3,412 matches
-
rege de cătră cea mai naltă autoritate din Europa, când iată că, cu multă conștiință de sine, trimise la Constantinopol la împăratul Balduin I o ambasadă arătoasă, cu scopul de a i se oferi ca amic, tovarăș și ajutor la întemeierea din nou a împărăției romane din Răsărit. Fiindcă însă deșarta aroganță și respingătoarea trufie trecuse de la Curtea împărătească a grecilor asupra Curții latine, de aceea răspunsul înscris cătră soli a fost următorul: "Ioannițiu nici nu se cade să se privească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin împrejurarea că țara aceasta nu stătea decât de nume sub suveranitatea Ungariei, nu însă în realitate, căci numai atunci i se făcea omagiu Ungariei când ea-l cerea, trimițând oștiri, îndealtmintrelea suveranitatea ei era trecută cu vederea. {EminescuOpXIV 159} Întemeierea principatului Valachiei prin Radu-Negru. Suveranitatea Ungariei peste Valachia, pe atunci neconstituită încă în stat, era și nedeterminată în privirea cuprinsului și șovăitoare în consistență. Un conducător român, anume Lythen, se și puse în fruntea unei cete naționale, se revoltă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ceva estraordinar, ci tocmai în spiritul chemării Scaunului roman de-a se folosi și de această ocazie pentru încercări de convertire asupra Tartarhanului. Pretențiile de suveranitate polone și ungurești au fost mai trainice decât chiar numele Cumaniei, nume care după întemeierea Valachiei, la an[ul] 1290, și a Moldovei la 1359, se dete curând uitării și, fiindcă ridicarea unor asemenea pretenții contra principilor acestor țări, cari aveau drepturile lor prin ei înșiși, era echivalentă cu chiar puterea de-a o executa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Valachia scăzută la treapta de provincie tributară, încît de acum înainte, cu toate că se păstrase neatins guvernul neatârnat înlăuntru, el și țara erau totuși subordinați poruncilor sultanului osman. În zilele lui Mircea Vodă nici s-a căutat, nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în Valachia. Amestecarea și împreunarea diecezei Valachiei cu alte provinții bisericești, împănarea cu arhipăstori si preoți de naționalitate străină, deci piedeca produsă prin acestea de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din nou recunoscută de bunăvoie. Cu mult înaintea sfârșitului zilelor sale Mircea ajunse să vadă pace așezată în biserică pământeană. Ostenințele lui Mircea pentru mănăstiri și negoț. Evlavia și frica lui Dumnezeu și le dovedise voievodul încă de mult prin întemeierea multor mănăstiri, simțindu-se încurajat și pornit spre aceasta atât de spiritul timpului de atuncea cât și de pilda ce-i dedese părinții și străbunii lui. Mănăstirea Tismana cu hramul Maicei Domnului, începută de tatăl său Radul, apoi sfârșită pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu mijloacele sale naturale. E într-adevăr vreme ca astfel de categorii repetate papa[ga]licește să nu mai facă pretențiunea de-a-l captiva pe-un artist ca Seydelmann și de-a trece totodată de obiecțiuni pline de spirit. Spre întemeierea unei conceperi mai juste ar, trebui să contribuie al său și observarea de față. {EminescuOpXIV 276} (schimba) prelucra pe acelea în personalități mari. Și Rachel numai prin puterea germană a adevărului intern ce le-o inspiră eroinelor vechei drame franceze
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a poetului, că în asemenea caz direcția are dreptul unui veto, dar totuși chiar dacă urmarea liberei concurențe ar fi adesea niște produceri greșite și în contrazicere cu puterile actorului, totuși toate acestea n-ar putea să și fie considerante contra întemeieri principiului, tot așa precum unele abuzuri ale presei nu sânt în stare a nimici principiul libertății presei, ca punct de izvorâre a vieței și mișcărei spirituale. Modul însă cum în urmă trebuie să se deschidă teren pentru emulațiunea liberă, cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru viitoarea lor dezvoltare. Măsura geniului se-nțelege că nu se lasă deviată nicicând; ba geniul adevărat poate chiar să-și bată joc de aceste institute și să-și sape calea prin noroiul vieței la ținta sa firească. Abia cu întemeierea unor asemenea institute, a căror necesitate se simte din ce în ce mai tare, arta noastră intră în rândul celorlalte arte, cari cer o măsură anumită de tehnică, ce se poate învăța si deprinde și care nu este lăsată la liberul arbitru a fiecăruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dogmatică, care merge de sine în drumul ei, fără ca mai întîi să fi încercat o critică a rațiunei; însă pentru aceasta totuși nu i se poate deroga rațiunei mersul ei, dacă acest mers ar fi pregătit și asigurat prin o întemeiere mai bună. Căci toate noțiunile, ba