3,589 matches
-
denumiți de mass-media „miliardari de carton”, o metaforă care încearcă să sugereze fragilitatea poziției lor financiare. Termenul a fost inventat de mass-media și a intrat apoi în limbajul popular, ca și în discursul politic, pentru a-i desemna pe acei întreprinzători autohtoni care obțineau credite substanțiale de la băncile de stat, pe care nu mai aveau capacitatea - sau voința - de a le returna. Oricum, sigur este faptul că, în primii ani de tranziție, aceste credite au fost acordate cu foarte mare lejeritate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ulterior, au devenit capitaliștii de nivel mediu și chiar mare ai economiei românești, acest tip de credite cu dobândă negativă au reprezentat punctul de pornire în cursa din noua economie privată a României. Dar rata pierderilor a fost ridicată. Noii întreprinzători români aveau abilitatea de a se descurca în hățișul de relații interpersonale care domina birocrația administrativă, financiară și politică românească, dar calitățile lor de manageri de capital erau cel puțin îndoielnice. Rezultatul a fost investirea unor sume din ce în ce mai mari în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cunoștiințele elementare necesare pentru a înțelege operațiunile financiare și de piață de capital pe care se baza intriga serialului. Impactul de imagine al serialului a fost atât de mare - el a fost reluat parțial după revoluție -, încât unul dintre noii întreprinzători români a construit la Slobozia ferma texană care reprezenta decorul cvasipermanent al acțiunii serialului. În felul acesta, o iluzie tipic hollywoodiană a devenit o realitate „capitalistă” palpabilă în Slobozia, un orășel de provincie situat la vreo 60 km de Capitală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întotdeauna unul și mai absurd. El ilustrează caracteristici exemplare cu semnificație mai bogată. În primul rând, proiectul „Dracula Parc” a fost lansat în 2001-2002, cu aproape un deceniu mai târziu decât proiectul „Dallas”, dovedind că cel puțin unii dintre marii întreprinzători autohtoni nu erau cu nimic mai inițiați în afaceri la sfârșitul tranziției decât fuseseră la începuturile ei. Încă și mai semnificativ este faptul că proiectul a fost puternic sprijinit de guvernarea în exercițiu. Grupul de firme care a inițiat proiectul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
contribuie la dezvoltarea economică și socială a României. Ministerul Turismului l-a inclus pe lista sa de proiecte și l-a pus în discuția marilor firme internaționale de turism, care l-au respins, ceea ce a anulat șansele unei finanțări internaționale. Întreprinzătorii români nu s-au considerat însă înfrânți și au încercat să obțină o finanțare din fonduri românești. Cum costurile era foarte mari, iar perioada creditelor bancare pentru „miliardarii de carton” trecuse, inițiatorii s-au adresat pieței de capital. Au obținut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de transparență și nu cu mulți ani mai înainte. „Miliardarii de carton” nu au fost toți la fel de excentrici și la fel de neinspirați ca Ilie Alexandru, constructorul de la Slobozia. Obținând credite în condiții la fel de preferențiale și de avantajoase ca și acesta, alți întreprinzători români le-au utilizat fie pentru a-și dezvolta afacerile, fie pentru a se îmbogăți. De la obținerea de credite personale de milioane de dolari, utilizate pentru a înființa bănci private sau a obține participări la băncile de stat existente, și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici nu exista. În 1997, George Constantin Păunescu, unul dintre „marii capitaliști” autohtoni și un apropiat al puterii politice care a pierdut alegerile în 1996, a fost acuzat și condamnat pentru încălcarea legii bancare. Legea bancară românească preciza că nici un întreprinzător privat nu poate investi capitalul obținut printr-un credit într-o bancă. Acuzatorii lui G.C. Păunescu s-au străduit să dovedească că o sumă de mai multe milioane de dolari investită de acesta în Bancoop - banca cooperației românești - a provenit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dolari pentru dezvoltarea unui nou canal de televiziune. Creditul era garantat de o altă instituție publică românească, SIF Moldova, ca urmare a unei rețele de relații interpersonale care conecta conducerea Bancorex de o grupare politică din guvernul în funcțiune, de întreprinzătorii care urmau să dezvolte proiectul și de conducerea SIF Moldova. Din punct de vedere financiar, proiectul a fost un dezastru, noul canal de televiziune nu a avut nici pe departe succesul scontat și, până la urmă, a fost salvat de la faliment
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privat. Acest transfer se făcea preferențial, nu în funcție de caracteristicile de piață sau de rentabilitate ale proiectelor de afaceri finanțate, ci în funcție de rețelele de relații interpersonale și de conexiunile dintre elitele sistemului bancar de stat, ale politicii și administrației și noii întreprinzători români. Faptul că, pe ansamblu, volumul total al acestor transferuri nu era prea mare - creditul acordat de bănci sectorului privat nu reprezenta, în 2002, decât 8,4% din PIB, fiind cel mai scăzut din toată Europa Centrală și de Est
