308,881 matches
-
pentru a-l pedepsi pe cel ce a știut că are un talant, dar a ales, mereu, drumul greșit. Iar talantul nici măcar nu l-a îngropat, pentru a-l înapoia intact. Personajul din Bancnota de un milion de lire a știut pînă și asta. Că talantul de început (orice naufragiu e un început) nu trebuie doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
nici măcar nu l-a îngropat, pentru a-l înapoia intact. Personajul din Bancnota de un milion de lire a știut pînă și asta. Că talantul de început (orice naufragiu e un început) nu trebuie doar fructificat, ci și restituit. A știut și că, odată ce-l înapoiază, talantul își va pierde magica-i putere, devenind simplu fetiș. În ultima frază a nuvelei lui Mark Twain, bancnota ce valorase un milion de lire este anulată și înrămată în dormitor.
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinteresat de efectele seducătoare și de gesturile volubile, pictorul se integrează în acea categorie de sensibilitate pentru care
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
până la urmă să dispară, ceva ce a fost bine conceput și înfăptuit, în urmă cu un secol și jumătate. Mă gândesc, de pildă, la perfecta ordonare a străzilor brăilene vechi, dispuse în semicerc și radial, proiectare-unicat în urbanistica noastră, după cât știu. Clădirile noi, anostele blocuri implantate fără noimă amenință să strice armonia acestui spațiu. Străzile în semicerc pleacă de la Dunăre și ajung riguros tot la Dunăre, în volute din ce în ce mai largi. Iar străzile radiale, care le intersectează, străpungând spre sud, spre vest
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
greu îi rezistă un filolog. Nu am vorbit nici despre farmecul literar al textelor din Arca lui Noe, carte care e mai mult decît un reușit experiment, e unul din primii pași ai unei etnologii altfel, despre care, iarăși, nu știu cînd voi mai avea ocazia să scriu. Am renunțat, convins că e mai bine doar să-l tentez pe cititor cu două cărți reușite. Restul merită efortul descoperirii depline. Sînt două titluri din soiul rar de carte care merită nu
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
să-l tentez pe cititor cu două cărți reușite. Restul merită efortul descoperirii depline. Sînt două titluri din soiul rar de carte care merită nu doar citită, ci și văzută, pentru că prezentarea grafică, punerea în pagină, conlucrează cu textul; forma știe să speculeze și să construiască fondul.
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Pamfil Șeicaru a reușit să îngroape osemintele ostașilor români, adunate de prin mormintele răspândite în Franța ale prizonierilor din lagărele organizate de armatele germane de ocupație. O statuie a lui O. Han le stă de strajă, reprezentând România. Nimeni nu știe care a fost modelul statuii, scrie René A. de Flers, este mama lui Șeicaru, care orbise și pe care fiul ei o venera ca pe o sfântă." În exil, scrisul i s-a menținut tot atât de neconciliant năvalnic, precum fusese și
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
opoziției nu au acceptat la fel de ușor dublarea inovativă: greu a fost mai puternic concurat de dificil, care s-a impus în multe contexte tipice: întrebare dificilă, situație dificilă etc. Ușor a cedat mai puțin din spațiul său lui facil; nu știu dacă în această direcție a jucat vreun rol existența subsensului negativ al neologismului (facil - "prea ușor"; "superficial"). Astăzi facil e însă tot mai des folosit, mai ales în limbajele tehnice, ca determinant tipic al unor substantive precum acces, transfer etc.
