1,046 matches
-
a căror odisee este incredibilă, rămânând ani de zile În manuscris. N-a văzut lumina tiparului nici până azi, deși materialele sunt inedite, de istorie literară și aparțin unor condeie consacrate, În cea mai mare parte. 946 Articolul matale despre „șezătoarea” reproduce Într-adevăr rezumativ, tot ce se poate spune despre revistă, așa că nu mă mir că a fost preferat celorlalte. Cu cele cuvenite familiei matale și cu toată prietenia sa, V. Tempeanu 38 Buftea, 22 mai 1972 Iubite domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
articol În R.L. despre pe nedrept uitatul Dragoslav. Din toate acestea va ieși ceva, sper. Ruda mea mi-a făgăduit (ea călăuzește numai străini) că, dacă va trece spre Suceava, se va opri și la Flt. la Muzeu. În ceea ce privește rev. „șezătoarea”, ea ar trebui să fie Înviată sub conducerea d-lui Prof. Popa, care are 7 volume de folclor și este, deci, peste așteptări, mare folclorist. Mă bucură că plănuiți Împreună Istoria culturii folticenene și că veți folosi cum grano salis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a făcut totul În legătură cu viața culturală trecută (acțiune culturală la sate, etc.). Folosiți-vă de faptul că la conducerea județului a venit un verificat om de cultură (s-a văzut ce-a făcut la Iași) și atrageți-l, să reînviați „șezătoarea”, să Înființați vreo revistă culturală, lucruri care s-au putut realiza În trecut și acum nu? („șezătoarea”, „Înmuguriri”, „Calendarul Învățătorilor”, „Tribuna Învățătorilor”, „Vestitorul satelor” etc.). Cu Mircea Pienescu am fost coleg de catedră la „Academia Comercială”. Îl știu om de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la conducerea județului a venit un verificat om de cultură (s-a văzut ce-a făcut la Iași) și atrageți-l, să reînviați „șezătoarea”, să Înființați vreo revistă culturală, lucruri care s-au putut realiza În trecut și acum nu? („șezătoarea”, „Înmuguriri”, „Calendarul Învățătorilor”, „Tribuna Învățătorilor”, „Vestitorul satelor” etc.). Cu Mircea Pienescu am fost coleg de catedră la „Academia Comercială”. Îl știu om de treabă și cred că nu va face greutăți, dacă poate da ceva Muzeului. În ceea ce privește ms. operii „Oedip
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
interior. Nu?613 V.T. Vă rog, când aveți prilejul, dați fotografia mea din Weimar d-lui Prof. Popa. Am uitat să i-o pun În cele trimise despre Weimar (Foto e În fața casei Goethe - ușa de intrare). Cu mulțumiri Despre „șezătoarea” ați primit ceva? Dacă aveți mai multe foto Iorga la Hârtop - aș vrea să am și eu una. 613 Am făcut nenumărate eforturi pentru includerea „Galeriei” În circuitul turistic intern și internațional, dar OJT-ul s-a arătat insensibil. Azi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „șezătoarea” și alte documente mărunte În ceea ce privește activitatea tatălui meu, dar fiind prea frig și greu de ajuns la boxa mea, am amânat lucrul pentru primăvară. Mă Întrebați unde să-mi Înapoiați cele câteva documente. Vă răspund că tot la Căsuța poștală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Băcescu Încă n-am vorbit, dar prof. Motaș Îl va căuta la Muzeul Antipa sau În altă parte și vă voi comunica. Îmi pare bine că veți veni În București mai spre vară; atunci voi căuta și eu volumele din „șezătoarea” și le veți vedea, le veți lua - și poate voi mai adăuga unele date din viața tatii pe care - poate le-am omis. Cu deosebită stimă, Despina Teodorescu N.B. Îmi permit să vă Întreb cu titlu informativ: se poate ajunge
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Însă că dumneavoastră Îl cunoașteți pe prof. Băcescu și că ați putea intra În corespondență cu dânsul, În ceea ce privește pe moș Mihai Lupescu, cât și cu unele colecții de reviste folclorice pe care le mai are: Ion Creangă, Vestitorul satelor și „șezătoarea”. Eu contez Însă numai pe ceea ce știu că am eu și vă voi da totul pentru muzeu. Îmi scrieți că veți veni la cursuri de reciclare În București „pe la sfârșitul lui iunie”. V-aș ruga să mă anunțați imediat ce sosiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
