1,142 matches
-
pentru ce, spune Michael calm. Și eu aș fi făcut la fel. — Da, sigur, îngaim. — Ar trebui să mă vezi când pierd vreun contract. Plâng până mi se duc ochii în vârful capului. Secretara mea trebuie să se ducă după șervețele la fiecare jumătate de oră. — E atât de serios, încât nu îmi pot abține un mic surâs. Hai, bea‑ți coniacul, zice, și hai să lămurim câteva chestii. Tu i‑ai invitat pe cei de la Daily World să te fotografieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Aveam să devin o mega vedetă și să câștig tone de bani... Și, dup‑aia, brusc, toate astea au dispărut. — Vai, Bex! Suze plânge și ea de‑a binelea. Mă simt atât de groaznic! — Nu e vina ta! Iau un șervețel și‑mi suflu nasul. Dacă e vina cuiva, e a celor de la Daily World. — Îi urăsc! zice Suze pe un ton sălbatic. Ar trebui spânzurați și biciuiți. Așa a zis Tarkie. — A, da? zic, după o pauză. Deci... l‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ibricul pe foc. Nu prea bine. Îmi strâng brațele în jurul meu. De fapt, nu merge în nici un fel. — Serios? Suze mă fixează speriată. Doamne, Bex, dar ce s‑a întâmplat? — Păi, ne‑am certat... — De la articol? — Să zicem. Iau un șervețel și îmi suflu nasul. Mi‑a zis că i‑am stricat afacerea și că sunt obsedată de cumpărături. Și eu i‑am zis că e obsedat de muncă... și că maică‑sa e... o vacă... Ai făcut‑o pe maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mărit poza aia oribilă cu mine la New York, au virat‑o în roșu și i‑au pus titlul „Tagicul secret al lui Becky“. — Bună, Becky, zice Emma în timp ce mă așez și mă bate înțelegător pe mână. Ești bine? Vrei un șervețel? — Îhm... nu, mersi, spun coborându‑mi glasul. Dar, cine știe. Poate mai târziu. — A fost extrem de curajos din partea ta să vii și să faci asta, adaugă Rory și se uită scurt în notițe. E adevărat că părinții te‑au dezmoștenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și arse, cu mucuri de țigară, pointilist. Scaunele sunt de mai multe feluri, majoritatea cu patru picioare egale ca înălțime. Acolo unde există câte un picior mai scurt, neajunsul e rezolvat cu câte un dop de bere sau cu un șervețel împăturit în două, în patru sau în opt, după cum e cazul. Originalitatea localului o dau farfuriile umplute cu pepperoni care înlocuiesc clasicele alune, măsline, grisine sau sărățele. Se pare că pepperoni stimulează grozav consumul de alcool. Ca și cum acest consum ar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să vâre femeia în sac. Acum îl cosea la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în borcănel: câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sac. Acum îl cosea la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în borcănel: câteva bobițe intens negre, ca măslinele de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre piept. De parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o bluzè subțire decoltatè, dar când se apropie de mine o îmbrèțișez flèmând și nu-i mai dau drumul, dând uitèrii oală cu spaghete, față de masè, farfuriile și tacâmurile, sosul pus pe ochiul mic că sè nu se ardè, ignorând șervețelele și lumânèrile, nefècând nimic pentru că paharele cu vin sè nu se verse pe fata de masè albè, În seara urmètoare ea a trebuit sè iasè, nu pentru a se duce la Muzeu sau la Academie, ci pentru a trece pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sparge pe ciment. E ud leoarcă pe haine și pe pantofi, iar eu sar de pe scaunul meu, care face un zgomot îngrozitor, ca râcâitul unghiilor pe tabla de la școală. Tremur din tot corpul. —Rebecca? Ești bine? Nu pot vorbi. Apuc șervețelele noastre și i le dau tipului. Bineînțeles că nu este Patrick. Dar pentru moment asemănarea a fost atât de dureroasă! Același păr strâns în coadă, aceeași barbă, aceiași ochi negri, alunecoși. Davey stă în genunchi și o ajută pe chelneriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
