198,887 matches
-
Mă cheamă Isbiorg. Sînt o leoică, spectacolul ei de anul trecut, de la Casandra, m-a șocat, într-un fel, și prin maturitatea ce țîșnea prin porii montării, ai scenografiei, ai interpretării, totul sărind izbitor, de fapt, din tiparele spectacolelor de la școală, pe care le-am văzut în ultimul deceniu și ceva acolo. Spectacolul ei avea greutate, avea unitate, coerență, era elaborat, cu paliere, cu trepte de receptare, cu multe imperfecțiuni. Chiar și greșelile erau asumate, integrate direcției de scenă. Ce am
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
din toamnă. Niște alegeri fără binecunoscutele personaje care, între 1996 și 2000, s-au dovedit că sunt maeștri la un singur capitol: la darea cu piciorul stâng în dreptul. E vorba de eternii Berceanu, Tăriceanu, Meleșcanu și ceilalți. Adică talibanii de școală nouă, dar de moravuri vechi. Mult prea vechi.
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
acest avion și după asta i-a venit ideea, a făcut un memoriu pe care l-a înaintat ministrului Aviației și a cerut această escadrilă în scop pașnic, pentru că nu ne gândeam c-o să fie război. Ea, după ce a făcut școala de pilotaj, și-a comandat un mic avion la fabricile noastre de avioane, un "Icar", așa se numea, era după o licență germană, și a făcut o excursie în Finlanda, a trecut prin Suedia, a făcut un raid și a
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
În al doilea rând, găsesc de neconceput proliferarea locurilor comune și a prejudecăților din această zonă. Letopizdeț este un inventar grosolan și neinteresant: femeile sunt curve și proaste, menirea bărbaților e să bea și să reguleze, preoții sunt securiști homosexuali, școala e nasoala pentru că induce conformismul social, societatea manipulează, legile sunt proaste și nedrepte, statul e vinovat de tot, capitalismul e o hoție, americanii sunt niște imperialiști care-și urmăresc propriul interes (influența lui Ianuș în capitolul Capitalism e covârșitoare) ș.
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
-
extracție rurală. Epistemologic, spune Ruxandra Cesereanu în prefața unei fascinante cărți (Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor) apărute la editura clujeană Limes și cuprinzînd proze reportaje sociale despre marginali ai capitalei transilvane la originea antropologiei urbane stă celebra Școală de la Chicago, a cărei influență, în sociologie ca și în critica și teoria literară, a fost fundamentală. Experimentată începînd din deceniul patru, antropologia urbană americană era esențial interesată de grupurile marginale, de comunitățile ghetoizante ale imigranților și cartierele negrilor, în
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
citit, de tradus, de generația lui strînsă și în jurul proiectului, al cărui membru fondator este, DramaAcum. Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Alexandra Badea, Ana Mărgineanu, Alexandru Berceanu sînt cîteva nume care m-au atras încă de la examenele din primii ani de școală. Se vedea în opțiunile lor o frămîntare reală, și nu mimată, un spirit individual dar și de echipă care mustea o nevoie acută și adevărată de exprimare. De fapt, asta mi-a plăcut cel mai mult, și în spectacolele lor
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
criticii românești. Pînă la Maiorescu am avut o critică culturală pentru că "critica culturală a trebuit să împotrivească ceva culturei europene revărsate fără măsură în principate: le-a opus imitației literare fără limită un fond propriu: poezia populară; exagerației și isteriei, școala critică i-a împotrivit bunul simț..." De la 1880 însă, acțiunea acesteia a încetat. "Critica culturală, continuă Fundoianu prezentarea lucrării lui Ibrăileanu, observînd că singurul lucru pe care-l făceam era importul cultural, l-a supravegheat; dar de la 1880 înainte ce
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
nici astăzi, cum nu puteam la 1840 să avem o critică estetică. Critica culturală nu e numai singura posibilă, e singura necesară." Constatarea este prilej de precizare a propriei poziții în contextul criticii românești. Fundoianu mărturisește că se înscrie "în școala criticei moldovenești a lui Russo, Kogălniceanu și a "Junimei" "4). (Dar și critica practicată de Iorga, cum i s-a reproșat de altfel istoricului în atîtea rînduri, era o critică culturală.) Pentru o clipă Fundoianu însuși avusese ideea de a
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
antic de pe Calea Victoriei. Vrea să vîndă o tavă de argint și două sfeșnice. "De ce, doamnă?", șoptesc eu, mai mult pentru mine. "Copii n-am, nici alți moștenitori, iar pensia nu-mi ajunge cu nici un chip. Am fost profesoară, am făcut școala la pension. Am, însă, o fotografie, din salon, cu cîțiva invitați la un ceai de fructe. Uitați-vă. Tava cu prăjiturele făcute în casă, sfeșnicele" O privesc și visez. Acolo, în ea, este toată fericirea mea." Ne despărțim. Căldură mare