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
legislative. Toate acestea pot (ar fi putut) fi rezolvate prin simplă construcție instituțională. Permanența lor, ca și întârzierile în restructurarea sistemului bancar exprimă însă opțiunea politică a întregii clase politice românești, puternic susținută de opțiunea politică a întregii clase a întreprinzătorilor români de a asigura un transfer rapid și eficient de resurse și capital dinspre stat către noua clasă a capitaliștilor autohtoni. Arieratele și firmele-căpușă Arieratele și firmele-căpușă sunt două dintre cele mai criticate - ideologic - realități ale tranziției postcomuniste. Au fost
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
controlăm statul prin intermediul politicienilor. Metoda consacrată în lumea dezvoltată este de a exercita presiuni asupra clasei politice. Metoda mai simplă consacrată de societatea românească în tranziție a fost aceea de a uni conducerea politică cu conducerea economică, astfel încât managerii și întreprinzătorii au devenit politicieni. Este rețeta inversă a comunismului în economie. Comuniștii au unificat politica cu economia transformându-i pe politicieni în conducători industriali. Întreprinzătorii industriali ai României postcomuniste au unificat economia cu politica transformând managerii industriali și proprietarii de capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în tranziție a fost aceea de a uni conducerea politică cu conducerea economică, astfel încât managerii și întreprinzătorii au devenit politicieni. Este rețeta inversă a comunismului în economie. Comuniștii au unificat politica cu economia transformându-i pe politicieni în conducători industriali. Întreprinzătorii industriali ai României postcomuniste au unificat economia cu politica transformând managerii industriali și proprietarii de capital privat în politicieni. Sinteza absolută a avut loc la nivel local, unde oamenii de afaceri au devenit simultan oameni politici și funcționari ai administrației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asigure un transfer de resurse dinspre stat și economia fostă socialistă către noul sector privat și noii capitaliști români. Într-o perioadă în care majoritatea economiei era încă în proprietatea statului, firmele-căpușă au fost soluția ideală. Acestea erau firme ale întreprinzătorilor privați care aveau relații contractuale cu firmele de stat. Mecanismul pus în funcțiune de tehnocrația industrială consta în respectarea plăților de către firmele de stat către firmele-căpușă, caz pentru care trebuia asigurată non-plata cel puțin a unei părți a datoriilor firmelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
într-o privatizare cvasitotală și rapidă, care să cuprindă chiar nucleul acestui sistem. Cea de a doua axă are în vedere răspunsurile la întrebarea-cheie: În favoarea cui se face privatizarea?, cu variantele: (1) în favoarea întregii populații; (2) în favoarea noii clase de întreprinzători privați; (3) în favoarea foștilor proprietari, deposedați de comunism; (4) în favoarea capitalului străin. Până la urmă, tranziția românească a dat câștig de cauză cam tuturor variantelor posibile, ceea ce explică, între altele, oscilațiile atât de frecvente ale politicii și evoluțiilor tranziției. În general
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
management (Galbraith, 1967), în dauna deținătorilor de capital, odată cu dispariția capitalistului „clasic”, care juca simultan rolul de proprietar și de manager al propriei întreprinderi. Din această perspectivă, socialismul dezvoltat nu arăta foarte diferit de capitalism. După ce, inițial, își trimisese proprii „întreprinzători” la conducerea economiei și a întreprinderilor - muncitori cu o pregătire profesională și managerială precară, dar la fel de puternic motivați în atingerea obiectivelor „luptei de clasă” pe cât erau întreprinzătorii capitaliști motivați în obținerea profitului -, odată cu dezvoltarea și complicarea sistemului industrial socialist, acești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la conducerea economiei și a întreprinderilor - muncitori cu o pregătire profesională și managerială precară, dar la fel de puternic motivați în atingerea obiectivelor „luptei de clasă” pe cât erau întreprinzătorii capitaliști motivați în obținerea profitului -, odată cu dezvoltarea și complicarea sistemului industrial socialist, acești „întreprinzători politici” au făcut loc managementului profesionist al tehnocraților industriali. Conflictul declanșat între cele două elite economice și sociale - cea politică și cea economică - a fost copios ilustrat de dezvoltarea ideologiei competenței profesionale, promovată de tehnocrația industrială ca alternativă la ideologia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
