1,477 matches
-
oare din aceste cuvinte că nu vei ține seama de propunerea mea? îl întrebă von Grossen. Făcusem propunerea ca monstrul să fie supus unui examen timp de cel puțin o săptămână, înainte de a fi adus la bord. Morton păru să șovăie, apoi întrebă: - Mai are cineva vreo obiecție? - Cred că n-ar fi bine să renunțăm la orice măsură de precauție. Ar însemna să trecem de la o extremă la alta. - Altcineva? întreba Morton, foarte calm. - Dumneata, Smith? - Mai devreme sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
i-am apreciat cum se cuvine pe oamenii de știință. Eu însumi eram convins că-și petrec toată viața în laboratoarele lor, departe de primejdii. Se pare însă că savanții au darul de a stârni din senin fulgerele... Căpitanul Leeth șovăi o clipă, apoi continuă pe același ton ușor glumeț: - Directorul Morton și cu mine am căzut de acord că militarii nu pot face față singuri acestei situații. Atâta timp cât monstrul va rămâne în libertate, fiecare dintre noi va trebui să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Morton întrebând: - Bănuiește careva dintre voi cam ce-o fi desenat von Grossen pe hârtia aceea? Grosvenor aștepta ca altcineva să răspundă, însă cum toți tăceau, se hotărî să vorbească: - Cred că eu, domnule director. - Te ascultăm, zise Morton după ce șovăi o clipă. - Singurul mijloc prin care putem capta atenția unui extraterestru este de a-i pune sub ochi un simbol universal valabil, începu Grosvenor. Întrucât von Grossen este fizician, simbolul folosit de el poate fi lesne ghicit. Făcu o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
să reușească! - Am sentimentul că domnul Siedel a pus degetul pe rană, spuse căpitanul Leeth, cu un glas obosit. - Ar fi poate cazul să studiem și planul domnului Grosvenor, propuse Smith. Căpitanul Leeth se întoarse cu fața spre Morton, care șovăi o clipă, înainte de a vorbi: - Domnul Grosvenor ne propunea să ne împărțim într-un număr de grupuri egal cu acela al proiectoarelor atomice de care dispunem... - Energie atomică, în interiorul navei?! exclamă un fizician. Oamenii începură să vocifereze, dar când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
E dreptul lor, replica Leeth, pe un ton categoric. E de presupus că un om în toată firea știe ce vrea. Însăși ideea de democrație se bazează pe această presupunere, în consecință, ordon să trecem de îndată la acțiune. Morton șovăi o clipă, apoi rosti încet: - Ei bine, domnilor, mă supun. Cred că e cazul să pornim la treabă. Întrucât pregătirea proiectoarelor atomice ne va lua oarecare timp, să începem prin a energiza etajele șapte și nouă. Pe cât îmi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
McCann, geologul-șef, își drese glasul și spuse: - Grosvenor are dreptate. Cred, domnilor, că trebuie să ne împăcăm cu gândul că am pătruns pe domeniul altcuiva! Al cuiva care e cineva! Kent își mușcă buzele și dădu să vorbească, dar șovăi înainte de a o face: - Cred că nu e bine să ne băgăm în cap că avem suficiente dovezi pentru a trage o concluzie. Dar în același timp sunt de părere că trebuie să acționăm ca și cum am avea de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
sistemele planetare ale acestei galaxii. - N-am nimic împotrivă, răspunse Kent. Iar dacă nu mai exista obiecții, declar ședința... - Domnule Kent, îl întrerupse Grosvenor, ridicând mâna. - Declar ședința închisă! Stărui Kent. Oameni rămaseră pe locurile lor, iar directorul păru să șovăie, apoi spuse, pe un ton cam stingherit: - Domnule Grosvenor, ai cuvântul. - Deși e greu de crezut că ființa aceea ar putea fi în stare să ne interpreteze simbolurile, eu socot că ar trebui să distrugem hărțile noastre stelare zise Grosvenor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
care-și recăpătase stăpânirea de sine. Dacă nu mai are nimeni nimic de spus, să punem la vot propunerea lui Gunlie. - O retrag! exclamă astronomul. Mărturisesc că nu mă gândisem la unele din neajunsurile legate de o debarcare prematură. Kent șovăi o clipă, apoi spuse: - Dacă vreunul dintre dumneavoastră dorește să susțină propunerea lui Gunlie... Cum, însă, nu se ridică nimeni, Kent continuă, pe un ton suficient: - Aș vrea ca fiecare șef de secție să-mi pregătească un raport detaliat în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
