1,860 matches
-
Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Zăpada, Aluniș, Amurg, Ana Maria, Angela, Balbi, Casa Vulturilor, Camelia, Camy, Casasinaia, Casa Galbenă, Casa Wenge, Delmounte, Dragoș, Dumitrescu, Dani, Central Sinaia, Casa Ta, Condor, Eliza, ecaterina, Felix, Floare de Colț, Gabi, Ileana, Iordan, Iulia, Izvor, Lucia, Heidi, Marald, Piatra Șoimului, Pitty, Raul, Retezat, Ryana, Ralu, Smarald, Splendid, Soarelui, teo Alex, Tornada, Voicu etc; - pensiuni: Andree, Alina, Anemona, Argeșu, Boema, Carmen, Casa Iannis, Casa Tom, Casa Teo, T.V. Condor, Clasic, Dona, Eden, Fratelli, Montana, Gura Pădurii, Master, Mieșunica, Raluca, Teleferic, TUI
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
spus: „Dacă este cu adevărat frumoasă, o voi găsi” . Dar adevărata gândire a Marelui Han se relevă cu prisosință într-un dialog cu un subordonat pe tema fericirii. Mongolul de rând își dorea un cal iute, pe întinsul stepei, un șoim la vânătoarea de iepuri, la care Marele Han îi răspunde: „Nu, e mai plăcut să-ți zdrobești dușmanii, să-l vezi căzând la picioarele tale, să pui mâna pe caii și bunurile lor, să asculți plânsul femeilor lor”. Puțini dintre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-a "văr, respectiv vară din partea mamei", verus,-a,-um "adevărat, veritabil"); rom. vânătă "plantă erbacee legumicolă cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; fructul acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea cuvinte condensate pe terenul unei și aceleiași limbi, deși sunt lexicalizate, au etimoane sintagmatice ușor identificabile, cu care se află în concurență, dar uneori, mai ales dacă sunt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
veritabil"); rom. vânătă "plantă erbacee legumicolă cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; fructul acestei plante" < [pătlăgea sau pătlăgică] vânătă "idem"; rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "idem" (vándor "drumeț, călător", sólyom "șoim"). Multe asemenea cuvinte condensate pe terenul unei și aceleiași limbi, deși sunt lexicalizate, au etimoane sintagmatice ușor identificabile, cu care se află în concurență, dar uneori, mai ales dacă sunt substantive defective de singular (având la bază sintagme în care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı] "idem" (literal: "pește-scut"; kalkan "scut", balık "pește" + suf. de apartenență -ı
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı] "idem" (literal: "pește-scut"; kalkan "scut", balık "pește" + suf. de apartenență -ı); rom. bidinea "pensulă mare pentru
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și calcan" < tc. [kalkan] balığ[ı] "idem" (literal: "pește-scut"; kalkan "scut", balık "pește" + suf. de apartenență -ı); rom. bidinea "pensulă mare pentru văruit" < tc. badana [fırçası] "idem" (badana "var
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ce anume a produs acel teribil zgomot care l-a trezit, fiindcă m-aș fi făcut pur și simplu de râs, așa încât m-am mulțumit să presupun că fusese vorba de o împușcătură, iar lupta se dăduse între luptătorii denumiți „șoimi” și terorist. Și, firește, aceiași luptători antiteroriști îl imobilizaseră pe anchetatul meu. În legătură cu care, nu puteau exista decât două ipoteze: fie omul era complice și a încercat să distragă atenția luptătorilor antiteroriști ori să creeze o altă situație favorabilă teroristului
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Zace Lucaci în lanțuri/, Pentru sfânta libertate/ de care noi n-avem parte". Dar și "Privesc din Doftana prin gratii de fier / departe în zare un petic de cer/ Ah, spargeți-mi ziduri și lanțuri sfărmați, să zbor ca un șoim peste nalții Carpați..." Când spre ziuă ne conduceam musafirii, toți agenții de miliție afectați zonei, făceau rondul pe trotuarul din fața casei noastre, nehotărâți dacă să intervină sau nu, nelămuriți dacă acolo fusese o întâlnire subversivă sau o simplă adunare de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
un butoi cu clor în buda școlii. Credeam c-o s-o iau de la taică-meu, când colo el și-a sunat cumnatul de la Bacău și s-a lăudat. Erau comici la telefon, tata a-nceput convorbirea cu: Alo, Vulturul?, aici Șoimul, recepție. Și unchiu: Recepție, Șoimu’, raportează situația. Și toată joaca se sfârșea, inevitabil, cu aceeași întrebare: Mă, Ioane, mai trăiește mult |LA? Uneori, când se plictisea, tata ridica receptorul și, fără să formeze vreun număr, zicea: Vasile, hai diseară la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
singuratic și sălbatic, chiar dacă prin spatele unor blocuri tipic comuniste, am găsit pur și simplu, căzută pe jos, o pană ciclamen de pasăre. De găină, rață, gâscă nu era. De porumbel, vrabie ori turturea nu era. Nu era nici de șoim sau vultur. Nici de cioară sau corb. Nici chiar de papagal nu era. Culoarea ciclamen a penei nu părea nici ea obișnuită: era un ciclamen pierdut și dus aproape spre vișiniu și mov. Am luat pana și am studiat-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
venit și am văzut Tîrgoviștea și am zis: Fala universului e Valahia, frumusețea Europei e Valahia. Livezile ei sunt pretutindeni: stupii ei sunt în tot locul, ca frunzele-s boii, ca stelele-s oile, ca nisipu-s caii, căprioare câte vrei, șoimii cât îți place, de iepuri și câinii se satură. Bună e Moldova, dar mai bună e Valahia, mândria romeilor (grecilor n.n.) Valahia. Intestinele pământului tău sunt adevărate comori, pântecele tău e bucurie, din țâțe curge lapte și miere, din coapse