stare de șoc. —Te-ai tăiat? mă întreabă Davey, conștient că e ceva la mijloc. Nu, e-n regulă, îmi pare rău... —E-n regulă, spune și tipul... deși în mod cert nu e așa. Chelnerița a adus mai multe șervețele și el își șterge pantofii. Căutam sosul de soia. —Uite-l. Îl așază chiar în fața mea, ostentativ, așa încât să nu mai fiu nevoită să mă întind și să risc să mai lovesc pe cineva. Dacă ai nevoie de ceva, cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nevoită să mă întind și să risc să mai lovesc pe cineva. Dacă ai nevoie de ceva, cere, OK? zice sarcastic. Fără mișcări bruște! Îmi pare rău și... mulțumesc! Agitația se potolește. Davey își trage scaunul lângă mine și pune șervețele pe tejghea să o usuce. Ce s-a întâmplat? mă abordează în șoaptă. Voiam să ajung la sosul de soia... —Dar erai complet șocată. Am crezut că te-ai tăiat. Nici măcar nu ne-ai ajutat să ștergem. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
el, doar când m-am întors am avut impresia că e el și am fost așa de fericită... O, Doamne, i-am dat drumul! Ridic ochii și lacrimile aproape că îmi șiroiesc pe obraji. Davey preia conducerea. Îmi dă un șervețel și șoptește discret. —Du-te afară. Rezolv eu aici. Du-te și stai pe o bancă în Clerkenwell Green. Vin în zece minute. Mă târăsc afară din bar și merg în josul străzii cu fața îngropată în batistă. Oamenii se dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de lacrimi, mângâi mâna lui Davey așezată pe umărul meu până când, în sfârșit, reușesc să-mi revin. Nu credeam că e tot așa grav! afirmă Davey. —O, chiar nu este, spun, în timp ce îmi îndrept spatele și-mi șterg ochii. Câte șervețele am udat astăzi? Apa vărsată în bar pare să aibă deodată un sens simbolic - lacrimi deviate. Dar am sfârșit plângând, oricum. Pare destul de grav, continuă Davey, fără să renunțe. —A fost doar un șoc, am susținut încercând să-i abat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o gură. Acum, pe lângă resturile de ou, s-a adăugat și o scursură roșie. E de-a dreptul dezgustător. —Și ei fac la fel, încerc eu să-i atrag atenția, rezistând cu greu tentației de a nu-i întinde un șervețel. Numai că ei par niște puștani încăpățânați, care nu pot hotărî al cărui castel de nisip e mai important, spune Davey. Asta-i diferența! —Finn era să-mi dea cu ceva-n cap de dimineață, când l-am întrebat dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
partea bună a situației. Vijay își îndeasă în gură ultima bucată de sandvici. O altă dâră de gălbenuș se alătură celorlalte deja uscate. Trebuie să stau cu mâinile sub mine pentru a mă putea abține să nu-i întind un șervețel. Nu sunt maică-sa. Chiar dacă barba lui arată ca după o strașnică bătălie într-o fabrică de ouă, nu e de datoria mea să fac curățenie. —Veej, zice Davey, spre ușurarea mea, ai un pic de ou... aici... Îi arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ca după o strașnică bătălie într-o fabrică de ouă, nu e de datoria mea să fac curățenie. —Veej, zice Davey, spre ușurarea mea, ai un pic de ou... aici... Îi arată unde. A, da? Mulțumesc, amice! Vijay ia un șervețel și-și șterge cu delicatețe colțurile gurii, îndepărtând o firimitură de ou. Barba lui arată insuportabil. Mă uit la Davey cum se frământă: „Să-i spun să se șteargă ca oamenii ori să-l las să meargă așa din bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-te. Parcă tocmai ți s-ar fi ouat o găină pe bărbie. —Ce sărbătorim? întreb, dar Barney a plecat deja. —Vreun nou contract? sugerează Davey. Nu a avut nici o întâlnire dimineață, deși... —Frate, bombăne Vijay, uitându-se la resturile de pe șervețel. Nu pot să cred că nu mi-ați spus că eram murdar ca dracu’. Lui Davey i s-a părut amuzant! comentez. — Iar Rebecca nu ți-a spus deoarece urăște să facă pe mămica. Rânjim unul la altul. Se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
