1,199 matches
-
triunghi) din învățătura creștină; însă la George Vulturescu orb nu e totuna cu nevăzător: "Ochiul Orb / nu este decât un text / ilizibil"; "Ochiul Orb va supraviețui luminii"; "Nu-i întuneric în Ochiul Orb / ci o oboseală cumplită". Nuanțări în suită învederează o distinctă forță combinativă; într-un singur poem, Ochi în Ochi, nu mai puțin de douăsprezece metafore sensibilizatoare, Ochiul Orb fiind: "narațiunea în extaz", "plasma originară a lumii", "retina pură", "sensibilul încremenit", "ombilicul dintre scrisul meu și neant". Variațiuni pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aceeași delicată temă și atestând statornica preocupare a criticului pentru literatura confesivă și, pe un plan mai cuprinzător, pentru relația complexă dintre biografic și literar, dintre persoana unui autor și literatura lui. Textele regrupate aici, deși scrise în epoci diferite, învederează apartenența lor la un demers unitar și vizează cu deosebire scrieri memorialistice și/sau autobiografice - deosebire greu de „legiferat” în chip tranșant, așa cum semnalează S. după examinarea susținerilor teoreticienilor care au abordat subiectul -, dar și jurnale. Câteva eseuri cu râvnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
deceniul al nouălea al secolului trecut este - prin numărul și prin valoarea componenților ei și mai ales prin caracterul radical novator al demersului literar al acestora, definit de caracteristici comune dincolo de fireasca diversitate a scrierilor lor - una cu totul excepțională, învederând apariția unei noi generații literare. Denumirea a fost promovată în primul rând de optzeciștii înșiși, conștienți de statutul lor de generație insurgentă și neconformistă. Fundamentarea identității inconfundabile a o. nu s-a redus la criterii strict literare și e elocvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
au raliat din mers acestei formule, radicalizând-o și ilustrând-o strălucit). Comode pentru creionarea unui tablou de ansamblu, asemenea delimitări și clasări sunt destul de imprecise, fiindcă în practică formulele se întâlnesc rareori în stare pură, iar majoritatea prozatorilor optzeciști învederează cazuri mixte, intermediare, de ilustrare a lor. Numele de prozatori optzeciști cel mai des vehiculate sunt Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Mircea Cărtărescu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
informat asupra Sciției, iată ce spune despre cultura albinelor: «La Sciți frigul e nesupărăcios pentru albine, încât ei întrebuințază nu miere străină, ci locală, ba o și exportă, vânzând faguri Mizilor.» Cu toate că izvorul lui Aelian vorbește de Sciți îndeobște, este învederat că cultura albinelor nu putea să existe la partea nomadă a acelui popor, la Sciții propriu ziși; ea trebuia să se afle la ramura așezată a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această împrejurare, ca marca
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
contra dacă admitem originea dacă a cuvântului, care înseamnă negru, atunci avem explicarea cuvântului a se zîrni, adică a se întuneca și din cauza întunecării, a deperi. Cerna de astăzi curgând tocmai pe acolo pe unde se află vechea Dierna, este învederat că numele dac a fost slavizat, fiind ambele așa de apropiate. Dacă însă aceste patru etimologii pierd la o cercetare mai de aproape orice putere doveditoare pentru slavismul Tracilor, ce să zicem despre o sumă de alte etimologii, care de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
printr-un exemplu viu, amuțind doi câini unul asupra altuia și dând drumul unui lup înaintea lor, în momentul când se mâncau mai tare. Câinii încetara lupta lor și se luară după lup. Deși morala acestei fabule în acțiune era învederată, Geții și cu Dacii stăruiră în îmbunătățirea lor. Dacii anume sub regele lor Dicomes și cu Bastarnii, mergând în ajutorul lui Antonius, atacă Tracia în care Octavian câștigase ca aliați pe tribul Denteleților, între Nestus și Strimon. Octavian trimite în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în care rămăsese însă numai bătrânii, femeile și copiii, poporația validă fiind luată în oastea care apăra țara. Aceasta ne arată într-un chip învederat că Dacii nu-și părăsiseră satele lor nici chiar la apropierea armatelor romane și deci învederează cât de neîntemeiată este părerea acelora ce susțin că Dacia a fost cu totul deșertată de poporația ei, după cucerirea romană. Se vede că Romanii înaintaseră foarte încet până aici, pe la jumătatea văii Bistrei, deoarece îi apucă iarna, și cavaleria
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