întrebările toate pe care rațiunea {EminescuOpXIV 431} ni le impune nu sânt date prin experiență, ci iarăși numai în rațiune și trebuie să se poată rezolvi și pricepe după valabilitatea sau nulitatea lor. Și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pricepe scopul și chemarea sa în ea mai mult decât în comunitatea mai îngustă a familiei, comunei și statului cu cari el stă oarecum în referință faptică. Toată moralitatea omului singular, referească-se ea la raporturi individuale sau publice, își are întemeierea în natura și chemarea sa ca om, așadar în lucrul cel mai general, în omenire - în umanitate. Astfel și cultura e înainte de O cercetare mai departe a acestei cugetări va urma în tratatul Onoare și glorie. {EminescuOpXIV 919} toate individuală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
normele con- form cărora ele se articulează pentru a genera un limbaj mitic coerent. Cu alte cuvinte, ce generează și unește manifestări mito-rituale, atât de (aparent) diverse și atât de (aparent) distincte, cum sunt : legendele cosmogonice, credințele și riturile de întemeiere a unui spațiu locuit, practicile magice de alungare a molimelor, furtunilor, eclipselor etc., valorizarea mito- simbolică a plantelor și animalelor, credințele în atâtea ființe fabuloase, (u)topografia lumii de dincolo, credințele și practicile rituale legate de naștere, căsătorie, moarte, legate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe teritoriul românesc, ale unor motive din legenda tip Meșterul Manole : surparea construcției (Sulzer, 1790), pedepsirea meșterului (Struve, 1793), zidirea femeii (Kogălniceanu, 1842) etc. Față de aceste constatări se pot aduce unele îmbunătățiri. În primul rând, amintesc aici o legendă privind întemeierea cetății Poenari, pe râul Argeș (la nord de Curtea de Argeș, sat Bucșănești, comuna Corbeni, jude țul Argeș), legendă consemnată în 1747 de mitropolitul Neofit I Cretanul, în jurnalul călătoriilor sale. Manuscrisul în limba greacă, intitulat Condica de casă a prea Sfântului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
principii, al Cosmosului și al Haosului, pe care le întrupează. Motivul este universal răspândit în miturile cosmogo- nice dualiste (inclusiv în cele ale ucrainenilor și ale românilor) (102), și nu trebuie să ne surprindă prezența lui în legende referitoare la întemeierea unei biserici, respectiv a unei arce (ambele fiind ipostaze ale micro-Cosmosului). Greșelile omului (ale lui Noe, respectiv ale călugărului) sunt speculate de diavol, care reușește să-l înșele, dar virtuțile acestuia îl fac pe Dumnezeu să-l ajute. În fond
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai nou, fotografia unui om, produse agricole, bani etc.). Sub influența creștinismului, s-a apelat la prestigiul obiectelor de cult : icoană, crucifix, agheasmă, can- delă etc. - elemente care, într-un fel sau altul, erau folosite în practicile magico-rituale referitoare la întemeierea unor construcții noi. Sacrificiul uman s-a păstrat doar la nivel epic, dar chiar și în acest caz el apare adesea mascat. Moartea este accidentală și nu provo cată, sau este provocată, dar din alt motiv decât cel real. În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
construcții noi. Sacrificiul uman s-a păstrat doar la nivel epic, dar chiar și în acest caz el apare adesea mascat. Moartea este accidentală și nu provo cată, sau este provocată, dar din alt motiv decât cel real. În legenda întemeierii Mănăstirii Putna, de exemplu, relatată de cronicarul Ion Neculce în O samă de cuvinte, se spune că Ștefan cel Mare și trei copii de casă au tras cu arcul ; unde au căzut săgețile domnitorului și a doi dintre copii s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-o legendă din Moldova - regiune unde s-a constatat, pe de o parte, frecvența redusă a temei „femeia înzidită” (38, p. 49 ; 36, vezi harta) și, pe de altă parte, o bogată atestare a unei alte teme, cea a întemeierii construcției pe locul și din lemnul unui copac din care au fost alungate, pe cale magică, duhurile malefice (103). 5. Toaca lui Noe și Toaca lui Dumnezeu Obiceiul de a bate toaca este, probabil, precreștin. El a fost preluat și încorporat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltin până ce „lemnele, unul câte unul, s-au așezat fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă” (3, p. 119) ; sau cu ima ginea lui Amfion, care clădește cetatea Tebei cântând din lira sa magică (vezi și legenda întemeierii orașului Messena, în sunetul muzicii, de către Epaminonda ; cf. Pausanias, Călătorie în Grecia, IV, 27, 7) ; sau cu cea a Meșterului Manole care - conform credințe- lor și proverbelor grecești și aromâne - „construiește cu vorbele și dedesubt și deasupra pământului” (62) ; sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au constatat, pe de o parte, frecvența redusă a motivului „înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-a produs o jertfă de sânge” (38, p. 49 ; 36, vezi harta), iar pe de altă parte, o bogată atestare a motivului „întemeierea unei construcții pe locul și din lemnul unui copac consacrat”. De multe ori - atunci când totuși jertfa se produce - motivul apare mascat sau atenuat. Moartea este accidentală și nu provocată din considerente rituale, sau este provocată, dar din altă cauză decât