face o mutră așa de vinovată de parcă el i-ar fi fostul soț. Jennifer e cea care se ridică, o îmbrățișează și continuă să îi șoptească ceva, până când Charlotte se oprește, își drege glasul și își șterge lacrimile cu un șervețel. Se scuză apoi pentru că a provocat o asemenea scenă. —Charlotte, de aceea suntem aici, intervine Jennifer. Toți plângem. Mă rog, aproape toți. Eu, una, am făcut-o deja. — Și eu, o completează Ben repede, ca să se simtă mai puțin vinovat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai calmi oameni pe care-i cunosc. Nu-și trece mâna prin păr, nu-și răsucește inelele, nu rearanjează tacâmurile. E pur și simplu imperturbabil, în timp ce eu, prin comparație, sunt mereu în mișcare, mă joc cu paharul și împăturesc întruna șervețelul din brațe. V-a plăcut mâncarea? ne întreabă chelnerul ocupat cu debarasarea. — Foarte bună, mulțumim, îi răspundem la unison. —Doriți și desert? Îi sunt recunoscătoare că a cerut meniul, pentru că mie mi-e jenă s-o fac, mai ales când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să plâng; fără sughițuri, fără ca vreun mușchi de pe față să mi se miște; lacrimile îmi șiroiesc pe obraji, ca și cum corpul meu elimină în acest mod ciudat o otravă. Daisy a amuțit. Se duce la baie, îmi aduce un pachet cu șervețele și le pune pe măsuță în fața mea. Apoi deschide televizorul și dă pe un canal unde e o emisiune cu nu știu ce joc stupid. Reușește să se prefacă foarte interesată de program, până când, în final, găsesc forța necesară pentru a întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai puțin de atât. Marty se trezi gândindu-se serios la doamna Weller, amintindu-și tot ce se întâmplase în timpul exhumării. Revăzu scena în minte: văduva înlăcrimată, sprijinindu-se de fiul ei înalt, cu fiica îndatoritoare stând alături, ținându-i șervețelele lui mami. Totul foarte înduioșător. Numai că ... În momentul în care sicriul fusese scos din pământ, Emily Weller devenise agitată. Dintr-o dată, văduva îndurerată a vrut ca totul să se termine repede. Să nu ia corpul la spital. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Apoi, se mișcă puțin. Și fiul său Jamie intră pe ușă. — Ce faci, tată? Polițiștii sunt afară. Vor să vorbească cu toată lumea. — OK, imediat. — Mama lui e foarte supărată, tată. — Într-o clipă. — Plânge. Mami a spus să iau un șervețel. — Vin imediat la voi. Henry introduse rapid al treilea număr de serie, cel al lui Dave. Ecranul se goli. Așteptă o clipă. Privi harta în timp ce era trasată. Acum apăreau niște drumuri care duceau spre nordul orașului, în zona Torrey Pines
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de nici o invenție, nimeni nu poate inventa un alt mod de utilizare a brevetului, fără a viola brevetul în sine, așa că orice alte inovații sunt excluse. Este ca și cum ai permite cuiva să breveteze nasul. Atunci nu ai putea face ochelari, șervețele, spray-uri nazale, măști, farduri sau parfum, pentru că toate acestea se bazează pe un aspect al nasului. Poți să îți dai cu soluție de bronzat pe piele, dar nu și pe nas, pentru că orice modificare a nasului tău ar viola
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
să-ți spun că... — Mi-ai zis că ești sigură că voi Întâlni pe cineva. Ai crezut În mine. Și uite că s-a Întâmplat ! Încep să-i strălucească ochii. Scuză-mă, Îmi șoptește, și-și șterge ochii cu un șervețel. Sunt un pic copleșită. — Vai, Katie... Nu știu, pur și simplu simt că sunt Într-un moment de cotitură. Că viața mea se va schimba curând În bine. Și ăsta e numai meritul tău, Emma ! — Serios, Katie, spun fâstâcită. Exagerezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu se poate. Jack ia o gură de Evian din sticla de lângă el, se șterge la gură și o privește. Știi că am găsit sloganului „Nu te opri“ În două minute, Într-un bar, unde l-am scris pe un șervețel ? — Da, știm, murmură tipul cu ochelari fără ramă. — Nu sunt de acord să vindem o băutură pe care sunt desenate niște ovare. Punct. Expiră adânc, apoi Își trece o mână prin părul ciufulit. După care Își Împinge scaunul În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]