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
de teatru Solomon de la Hasefer are o vibrație emoțională pentru că autorul se livrează, se pune la dispoziția cititorului într-un "demers" lung, cu variații, cu popasuri, cu registre diferite, cu evoluții la care autorul ne invită să fim martori. Nu știu de ce, iarăși, am simțit că plaja e largă, că de la șoaptele genului de teatru radiofonic, la forța rostirii scenice, de la teatralitate la scenariul ce stă la bază filmului, Dumitru Solomon nu exclude nimic. Și nu consideră, arogant, nici unul dintre genurile
Cine a mai văzut tribunale la Polul Nord? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14701_a_16026]
-
CRISTIAN TUDOR POPESCU: Cred că termenul cel mai potrivit ar fi underskies. Erau vaste cerurile acelor nopți petrecute în poienile patriei, cerurile sub care ne citeam texte unii altora, visând în gura mare, tineri și liberi ca gâzele în lumină. Știi foarte bine, Daniel, ce înseamnă să scrii de unul singur. Pentru mine a fost și rămâne un efort chinuitor, cu rare satisfacții de câteva clipe. Atunci, în anii 80, am trăit experiența unică și irepetabilă a scrisului împreună. Și nici măcar
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
continuarea, le îmbrăca în carne, le coafa, le punea să vorbească. Pe urmă, ne apucam amândoi să le tundem, le vivisecționam, făceam transplanturi. Culmea relației între două ființe omenești este să facă împreună o lume pe care să n-o știe decât ele. E mai mult decât a face un copil. În lumile noastre, Dan și cu mine eram în tot - când el era ploaia acidă, eu eram asfaltul Bucureștiului în anul 2049, androidul nebun Cristian îi rupea precis, fir cu
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
un titlu inventat de el pe loc. Și aia, povestea Victor râzând, a zis că a citit-o, cum să nu. Eu nu râdeam - ceva adânc se mișcase tectonic înăuntrul meu. Era semnul care nu mă înșală niciodată, zvâcnirea literaturii. Știam că o să scriu ceva despre asta, și am scris, câțiva ani mai târziu. Imaginează-ți că ea răspunde da, am citit-o. El începe să ceară "amănunte", inventând cu un surâs disprețuitor. Ea nu se pierde, dimpotrivă, îi răspunde, inventând
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
destui susținători ai relativismului postmodern, ce înțelegeți Dvs. prin adevăr și prin adevăr literar și artistic? - Nu înțeleg, Daniel, la cine se referă pluralul din paranteză (bune și ele, să nu fim ipocriți). Banii nu mă interesează, niciodată n-am știut exact ce salariu am, am trăit la fel și cu puțin, și cu mult. Cât privește onorurile, să fim serioși, pe mine, "naționalistul", m-au premiat mai degrabă străinii. În România mă bucur de onorul simpatiei simplilor cetățeni, "lumea bună
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Ați scris, cu mulți ani în urmă, un text în care arătați de ce nu puteți pleca din această țară. Pentru că ați investigat atent realitatea cotidiană românească (și nu ați privit-o de după jaluzelele bine trase ale simpozioanelor pe temă dată), știți că tânărul de astăzi aproape că nu are perspectivă în România. Cu rare excepții, el nu poate trăi din munca lui, nu-și poate întemeia decât asistat o familie cu un minim standard de viață. Ce credeți că ar trebui
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de azi: pateticoid, teribilist, încăpățânat, deplasat, pus pe automistificare. Dar exista în acel tânăr o distanță, un ecart continuu față de mocirla sau penibilul în care se afunda - din distanța aceea, din detașarea aceea aproape subconștientă s-a născut actualul Popescu. Știi, Daniel, pe cine am chemat eu la ordine prin 92, ca proaspăt redactor-șef al Adevărului literar și artistic? Pe Iosif Sava, Dinu Săraru, Ecaterina Oproiu, Magda Mihăilescu... Ei erau colaboratorii revistei. Domnilor și doamnelor, am zis, nu dau pe
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
de schimbarea istorică menționată și coroborată prin vizitarea tezelor celebre în materie, de prefirarea unor sintagme ale lui Platon, Spinoza, Kant, Hegel, ca și de rememorarea sîngeroaselor ei jaloane care au fost Revoluția franceză și Revoluția rusă ("n-o voi ști probabil niciodată"), dar a realizat, ca într-o iluminare, ce înseamnă lipsa de libertate: "ea înseamnă să asiști la un unic program TV de trei ore pe zi, identic în inepție, să citești doar un unic ziar (la rîndul său