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din considerente rituale, sau este provocată, dar din altă cauză decât cea rituală, sau este ritual provocată de meșter, dar acesta este pedepsit tocmai pentru fapta sa, percepută ca „nelegiuită”. Câteodată, cele două moduri rituale de stabilire a locului propice întemeierii unei biserici (pe locul unde a fost omorât un om și, respectiv, pe locul unui arbore consacrat) s-au suprapus în economia aceleiași legende. Un astfel de fenomen pare să se fi păstrat în tradiția legată de „Stejarul din Borzești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chipuri pe cel vinovat, îl săgetează la picior sau la mână, la ambele membre sau la inimă și atunci moare” (127, pp. 48 și 97-98). 7. Întemeietorii înainte vreme, stabilirea pe cale magică a unui loc consacrat, precum și efectuarea riturilor adiacente întemeierii unei noi construcții (sacrificii, ofrande, libații) intrau în atribuțiile unor preoți- magi. Este de presupus că aceștia formau un corp de preoți specializați - inițiați care cunoșteau și puneau în practică prescripții magico- -rituale tainice, știute numai de ei. Odată cu dispariția
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Este totuși interesant de trecut în revistă unele date folclorice, etnolo- gice și istorice care par să se refere la această problemă. în unele variante ale legendei tip Meșterul Manole, cea care le dezvăluie constructorilor sacrificiul ce trebuie înfăptuit în vederea întemeierii mănăstirii este o „vrăjitoare”. O astfel de situație întâlnim, de pildă, în „varianta Kogălniceanu” a legendei, publicată în 1842 (36, p. 254). Dar și într-o baladă bănățeană, în care „baba Limbuta” le cere zidarilor să jure că vor păstra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
preistoria indo- europe- nilor”, cum nota Mircea Eliade (86, pp. 69-70). Analog, peste secole, Ștefan cel Mare - conform legendelor populare - îl căuta pe Daniil Sihastrul, retras în peștera-chilia sa, pentru a-l consulta în privința unor probleme critice (ducerea unor războaie, întemeierea noilor mănăstiri etc.) (vezi 65, pp. 454- 475). Daniil era adeptul unei practici-doctrine cunoscute sub numele grecesc Hesychasma (de unde derivă rom. sihastru), cu puternice filoane precreștine, „o doctrină și o practică de tip pythagorician” (91, p. 313). Sihastrul trăia solitar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să ne imaginăm că preoții geto-daci nu-și trimiteau săgețile numai în nori, pentru a răpune/alunga pe cale magică daimonul uranian (cf. Herodot), ci și în pământ sau în copac, pentru a răpune/alunga daimonul htonian sau dendronian, în vederea unei întemeieri. în spațiul indian, înainte ca o singură piatră a unei case noi să fie așezată, magul-astrolog arăta ce punct din temelie se afla exact deasupra capului șarpelui care susține lumea. Meșterul zidar își făcea - din lemnul arborelui Khadira - un țăruș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gesturi magico-rituale - care reiterau, în fond, actul cosmogonic - sau incorecta lor îndeplinire făceau ca edificiul să se surpe din cauza cutremurului sau a unei alte manifestări a Haosului (44, p. 72). Bogatele tradiții atestate în Asia, Europa și aiurea referitoare la întemeierea unor case, temple, cetăți, teritorii etc. pe locul unde s-a înfipt săgeata, lancea, buzduganul, toiagul (mai târziu, crucea) sunt solidare cu străvechea mentalitate a creației în centrul lumii. Astfel de credințe au supraviețuit în cultura populară română, în cutumele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
buzduganul, toiagul (mai târziu, crucea) sunt solidare cu străvechea mentalitate a creației în centrul lumii. Astfel de credințe au supraviețuit în cultura populară română, în cutumele juridice (72) și în legendele eponimice. Cunoscuta temă mitică a vânătorii rituale în vederea unei întemeieri pare a fi înrudită cu tema în discuție. În unele zone (județul Bihor, de exemplu) se practica „vânătoarea simulată prin tragerea cu arcul sau aruncarea ciomagului sau bâtei. Locul unde cădea ciomagul, bățul, săgeata semnifica atingerea țintei, deci omorârea simbolică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]