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iasă, e sortit, Dintr-o oală, cu ecou. Buna-l are-n ochelari, Iar cățelul într-un os; Moși, copii, nepoți, școlari, Au un ,,o’’, rotund, frumos. Toți îl poartă cu onoare: Un cocoș și o cicoare, Un cocor, un șoim, o floare; E-n copac, în nor, în soare. Obosit noi l-am aflat: Colo-n școală s-a oprit, Caraghios și bosumflat; Cred că l-ai descoperit! Câți de ,,o’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
scrie opere tipice în nota și tonul romanelor lui Slavici. Radu Rosetti are frumoase calități de descriere. Mihail Sadoveanu, directorul teatrului din Iași, este cel mai puternic prozator din școala literară grupată în jurul revistei Sămănătorul. Pornind din romantismul eroic (Povestiri, Șoimii), inspirația lui Sadoveanu a evoluat spre naturalism, pentru a deveni deschis realistă în ultimele volume de nuvele 20. Proza lui M. Sadoveanu dă impresia de forță, rămânând totodată poetică. De un stil bogat, plin de sevă, nuvelele acestui prozator sunt
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
literatura orală mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Cuplul vine la tatăl mirelui, care la apropierea lor renunță la înfățișarea de monstru și o ia pe cea de cavaler galant. Iar în timp ce soții dorm, înalță pentru ei, cu ajutorul unei baghete, un palat minunat. pentru că tânăra prințesă își pierduse șoimul, socrul îi dăruiește, pentru a-i aminti de el,, un fluier de fildeș. Este fluierul bătrânului voievod ucis de curând, tatăl prințesei. O picătură de sânge se păstrase pe fluier, iar acea picătură îi spune mereu prințesei: "Nu-l lăsa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
déferle dans le corps", "la brûlante ourdissure des affinités naturelles", "le bruit des membres en colère" etc. * Ultimele două, traduceri (n. trad.). * De fapt, o piesă de teatru (n. trad.). 19 A scris în franceză Le Trésor de Petroassa. 20 Șoimii, roman istoric; Dureri înăbușite, nuvele; Floare ofilită, Cântecul amintirii, Apa morților. 21 Născut în 1858 la Iași. 22 Născut în 1852. O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O făclie de Paște, Schițe nouă etc. 23
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Iași; și ca să fim „mustrați“ cu simț de răspundere de-un grup de muncitori de pe la Tepro, care ne transmiteau, călduros, nu e frumos să râdeți de Toarășu! Studenții cu care mă întâlnesc, astăzi, zilnic, erau în acel an cel mult „șoimi ai patriei“. Cei cu care mă voi vedea peste un an-doi existau, atunci, doar în „planurile pe termen mediu“ ale părinților. Pentru ei, Republica Socialistă e o poveste și atât. B1TV a difuzat un documentar făcut prin 1990 de francezii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
acela verzui, care-mi place grozav, înșirate pe o masă, înaintea Alimentarei.“ Poate primesc totuși dropsuri mentolate. Sau pudrate cu cacao. Sau bomboane roz, sidefii, pictate cu dungi subțiri și umplute cu gem. Azi e zi de grădiniță. Voi deveni șoim. „- Să vă spun cum trebuie să fie un șoim al patriei, începe tovarășa educatoare, după ce ne cere să facem liniște. În primul rând să iubească munca, învățătura și să respecte pe educatori. Un șoim al patriei trebuie să fie harnic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
masă, înaintea Alimentarei.“ Poate primesc totuși dropsuri mentolate. Sau pudrate cu cacao. Sau bomboane roz, sidefii, pictate cu dungi subțiri și umplute cu gem. Azi e zi de grădiniță. Voi deveni șoim. „- Să vă spun cum trebuie să fie un șoim al patriei, începe tovarășa educatoare, după ce ne cere să facem liniște. În primul rând să iubească munca, învățătura și să respecte pe educatori. Un șoim al patriei trebuie să fie harnic, să ajute părinții la treburile casei, să-i iubească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
e zi de grădiniță. Voi deveni șoim. „- Să vă spun cum trebuie să fie un șoim al patriei, începe tovarășa educatoare, după ce ne cere să facem liniște. În primul rând să iubească munca, învățătura și să respecte pe educatori. Un șoim al patriei trebuie să fie harnic, să ajute părinții la treburile casei, să-i iubească, să-i asculte, să facă în fiecare zi o faptă bună. Ați înțeles? - Daaa... - Șoimii patriei sunt fiii credincioși ai poporului și ai partidului.“ Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
să iubească munca, învățătura și să respecte pe educatori. Un șoim al patriei trebuie să fie harnic, să ajute părinții la treburile casei, să-i iubească, să-i asculte, să facă în fiecare zi o faptă bună. Ați înțeles? - Daaa... - Șoimii patriei sunt fiii credincioși ai poporului și ai partidului.“ Am emoții. M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Am emoții. M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre lumină vor zbura. Firele de rugină se împrăștie difuz de pe fundul căzii, ca amintirea unei zăpezi. O mânuță de copil a tulburat apa. Ioana Postelnicu, Ce ne povestesc Milena și Crina, Editura Ion Creangă, București, 1982
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre lumină vor zbura. Firele de rugină se împrăștie difuz de pe fundul căzii, ca amintirea unei zăpezi. O mânuță de copil a tulburat apa. Ioana Postelnicu, Ce ne povestesc Milena și Crina, Editura Ion Creangă, București, 1982. Ilustrații de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]