așezate bârne încrucișate, dar încă se aflară și câteva crâmpeie de lemn de stejar; cărămizile care acopereau stâlpii purtau mărcile a trei diferite cohorte auxiliare din a XIII-a legiune Gemină, care negreșit au fost întrebuințate la lucrarea podului». Este învederat că aflarea unor cărămizi cu marca legiunii a XIII-a Gemină hotărăște definitiv că această punte trebuie sa fie a lui Traian, căci este cunoscut că atare legiune a luat partea cea mai activă la cucerirea Daciei, și a rămas
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
progres. Progresul este o schimbare care presupune noțiunea de valoare; are loc numai unde se lucrează cu fenomene de voință, care pot fi raportate la valoare. Și cum valoarea nu poate exista În afară de o personalitate,care să o susțină, se Învederează și faptul că progresul nu poate avea loc decât În funcție de tensiunea personalității după realizarea de noi valori, sau a plusului de „Înălțare sufletească”, caracteristic culturii, Încât ceea ce se face În vederea formării personalității, va servi, În același timp, și la promovarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
progres. Progresul este o schimbare care presupune noțiunea de valoare; are loc numai unde se lucrează cu fenomene de voință, care pot fi raportate la valoare. Și cum valoarea nu poate exista În afară de o personalitate,care să o susțină, se Învederează și faptul că progresul nu poate avea loc decât În funcție de tensiunea personalității după realizarea de noi valori, sau a plusului de „Înălțare sufletească”, caracteristic culturii, Încât ceea ce se face În vederea formării personalității, va servi, În același timp, și la promovarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Mozaicul”. Colaborează la „Tribuna”, „Ramuri” (unde în 1976-1977 susține cronica literară), „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Observator cultural”, „Arhivele Olteniei”, „Scrisul românesc” ș.a. În volumul Replay demersul critic al lui P., fără să atingă excelența în materie și fără să învedereze o originalitate frapantă, își manifestă legitimitatea și relevanța. Unul dintre primii comentatori (Voicu Bugariu) a găsit o formulare ce pare adecvată pentru acest gen de interpretare: „critica respectuoasă”. Într-adevăr, comentatorul nu încearcă răsturnări ale ierarhiilor valorice curente, nu promovează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
românului oferă suficiente dialoguri pe această temă între cei doi protagoniști. Mergând mai departe, la etapa contextualizării, vom spune că soluția adoptată de scenaristul filmului "Bengal Nights" ne apare că deloc surprinzătoare, din mai multe considerente, dintre care ni se învederează cu precădere următoarele: de obicei, orice ecranizare surprinde cu greu spiritul unei cărți, imaginile nereușind, întotdeauna, să transpună cu exactitate cuvintele, cu atat mai mult cu cât povestea pusă în scenă aparține unei literaturi mai puțin celebre pe plan internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
evoluția istorică a acestei țări funcționarul cu una din cele mai mari răspunderi în stat, și el era primul mandarin. Era consultat sistematic și avea cuvântul decisiv când venea vorba de mari proiecte sociale care presupuneau costuri ridicate. Istoria Chinei învederează o relație privilegiată dintre împărat și ministrul său de finanțe. Jonathan Fenby vorbește cu referire la zilele noastre despre "prezența tehnocraților extrem de competenți în organismele statale"182. China nu mai este imperiu, dar dimensiunile ei și prefacerile pe care le
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
făcut-o cu aceeași determinare. Astăzi știm că prăbușirea țării s-a petrecut în secolul al XIX-lea, dar un moment de referință al declinului îl reprezintă decizia luată atunci, la mijlocul secolului al XV-lea. Toată istoria modernă a omenirii învederează că națiunile maritime sunt mai deschise, mai liberale, mai prospere, pentru că apelează la comerț, care te obligă să fii mobil și receptiv. De aceea, deschiderea față de mare reprezintă, am putea spune, un test de modernitate și marchează adevărate epoci în
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ONU, rata fertilității în țările subsahariene va scădea la trei copii pe familie, iar până în 2050, chiar la 2,5 copii. Firește, este o tendință care a apărut pe fondul dezvoltării din ultimii 15 ani a continentului african. Și care învederează că orice proces de dezvoltare economică inaugurează un alt proces de tranziție demografică, materializat în modelul familiei cu puțini copii. Nu toate țările urmează tendințele descrescătoare de care am amintit. Semnificativ este faptul că țările care cunosc conflicte mențin, în
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