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
generici folosiți pentru egali (de aceeași vîrstă, cu relații de grup), adesea marcați ironic, uneori chiar cu potențial agresiv, sînt mai ales cuvinte popular-tradiționale: moșule, cumetre, nepoate, frate, tată, nea, nene, coane: " ...bah (= bă) moșule tu ai făcut mate la școală? Eu văd ca tu ai votat 9 jucători" (fanclub.ro); "Cumetre acu îs ocupat cu pacea" (ciberplai); "nepoate, îți mulțam că mă amintiși" (ib.); "ești dibaci și convingător, frate" (ib.), "Argumentează tată" (fanclub.ro) etc. Punctuația e de obicei neglijată
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
cei mai populari scriitori ai momentului și aceasta în condițiile în care scrisul său este unul atemporal, pe alocuri chiar anacronic, fără concesii stilistice sau tematice făcute modei timpului și în absența vreunui suport semnificativ din partea criticii literare. Format la școala stoicilor, fascinat de civilizațiile străvechi (Grecia antică este principalul său reper, dar de mare atenție în scrisul său se bucură și Roma antică, Evul Mediu sau civilizațiile amerindiene), Octavian Paler este un moralist dublat, asemenea lui Cioran, de un foarte
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
comunismului și România tranziției. Din păcate însă referințele la seismele din viața socială și politică a României, petrecute sub ochii săi, sînt pur accidentale în economia cărții. În schimb, autorul știe cu precizie cum era îmbrăcat în prima zi de școală, numele animalelor care îi populau curtea copilăriei, momentul precis în care a citit anumite cărți (nu neapărat dintre cele bune). Atenția sa este focalizată exclusiv spre propriul eu, exteriorul este prezent doar prin reproducerea unor raționamente sau a unor senzații
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
documentare și literare până aproape de zilele noastre. Ion Brad (n. 1929) a fost coleg de filologie clujeană cu Mircea Zaciu în perioada 1948-1953. Zaciu provenea dintr-o familie de intelectuali orădeni, Ion Brad, fiu de țărani din Pănade, venea din școlile Blajului. între cei doi studenți filologi s-a stabilit o relație de tinerească prietenie, stimulată de pasiunea amândurora pentru literatură și de veleități literare. La început lucrează împreună în redacția "Almanahului literar", viitoarea revistă "Steaua", având ca redactori-șefi pe M.
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
de peste drum. Nu cred să fi văzut vreodată atîta fălnicie în verticalitate! Sute de brazi neverosimil de drepți... Urmărindu-i, privirea ajunge la cer. Inevitabil. Un exercițiu purificator, în fața ferestrelor lui Noica. Pornind de la ceea ce a însemnat el, filosofia lui, școala lui, discipolatul și ucenicia, de la cărțile lui, de la confesiunile lui Pleșu și Liiceanu, de la lecția spiritului și a spiritualității, oprindu-ne și la Cioran, cunoscut și invitațiilor noștri la această călătorie de suflet, am poposit, în cele din urmă, cum
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
lungii ani de comunism, iar asta se recuperează cel mai greu. Sămînța ei trebuie sădită și îngrijită din nou, cu răbdare, cu dorință și cu smerenie. Altfel va rămîne o jale. Minciuna este o virtute. Ne mințim că tinerii de la școală sînt buni și proaspeți, iar adevărul se găsește la kilometrii distanță, vezi cea mai mare parte a examenelor de absolvență și de anul acesta, că profesorii lor sînt cineva, în absența operei, că teatrele au repertorii interesante, că se întîmplă
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
într-o lume dereglată la culme, al cărei cronicar contrariat și nu o dată cuprins de revoltă i-a fost dat a fi. Și-a spus, probabil, cuvîntul, după cum era încredințat, și obîrșia sa de țăran înstărit din Oltenia, trecut prin școala lui Nae Ionescu, un "excelent pedagog" care s-a ocupat îndeaproape de formarea sa în timpul liceului (faimosul Liceu Militar "Mînăstirea Dealu" din Tîrgoviște): "Eu sînt kulak, adică prince-paysan cu complexele religioase ale faptelor bune cotidiene". Convingerile lui Pandrea vădesc o
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
Dinamo, petreceri cu jocuri de artificii, rumoare de mulțimi isterizându-se pe scoruri derizorii. Viteaza mea pisică se refugiază sub canapea, la arcuri, și nu reapare decât mult după ce urgia armelor s-a potolit. Dincoace de liziera de plopi, clădirea unei școli, astăzi Liceul "Nicolae Iorga", unde fiul meu a fost elev în clasele mici. Mi-am așezat masa de lucru cu fața către fereastră și văd, fără să mă ridic de pe scaun, acoperișul de tablă galvanizată al clădirii înghițită, în rest