care nici nu a fost destinat. Un nexialist ar putea atunci să ne fie de mare folos. - O să trec mâine-dimineață, îi răspunse Grosvenor. Vreau mai întâi să-mi pregătesc recomandările pentru director. McCann îi aruncă o privire grăbită, păru să șovăie, apoi îl întrebă: - Ești convins că nu le va privi cu interes, nu-i așa? Prin urmare, antipatia lui față de Kent fusese observată și de alții!" își spuse Grosvenor. Apoi, cu glas tare: - Ba da, fiindcă așa nu va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
regulă, zise el cu un zâmbet acru, te vom scărmăna cu ușa deschisă. Hai, vorbește, amice! Cei doi tehnicieni înaintară spre Grosvenor. - Bredder, exclamă acesta, ți s-a spus vreodată ce înseamnă o sarcină electrostatică periferică? Văzând că cei doi șovăie, nexialistul adăugă, cu răceală în glas: - Dacă mă atingeți, o să ardeți de vii! Mâinile au să vi se umple de bășici, fața o să vi se... Cei doi tehnicieni se depărtară. Bredder începu să-i arunce priviri neliniștite lui Kent. - Cantitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
puntea de comandă, fără a se sinchisi de vociferările oamenilor. 26 Cam la o oră după ședință, Grosvenor îl văzu pe ecranul videocomunicatorului pe McCann: - Aș dori să vin să te văd. - Poftește! îi răspunse Grosvenor, vesel. Geologul păru să șovăie: - Presupun că ai pus capcane pe coridor. - Mda... dacă vrei să le numești astfel, recunoscu Grosvenor. Dar n-o să te deranjeze cu nimic. - Să zicem că aș veni cu gândul ascuns de a te asasina... - Aici, în secția mea, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ar putea provoca arsuri amândurora. - Grove, îți jur că nu știam nimic! - Ai spus cuiva că vii la mine? - Firește. Zona asta a navei e blocată. - Cu alte cuvinte, a trebuit să ceri voie să treci?! - Da. De la Kent. Grosvenor șovăi o clipă, apoi spuse: - Te-aș ruga să te gândești bine, înainte de a-mi răspunde. Ai avut cumva impresia, în timp ce vorbeai cu Kent, că în încăpere era cald? - A, da, acum îmi amintesc, am avut senzația că mă sufoc. - Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
scepticul compensează parțial lipsa lui de cunoștințe prin această atitudine: "Dovedește-mi! Sunt deschis la minte, dar vorbele nu-s de ajuns ca să mă convingă!" - Voi, nexialiștii, vreți să spargeți tiparele teoriei ciclice a istoriei, asta ai în vedere? Grosvenor șovăi o clipă, înainte de a răspunde: - Mărturisesc că nu am fost niciodată prea convins de valoarea teoriei ciclice. Argumentele lui Korita, însă, mi-au produs o impresie puternică. Evident, teoria trebuie supusă unei revizuiri substanțiale. Termeni ca "rasă" sau "sânge" sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
aproape neglijentă, Grosvenor apăsă pe șapte taste, apoi răsuci un comutator. Se auzi un sunet limpede, melodios, al cărui ecou stărui multă vreme în aer. - Ce asociații ți-a trezit acest sunet? îl întrebă Grosvenor pe geolog. McCann păru să șovăie. Fața lui avea o expresie ciudată. - Mi s-a părut că văd o orgă într-o biserică. Apoi imaginea s-a schimbat: m-am pomenit la o adunare electorală, unde candidatul recurgea la o muzică antrenanta pentru a-și înveseli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu și grijile de gazdă care vin odată cu ei. Timpul se topește ca fulgii de zăpadă, știi că ai câteva ore suspendate, în care nu trebuie să faci nimic-nimic, doar să plutești de-a lungul câmpurilor albe, ca și cum ai zbura. Șovăiseră înainte să pornească, fiindcă iarna trenul se împotmolea, uneori, în troiene. Dar ziarele nu anunțau viscole. — Ce se mai știe de străinul acela, găsit vineri, Dan Crețu? întrebă Agata. Lumea a început să spună tot felul de nerozii, iar copiii
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
părea puțin încordată. Deși nu vorbeau tare, în urechile lui sunetele se amestecau, ciudate și tulburătoare. McAllister nu prea putu să le analizeze sensul până când fata nu se întoarse și-l întrebă: - Cum vă numiți? McAllister își spuse numele. Fata șovăi, apoi insistă: - Domnule McAllister, tata vrea să știe din ce an veniți! Bărbatul grizonat făcu un pas către el și vorbi pe un ton grav: - Nu cred că avem timp de explicații. S-a întâmplat exact lucrul de care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