industria socialistă după oprirea tuturor proiectelor de investiții declanșate anterior de regimul comunist. Pe această piață a economiei încă socialiste, succesul noilor firme de comerț exterior depindea esențial de relația cu administrația de stat. Administrația i-a lăsat pe noii întreprinzători să privatizeze contactele cu partenerii externi, dar a menținut pârghii importante de control, cum ar fi contractele guvernamentale, acreditivele și garanțiile bancare, acordarea autorizațiilor de import-export și stabilirea cotelor de import-export. Ca urmare, o rețea de relații interpersonale, prin care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de mai mult de jumătate de deceniu pentru ca privatizarea industrială să depășească sfera serviciilor oferite unui sistem încă socialist de întreprinderi industriale și să atingă nucleul dur al întreprinderilor propriu-zise. Unul din motive a constat în capacitatea redusă a noilor întreprinzători români, inclusiv a managerilor industriali, de a acumula capitalul necesar participării la privatizări semnificative. Nu este vorba aici doar de capitalul necesar pentru achiziționarea întreprinderilor oferite spre privatizare, ci mai ales de capitalul de lucru necesar menținerii în funcțiune a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Câtă vreme acestea rămâneau în proprietatea statului, deficiențele de funcționare și de rentabilitate erau acoperite prin subvenții directe sau indirecte, acordate de la buget. Privatizarea însemna, dincolo de transferul de proprietate, transferul de costuri de exploatare și de investiții în sarcina noului întreprinzător român. Iată o sarcină pe care noul capitalist român, nedispunând de resurse pentru rezolvarea ei, nu era dispus să și-o asume. Ca urmare, privatizarea s-a desfășurat foarte lent. Până în 1997, FPS nu a privatizat în nici un an mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mijlocii, atât de dragă și ideologilor liberali, și reformiștilor postcomuniști. În România postcomunistă, nu a existat partid politic care să nu considere că small is beautifull și că obiectivul său strategic nu este îndreptat spre câștigarea susținerii electorale a micilor întreprinzători. Dimpotrivă, pentru marele capital, mica întreprindere este o resursă care poate fi valorificată în două moduri: fie transferându-i acele costuri pe care marele capital nu este dispus să le asume, pentru că presupun o productivitate a muncii redusă, fie transformând
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produselor distribuite este însă prea mare pentru a nu atrage atenția capitalului. Ca în toate domeniile, capitalul a trecut la instituționalizarea pieței prin construirea de rețele de desfacere. Dintr-odată, farmaciștii s-au trezit în situația în care, din mici întreprinzători, riscau să devină simpli salariați ai unor mari firme capitaliste, proprietare ale unor rețele de farmacii. În primii ani de după 2000, procesul de formare de rețele de farmacii aflate în proprietatea unor firme capitaliste capabile să asigure capitalul necesar funcționării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doilea rând, și social, „incubând” în interiorul societății socialiste noua clasă a capitaliștilor români. Primul val al noii structuri sociale a postcomunismului s-a format având ca bază piața liberalizată și privatizată a consumului populației. Aici a apărut noua clasă de întreprinzători privați și noua pătură de nouveau riches. Dar capitalismul și capitaliștii s-au născut în interiorul economiei socialiste a postcomunismului. Primii ani ai postcomunismului românesc nu au fost dominați de privatizarea capitalului de stat (cu excepția privatizării în masă), ci de transferul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piața socialistă” a relațiilor comerciale dintre întreprinderi, bănci și instituții administrative, toate ale statului, în interstițiile cărora se dezvoltă noi societăți private, aflate în strânsă legătură cu acestea. Noua clasă de capitaliști români se formează, ca urmare, nu atât dintre întreprinzătorii privați nou-apăruți, ci în strânsă legătură cu tehnocrația economică și industrială a economiei socialiste. Într-o primă etapă, aceștia sunt pur și simplu subvenționați. În cazul lor, „acumularea primitivă a capitalului” s-a realizat prin transfer de venituri ale statului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1996, rata rentabilității economice era de -2,0% în sectorul de stat și de +31% în sectorul privat, iar rata rentabilității financiare era de -2,8% în sectorul de stat și de +29% în cel privat (Guvernul României, 2004). Față de întreprinzătorii aflați pe piața liberă și concentrați în comerț, tehnocrații economiei socialiste aveau un avantaj competitiv important - se aflau deja la controlul producției. Problema capitalismului românesc era de a transfera producția nu doar sub controlul lor tehnic, ci în proprietatea lor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istorică Monografia ideologiilor literare Anii ’90: Întoarcerea cămășii Declinul Uniunii Scriitorilor, Înmulțirea premiilor literare Noii ideologi și spectrul revoluției conservatoare O spălare ideologică Dublul discurs al extremei 6. Winners și loosers Timpul profeților Noile structuri Politizarea intelectualilor Genealogii și traiectorii Întreprinzătorii noii ordini morale Bibliografie Prefață Această carte reunește pentru prima dată În limba română rezultatele mai multor proiecte de cercetare privind elitele intelectuale din două țări ale „socialismului real”, Germania de Est (fosta RDG) și România. Aceste cercetări, Începute Înainte de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]