când aș putea face o astfel de incursiune În trecut, care totdeauna doare. La București se pare că a sosit primăvara, deși acum patru zile a nins peste copacii Îmbobociți. Eu voi face tot posibilul să caut parte din revista „șezătoarea” În pod. Sper să n-o fi furat nimeni, pentru că mi s-a mai spart o dată boxa, furându-mi-se un aparat de radio și câteva pachete cu cărți pe care nu avusesem unde le pune. Mi-ar părea nespus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atâta delicatețe. Dumneavoastră Îmi scrieți că „nu am renunțat la ideea de a face un loc În „Galeria...” și tatălui nostru. Dacă vi se pare că nu se poate 656, atunci cred că nu mai aveți nevoie de partea colecției „șezătoarea” pe care o am eu și atunci vă rog să-mi răspundeți cât mai repede ca să nu mai caut (Vă spun aceasta, pentru că boxa mea din pod e aproape inaccesibilă, fără doi bărbați care să scoată lăzile mele cu cărți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu 709 Maria-Luiza Ungureanu, profesor, publicist din București. Germanist și preocupări de folcloristică. 1037 organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ar sta Dstră mai la Îndemână? Pe primul nu-l cunosc personal, pe al doilea prea puțin. Ar fi bine să nu lipsească din acest volum nici un condei fălticenean. În legătură cu intervenția D-lui prof. Tempeanu pe lângă Dl. șerban Cioculescu pentru „șezătoarea”, nu s a primit Încă nici un răspuns. Ați văzut, cred, că a apărut volumul (teză de doctorat) al D-lui Ursache de la Iași cu titlul „șezătoarea”. Am citit Într-o scurtă prezentare prin care se anunța apariția, că lucrarea are
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nici un condei fălticenean. În legătură cu intervenția D-lui prof. Tempeanu pe lângă Dl. șerban Cioculescu pentru „șezătoarea”, nu s a primit Încă nici un răspuns. Ați văzut, cred, că a apărut volumul (teză de doctorat) al D-lui Ursache de la Iași cu titlul „șezătoarea”. Am citit Într-o scurtă prezentare prin care se anunța apariția, că lucrarea are un caracter „exhaustiv”. Pe mine mă interesează mult această afirmare. Urmăresc intrarea În librărie a cărții pentru a mi-o procura. Poate o voi recenza. Aștept
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
materiale de la Dstră. știu că tot ce-mi trimiteți este selectat de Dstră cu multă competență. Numele de care-mi pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „șezătoarea”715 D lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de științe filologice. Îl cunosc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pomeniți, Ion Feresuariu, Neculai Stoleriu, Îmi sunt cunoscute din activitatea mea și mă bucur să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „șezătoarea”715 D lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am comunicat la vreme că la Conferința pe țară a Societății de științe filologice am cunoscut pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mult noile inițiative. Eu am vorbit și cu conducerea Societății noastre și am fost rugată să Vă fac propunerea. 714 Așa-i spunea D-na Ungureanu lui ștefan S. Gorovei, istoricul de la Fălticeni. 715 Referire la lucrarea lui P. Ursache: „șezătoarea” În contextul folcloristicii, București, Ed. Minerva, 1972. 1045 Ar fi vreo 30 de intelectuali care ar putea deveni membri ai Societății? Orice iubitor de literatură română și străină, orice doritor să lucreze Într-un domeniu al istoriei culturii noastre ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de bunăstare și, mai ales, de gradul de civilizație al poporului nostru. Ca în toți anii, și în anul acesta, 8 Martie Ziua Internațională a Femeii a fost marcată în toată țara prin numeroase eforturi omagiale, sesiuni și comunicări, simpozioane, șezători, care au întrunit o largă participare, a femeilor în special. În cadrul acestor manifestări s-a arătat contribuția pe care femeile din România au adus-o și o aduc la dezvoltarea economiei naționale, la progresul culturii și științei, la creșterea și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