e, Dresley, sună o întrerupere lipsită de curtoazie venită din partea unui individ din cale-afară de slab. Ce rost are tot preambulul ăsta? Voi ați cercetat diferitele planuri propuse de grupurile regionale." Este sau nu vreunul ca lumea printre ele? Dresley șovăi. Spre surprinderea lui McAllister, ochii individului se opriră asupra lui, privindu-l cu neîncredere; fața grosolană a lui Dresley se încordă, apoi se aspri de tot: - Da, ar exista o metodă, dar pentru asta ar trebui să-l silim pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nu-i mai jalnic decât o mână de oameni cinstiți care se apucă de o treabă necinstită. Sunteți oameni puternici, intelectuali, care v-ați închinat viața unei concepții idealiste. Ați crezut neîncetat că, dacă va fi vreodată nevoie, nu veți șovăi să faceți sacrificii drastice. Dar nu puteți păcăli pe nimeni. Care e șmecheria? V Era surprinzător acest contraatac. Îi văzu pe indivizii aceia ieșind din camera dosnică și avu un adevărat șoc când observă că se duseseră să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Dar acest sentiment îi dispăru cu încetul când constată că vânzătorul e un bărbat "distins, cu părul cărunt, mai bătrân decât el. Era un amănunt deconcertant. Fara avea un respect imens, aproape instinctiv, pentru bătrânețe. În cele din urmă, spuse șovăind: - Da, da, o armă. - În ce scop? întrebă cu voce calmă vânzătorul. Fara nu putu decât să se uite lung la el. Ar fi vrut să le spună acestor oameni ce părere are despre ei. Dar vârsta acestui reprezentant al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cred că... Păi, voi... - Ajunge, strigă Rad. Fara începu să tremure când, în câmpul lui vizual, intră un tânăr. Îl năpădi gândul înfricoșător că oamenii care voiau să mânjească, în chip atât de josnic, personalitatea Maiestății sale imperiale n-ar șovăi câtuși de puțin să-l rănească fizic pe Fara Clark. Tânărul reluă cu un glas ca de oțel: - Noi nu pretindem că ceea ce ai văzut se petrece chiar în clipa asta în Palat. Ar fi o coincidență prea mare. Secvența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mai întâi cu răbdare, apoi din curiozitate. În cele din urmă se duse la atelier și telefona acasă la Jor. Nu-l găsi. După spusele soției ar fi trebuit să fie la magazinul de arme, pe care-l păzea. Fara șovăi. Avea de lucru până peste cap la atelier, dar pentru prima dată în viață îl copleșea sentimentul de vinovăție față de clienți, pe care-i neglija. Afară, în stradă, văzu că se strânsese o mulțime imensă în fața magazinului de arme. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
parcă-și băteau joc de el. Splendoarea orașelor care se iveau din minut în minut nu făcea decât să-i accentueze deprimarea, încetul cu încetul îi revenea deznădejdea. Spuse: - Magazinele astea mai fac și altceva decât vânzare de arme? Fata șovăi puțin: - Avem un Centru de informații, zise ea în cele din urmă. - Cum adică de informații? Ce fel de informații? - A, de toate: unde s-au născut oamenii, câți bani au, ce crime au comis sau comit. Bineînțeles, noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
văpăi verzi. Se vedea bine că e furioasă și că nu mai izbutește să se înfrâneze. Se întoarse către Cayle: - Cayle Clark, zise ea, cu glas tunător, cât ți s-a cerut să plătești pentru un rang în armată? Cayle șovăi. Ochiul lui Medlon era ceva îngrozitor, se întunecase de tot. Capul lui văzut din profil era răsucit într-un chip de-a dreptul nefiresc. Și mesajul pe care-l transmitea ochiul acela anormal nu avea nevoie de cuvinte pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
coatele prin mulțime pentru a intra în "Palatul Gologanilor". Gloata imensă îi dădea curaj. În mijlocul acestei mase de oameni însetați de bani avea să fie ca un bețișor aruncat într-o parte și într-alta de valurile oceanului. Nu mai șovăi. Trecuse mai devreme în revistă lista jocurilor oferite și se duse țintă la cel dorit pentru încercarea finală de a face avere. I se părea important să găsească un loc în care să joace și să și-l păstreze. Noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
următoarelor cuvinte ce se rostiră: - Nu trebuie să presupui că ai scăpat de necazuri. Pentru a-ți recăpăta atelierul de reparații din Glay ai nevoie de forță și curaj. Fii înțelept, viteaz și hotărât și nu vei da greș. Nu șovăii să recurgi la pistolul pe care l-ai cumpărat pentru a-ți apăra drepturile. Planul de acțiune ți se va explica ulterior. Și acum treci pe ușa din fața dumitale. Fara se încordă, pentru a-și aduna toate puterile, deschise ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]