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
Mihăieș Numai la Televiziune? Dar la Radio? Dar în sistemul cultural? Dar în universități? Oare în poziții de conducere nu erau acolo tot securiștii și turnătorii? Și numai la centru? Cum rămâne cu șerpăraia din provincie? Dar cu directorii de școli, spitale, cooperative meșteșugărești? Cu șefii de sindicate? Ideea "Evenimentului zilei" de a publica documentele privitoare la turnătorii și securiștii din televiziune e salutară și trebuie dusă cât mai departe, oricâte contre ar pune băieții isteți și fetele zglobii. Că România
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
în momentul în care, la Cannes, de Ziua Europei, 25 de miniștri ai Culturii din țările Uniunii Europene au urcat scara roșie a Palatului și s-au întrunit să discute, printre altele, despre condiția cineastului european, despre formarea lui în școli de cinema europene, Godard, ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se pare aberant, nu înțeleg ce înseamnă să creezi cineaști europeni! Asta
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
contrarii" (p. 8). Mă tem că aici autorul încurcă planurile. Atunci cînd se referă la anii '50, el nu ia ca instanță reprezentativă cititorul obișnuit, ci autoritățile regimului comunist. Altminteri îmi este imposibil să-mi imaginez un cititor format la școala interbelică ajuns în situația să disprețuiască ficțiunea (mai mult, să o considere suspectă), pe care să o resimtă ca "decadentă", "iresponsabilă" și să o "asimileze cu minciuna". Și, eventual, să-l vedem pe același cititor care apucase să-i citească
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
Magazin istoric", unde lucrez, a fost solicitată să colaboreze. Dincolo de inerentele stângăcii organizatorice din astfel de întruniri, surprizele n-au contenit a mă asalta. Surpriza aparentei normalități, mai întâi. Profesorii reușesc să-și apere elevii de convulsiile vieții din afara porților școlii. Un efort adeseori ignorat sau trecut prea ușor cu vederea de factorii politici decizionali, care, probabil, îl consideră aproape firesc, obligatoriu. Nu-i deloc astfel. Dincolo de rutina obligațiilor pur informative, ale manualelor, majoritatea dascălilor reușesc să-și ocrotească pruncii primiți
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
Dar cât pot ei, și dascălii lor, să reziste? Cât de tenace pot suporta, zilnic, răgetele semidocților din multele, multele emisiuni TV programate spre îndobitocire? Cât mai pot fi apărați doar cu dăruirea educatorilor, când lumea cealaltă, de dincolo de porțile școlii, se deschide tot mai amenințătoare? încă le repugnă copiilor din lumea satelor tentația drogurilor, a sexualității și pornografiei, a violențelor de tot felul... Cât îi mai poate apăra lectura, literatura, mă gândeam, stârnindu-i la discuții, încercând a le afla
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
și pornografiei, a violențelor de tot felul... Cât îi mai poate apăra lectura, literatura, mă gândeam, stârnindu-i la discuții, încercând a le afla, dincolo de sfieli și inhibiții, gândurile despre presă, despre istorie, despre cărți citite. Există în mai toate școlile biblioteci, dar multe cărți sunt vechi, sau sunt venite otova, din ce mai donează câte unul când își triază biblioteca personală. Sunt computere, multe computere în școli. Dar, în Cerna, o profesoară mărturisea că umblă cu geanta plină de pixuri
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
inhibiții, gândurile despre presă, despre istorie, despre cărți citite. Există în mai toate școlile biblioteci, dar multe cărți sunt vechi, sau sunt venite otova, din ce mai donează câte unul când își triază biblioteca personală. Sunt computere, multe computere în școli. Dar, în Cerna, o profesoară mărturisea că umblă cu geanta plină de pixuri, când e vremea tezelor, să le împartă copiilor, mulți, care nu și le pot cumpăra. Vor să citească presă copiii, dar mulți, foarte mulți din ciclul gimnazial
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
rușinate, că ar dori să cumpere din când în când câte o publicație, dar "s-a desființat chioșcul Rodipetului". Pentru un abonament, nu au atât de mulți bani la un loc, lună de lună. Într-o sală de clasă a Școlii generale nr. 1 din Măcin, o elevă de liceu - venise în mod special la întâlnirea cu "domnul scriitor" - îmi mărturisește că vrea "să se facă" ziaristă. "Dar pot reuși, dacă nu-s tupeistă?". Un băietan mă iscodește "dacă este periculos
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]