omului. „Crucea este cheia tainei iubirii lui Hristos. Fără Cruce am fi știut ceva despre iubire În gene‑ ral dar n‑am fi știut nimic despre iubirea lui Dumnezeu față de noi. Abia prin moartea lui Hristos pe cruce, Dumnezeu Își Învederează negrăita Lui bunătate (dragoste) față de lume”45. În al doilea rând, crucea ne arată o iubire care, pentru salvarea celuilalt, nu se dă În lături de la nici o suferință. Dumnezeu nu ne putea da o altă dovadă mai mare de iubire
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și comparatist, cu unele trimiteri complementare la artele plastice. Se învederează astfel, de fiecare dată, organicitatea romantismului românesc, elementele care îl deosebesc și cele care îl plasează în sistemul aparent contradictoriu al contextului european. Racordarea romantismului românesc la coordonatele universale se înfăptuiește prin raționamente maleabile care înseriază un material apreciabil. Studierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
decât înger. Totuși poeta nu renunță la imaginile elaborate, nici la bucolicul artificial, în care „Ierburile pe dealuri devin lapte/ În vocile suave ca niște îngeri albi”, sau la „confuziile” suprarealiste. Accentele teribiliste nu dispar nici ele cu totul, fiind învederate în declarații tranșante, care pot scandaliza dacă sunt luate în serios - „Nu dau o frunză de ștevie pe toate filosofiile” -, dar cumpănite, echilibrate de o aserțiune precum „Iubesc mai mult viața decât ideile pure”. Universul poetic se înclină tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
trei metale, chiar și cai făuriți din ele. „Procesiunea, conchide criticul-folclorist, este de la metalul cel mai puțin nobil la cel mai de preț, s-ar zice o conversiune de la teluric la astral, după metoda spagirică. Dar și fără alchimie este învederată cinstea de care se bucură regnul mineral”. Afară de sintagmele folclorice transplantate direct („De treci codri de aramă...”) există în paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a comunicării zilnice si mai ales mijlocul de exprimare al științei. De aceea este mai greu să se izoleze structura estetică a unei opere literare. Totuși, o planșă dintr-un manual de medicină și un marș suit două exemple cane învederează că și celelalte arte au cazuri de tranziție și că, în domeniul exprimării lingvistice, dificultățile stabilirii unsei de demarcație între artă și nonartă sunt doar cantitativ mai mari. Există însă teoreticieni care neagă pur și simplu că literatura ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și mișcările politice de dreapta. O sensibilă lărgire de perspectivă gnoseologică și un considerabil spor de suplețe interpretativă învederează paginile din Eseuri (1968; Premiul revistei „Viața românească”), unde T. abordează mai ales ideile estetice și viziunea asupra existenței din operele unor scriitori români și străini, analizează creația lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihai Beniuc sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
război colaborează la „Tânărul scriitor”“, „Pentru pace și cultură luptăm!” , „Iașul nou” (face parte din redacție), „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Chiar de la debut, versurile lui Ț. învederează propensiunea spre lirismul intelectualizat. Primul volum, Lebede negre (1936), adăpostește, asemenea celor următoare, termeni științifici, toponime, denumiri din sfera culturii (istorice, mitologice, artistice), aluzii (inclusiv titulare) livrești: Loreley, Străzile din Bruges, Tăcut și tainic Luvru, Elipse orfice, Pașii licornului, Tiche
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
inovații tematice ori de recuzită, de lexic și de intonație. De pildă, în Facerea cortului (1971) se percepe un ermetism neguros, cu sugestii de arhaitate mitică (apocrifă, prebiblică, imaginată plauzibil), în vreme ce în volumul Aproape Omul (1975), un ciclu intitulat Alixăndrii învederează utilizarea, într-un mod foarte personal, a anecdoticii istorice și legendare legate de Alexandru Macedon, iar alt ciclu, Întâie mișcări, e modernist-folclorizant, cu recurs la mitologia pastorală arhaică, mioritică. Scrisori de toată ziua (1977) e o carte de proză meditativ-confesivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
constituit principala temă asupra căreia s-a concentrat strategia auctorială. Nu a fost o temă prea greu de rezolvat: titlurile, autorii sunt, aproape fără excepție, nume importante dintr-o bibliografie fundamentală a oricărui literat de pretenție din Răsăritul european. Este învederată în primul rând familiarizarea lui N.B. cu literatura de factură isihastă, copiată și răspândită în epocă, aflată deja în biblioteci ca achiziție temeinică a veacului anterior. Această cunoaștere trebuie să fi început în timpul „uceniciei” la mănăstirea Bistrița din Oltenia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]