an, chiar Înjura, și anume tot timpul. Moartea lui nu m-a surprins. Știam că are pancreatită, ca să nu mai vorbim de infarctul de acum câțiva ani.” Virgil Duda Îl Întâlnise, cu doar câteva zile Înainte de a muri, la o șezătoare literară la nu știu care mare uzină din București. Radu la o uzină! Era furios și o arăta. „Genocid. Trăim un genocid, domnu’ Duda.” Moartea lui Radu Petrescu m-a zguduit. Totul se prăbușea, rapid, În mocirla fără fund a neantului tiraniei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ioan Creangă, I, Iași, 1890; Iorga, Pagini, I, 201-209; Iorga, Schițe din literatura română, II, 1893, 61-84; Grig. I. Alexandrescu, Amintiri despre Ion Creangă, CL, 1899, 12; Il. Chendi, Preludii, București, 1903, 55-61; G.T. Kirileanu, Asupra vieții lui Ion Creangă, „Șezătoarea”, 1903-1904, 10-11; Panu, Junimea (1943), I, 141-146, II, 89-92, 95-97, 99-100; Haneș, Studii, 105-128, 191-216; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1916; Sadoveanu, Opere, XIX, 200-207, 383-389, 415-430, 437-441, 446-448, XX, 49-61, 101-103, 225-226, 247-254, 282-291, 498-515
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Th. Ilea, N. Rusu, I.V. Spiridon, Ion Apostol Popescu, N. Boeriu, Al. Băețan, Florica Ciura, Al. Raicu, D. Iov. Sunt evocate figuri istorice din Țara Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
filosofie la Universitatea din Cluj, cu o teză, scrisă în limba maghiară, despre activitatea lui Vasile Alecsandri. A debutat cu versuri în „Familia” (1874), colaborând apoi și la „Amicul familiei”, „Cărțile săteanului român”, „Gutinul”, „Ideea pedagogică-literară-socială”, „Luminătorul”, „Revista nouă”, „Românul”, „Șezătoarea”, „Tribuna”. Scrierile sale, alcătuite din lirică personală și prelucrări ale eposului popular românesc, au stat, încă de la debut, sub semnul marii admirații pentru Alecsandri. Bardul de la Mircești i-a apreciat primele încercări poetice, pe care i le trimisese, în manuscris
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
o revistă literară, „Ecoul Carpaților”, și alta satirică, „Țânțarul”. Debutează semnificativ în 1884, cu cimilituri publicate în „Revista populară”, iar editorial, cu volumul Cimiliturile românilor (1898). A fost membru corespondent (1915) și membru de onoare (1940) al Academiei Române. Conduce revistele „Șezătoarea” (1892-1929), „Răvașul poporului” (1907-1909, împreună cu Mihail Sadoveanu) și „Revista populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938 Premiul Academiei Române. Prin „Șezătoarea” și prin corpusurile pe care le-a întocmit (cimilituri, descântece), prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare, la care s-au raliat numeroși aderenți, G. s-a impus ca un nume de seamă în istoria etnologiei românești
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Carmen Huluță, București, 2000; Botanica poporului român (în colaborare cu Mihail Lupescu), Fălticeni, 1915; Cruzimi, Iași, 1921; Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1926; Alte vremuri, Fălticeni, 1930; Descântecele românilor, București, 1931; Indicele analitic și alfabetic al celor 25 volume din revista „Șezătoarea”, Fălticeni, 1931; Noțiuni de folclor, București, 1933; Ouăle de Paști, București, 1937; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București, 2001; Fălticenii. Cercetări istorice asupra orașului, Fălticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. Jurnalul unei femei, București, 1938; Învățători folcloriști, București, 1940; Meșteșugul văpsitului
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
București, 1977-1985. Ediții: Teodor Vârnav, Istoria vieții mele (Autobiografie din 1845), pref. edit., Râmnicu Sărat, 1893; Nicolae Gane, Novele, pref. edit., București, 1938. Repere bibliografice: Angelo de Gubernatis, Dictionnaire international du monde latin, Roma, 1905, 752; Tudor Pamfile, Artur Gorovei, „Șezătoarea”, „Ion Creangă” (Bârlad), 1912, 3; M. Lupescu, Artur Gorovei, „Calendarul revistei «Ion Creangă»”, 1913, 49-51; Mihail Sadoveanu, Folticenii, VR, 1921, 1; I. Simionescu, Folticenii, „Viitorul”, 1921, 3867; Mihail Sadoveanu, „Cruzimi”, VR, 1922, 2; Izabela Sadoveanu, Artur Gorovei, ALA, 1930, 498
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]