdinți, unde era curtea lui. Formula „unde a fost curtea” nu ne îngăduie să presupunem că este vorba de curte întărită, care exista și la data emiterii documentului în care este menționată. Formula ne indică doar faptul că în acel loc a fost, cândva, curtea unui boier. Lămuritoare în acest sens sunt documentele referitoare la „curtea lui Dieniș”. La 25 aprilie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale printre care și „curtea lui Dieniș”. De data aceasta nu ni se mai spune „unde a fost curtea lui Dieniș”, ci, simplu, curtea lui Dieniș. Ar însemna că, în 1475, aici exista, chiar în apropierea mânăstirii Humor, o curte întărită, curtea lui Dieniș. Dacă această curte ar fi avut vreun rost militar, nu avea nici un sens ca ea să fie dăruită unei mânăstiri. Alte documente, date mai înainte, ne dau posibilitatea să cunoaștem ceva mai bine ce se ascunde sub
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spune „curtea lui Dieniș” dar, în slavă, dvoriște înseamnă unde a fost curtea. În secolul al XV-lea, i se va spune la fel, dar este greu de crezut că în secolul al XV-lea a fost aici un loc întărit, din moment ce era o seliște, adică un loc unde nu mai era un sat. Ușurința cu care se schimbă satele, unde a fost o curte boierească, cu altele ne arată că nu exista o deosebire ca valoare între ele. O curte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu garduri din mărăcini. La 18 februarie 1445, îi era întărit logofătului Mihul satul Ciumălești „să își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când Mihul cumpăra mai multe sate, avusese destul timp ca să ridice o curte cât de cât întărită. Dar, iată că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei, nu avea o curte întărită a lui. Normal era să moștenească una în satul Buciumeni, satul de baștină al familiei, dacă ar fi existat, dar Mihul primește un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își facă curte în acest sat”. Până în 1453, când Mihul cumpăra mai multe sate, avusese destul timp ca să ridice o curte cât de cât întărită. Dar, iată că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei, nu avea o curte întărită a lui. Normal era să moștenească una în satul Buciumeni, satul de baștină al familiei, dacă ar fi existat, dar Mihul primește un sat unde să își facă o curte, ca apoi să îl schimbe cu alt sat, unde a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era înarmată în vremea respectivă; ele mergeau la război alături de boier intrând în alcătuirea cetelor boierești. Nu se poate vorbi însă de garnizoane! Este greu de crezut, însă, că în secolul al XV-lea Moldova era plină de curți boierești întărite. Până acum nu s-au descoperit urmele unei asemenea curți. Se dau două exemple de curți întărite, cea din Giulești și cea din Netezi-Neamț. Despre ultima se spune că avea dimensiuni apreciabile, era construită din piatră și avea formă de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se poate vorbi însă de garnizoane! Este greu de crezut, însă, că în secolul al XV-lea Moldova era plină de curți boierești întărite. Până acum nu s-au descoperit urmele unei asemenea curți. Se dau două exemple de curți întărite, cea din Giulești și cea din Netezi-Neamț. Despre ultima se spune că avea dimensiuni apreciabile, era construită din piatră și avea formă de turn. Ambele curți au fost construite în secolul al XIV-lea. Sunt puncte fortificate, datând din epoca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
le păzească pescarii și prisăcarii de la Botna. Sunt pomenite mai multe curți boierești în secolul al XV-lea, chiar și în documentele date în vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Domnul nu ar fi acordat unor boieri posesia unor curți întărite, dacă se temea de puterea acestora. Curțile boierești se deosebeau de cele ale țăranilor doar prin întinderea lor și pentru că aveau garduri bine închegate, care să ocrotească averea boierului de atacul unor tâlhari. Întrebarea, care ar trebui să se pună
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au dus luptele pentru independența Portugaliei, spaniolii nereușind să îl cucerească. Răspunsul la întrebare s-ar putea să îl găsim la Mihail Cserei, cronicarul secui de la sfârșitul secolului al XVII-lea, care scria că românii nu au făcut locuri întărite, pentru ca dușmanul, ocupându-le, să nu mai poată fi scos din ele. Cum nu au făcut poduri peste ape. În scrisoarea lui Sinan pașa, din 1595, vizirul se văita că nu a găsit în Țara Românească nici un loc întărit, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locuri întărite, pentru ca dușmanul, ocupându-le, să nu mai poată fi scos din ele. Cum nu au făcut poduri peste ape. În scrisoarea lui Sinan pașa, din 1595, vizirul se văita că nu a găsit în Țara Românească nici un loc întărit, unde să își pună trupele la adăpost! Importanța strategică a Moldovei În studiul său, intitulat De ce nu au cucerit turcii țările române, P. P. Panaitescu a subliniat rolul pe care l-au avut românii în luptele cu turcii între 1395-1484
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se încheie cu trasarea hotarului dintre Moldova și stăpânirea turcească din sudul Moldovei, în toamna anului 1486. Liniștit în privința turcilor, Ștefan schimbă efortul de pe câmpul de luptă cu armele, pe cel de pe câmpul de luptă pe plan spiritual. Trebuia întărită credința, iar lupta se va duce sub Semnul Sfintei Cruci și sub oblăduirea Sfântului Gheorghe, marele luptător împotriva răului și pentru biruința adevăratei credințe, strategul ceresc, care va fi înfățișat pe steagul Moldovei. Prima biserică zidită în 1487 a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sus că prototipul imaginii feciorului mândru îl constituie soarele însuși, aici el este depășit la nivel simbolic în ipostaza de fecundator și, mai mult decât atât, întâmpină un refuz din partea feciorului cu cal măiestru. Semnificația magiei cu adjuvant cabalin este întărită, la nivelul cuvântului ritual, și de un suport fonetic. Am ales pentru demonstrație o variantă culeasă de Petru Caraman în 1925 din Țăndărei, Ialomița, datorită formelor închegate ale structurilor verbale, fixe ca ale unei incantații, și traseului complet pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
accepte că întru slujirea literaturii române este loc pentru toată lumea. Nimeni nu-i oprește să-și facă propriile reviste, edituri etc. Astfel de "revărsări" bahluviene sunt lămuritoare și benefice pentru limpezirea unor raporturi. De câte ori am fost atacați am ieșit mai întăriți și plini de acuratețe revistele au fost mai valoroase, cărțile mai consistente. Pescuitorii în ape tulburi preferă semnarea a diverse declarații belicoase, în loc să semneze noi cărți. Dar, se vede, mai ușor e să te faci remarcat semnând alături de alte zeci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mama avea pentru fiul ei, unica ei mângâiere pe lume și unicul scop al vieții ei, încât soțul meu se rugă de frate să-l mai lase doi ani la adăpostul îngrijirilor mamei, până ar fi mai măricel și mai întărit. Ionel cedă. Când însă cei doi ani fură trecuți, mama era în străinătate cu copilul și tatăl se însurase cu o femeie care nu ar fi fost o mamă pentru fiul altei soții. Prevedea mari dificultăți în căsnicia lui, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât vânatul. * Capul sec se cunoaște după vorbele purtătorului. * Prostia este o povară fără materie. * Zi ca tine și fă ca mine. * Decât un sfat prost, mai bine un refuz categoric. * Iubirea nemărturisită te ferește de dezamăgiri. * Paza bună trebuie întărită. * Statele sunt niște stupine cu foarte mulți trântori. * Unele parlamente seamănă cu niște iarmaroace. * Unii maturi au mintea copiilor și hainele bătrânilor. * Pentru unii, ziua începe seara. * Toți fotbaliștii lovesc mingea cu piciorul, puțini, însă, o fac și cu... cap
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]