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
regulă comportamentală poate fi eroic, improductiv, uneori frustrant, dar e unicul ce ne poate prezerva talentul. Cîți nu s-au pierdut alunecînd pe panta concesiilor, unii dintre ei extrem de talentați? Pactul cu Diavolul se plătește (ar fi trebuit s-o știm de mult) cu unicul preț acceptat, cu "sufletul" celui în cauză, pentru scriitor, cu personalitatea sa, în care talentul, cultura, conștiința și relația cu ceilalți formează (din păcate sau din fericire) un singur tot, indestructibil și inseparabil". Bucuria eliberării de
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
la Peter Altenberg despre "albume intime". în ceea ce-l privește pe Hermann Bahr, vom distinge între jurnalul intim și cel public; la Arthur Schnitzler ne vor reține atenția "ego-documentele" - jurnalul intim și jurnalele fictive din romanele și nuvelele sale. Vom ști cum să trecem, în cazul lui Theodor Herzl, de la jurnalul intim la "jurnalul sionist", ne vom întâlni cu "albumul poetic" al împărătesei Elisabeta, vom afla cum se scrie un jurnal intim feminist (Rosa Mayreder), vom oscila între adevăratele false și
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
Șt. Ștefănescu în volumul IV al ediției din 2001 a Tratatului Academic. Nu există nici o îndoială în privința identității acestor texte. în plus, acad. Șt. Ștefănescu face și combinații ciudate, introducîndu-l în rețetă și pe dl B. Murgescu. E a nu știu cîta oară cînd specialiști foarte serioși produc probe deplin credibile de folosire necuvenită a unor contribuții istorice, mai pe românește, de plagiat. De obicei n-a urmat nimic. Nici de data asta? în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC de pe 1 oct.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
se urzește strâns în jurul țărișoarei noastre, când nu ne aduceau la cunoștință cine sunt adevărații tartori ai Puterii, adică nu d-nii Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Cosmâncă, Gușe, ci deasupra tuturor, dumnealui dl Ion Popescu... O dată desființat OTV-ul nu vom mai ști adevăratul nume al conducătorului nostru, deloc nu vom afla din ce tainice motive iubea cu fierbințeală un alt mușteriu, Irakul, pe unde se tot perinda. Dar, mi se va atrage atenția, este limpede că postul a fost suspendat pentru obrăzniciile
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
lui C.V.T., până la a-i smulge nasturii cămășii. Toată suflarea a fost de acord cu această explicație, inclusiv Justiția (asta, română!), încât erou al unei stive de procese, ce ar umple un TIR, dl C.V.T. nu a scos, din câte știm, până acum din buzunar, alte sume, afară de cele datorate avocaților - cei ce culeg astăzi frișca. Totuși, postul OTV a ieșit de pe cablu, totuși dl C.V.T. a primit o lovitură ce i-a smuls un țipăt de durere, și atunci ne
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
de profesor care nu-și scoate ochii din hârtii sau care, chiar vorbind liber, reproduce fără schimbări semnificative cursul scris și multiplicat. Studenții din anul întâi apreciază cursul la care se pot lua notițe bune, dar puțini sunt cei care știu să noteze idei, nu cuvinte. Unii profesori monologhează, alții intră în dialog cu sala; unii fac și glume, alții preferă o stare de permanentă gravitate. Dincolo de această bogată tipologie a profesorilor, lecția de deschidere este necesară. O bună lecție de
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
întîlnit, era deja Președinte al Uniunii Scriitorilor, avea aproximativ vîrsta pe care o am eu acum și se bucura în ochii confraților de un respect amestecat cu dispreț. Fusese ani la rînd directorul Teatrului Național și al Gazetei literare. îi știam cărțile, despre unele scrisesem, formîndu-mi o idee destul de clară. Poetul (la tinerețe și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd vîrsta adultă), mult mai greu de apreciat, din cauza
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
Mircea Mihăieș Cazul Treptow - istoricul americano-român, eroul unei sordide povești de pornografie și pedofilie - e relevant nu atât pentru ceea ce deja se știe, cât pentru ce nu se știe. în urma insistențelor presei, s-au adunat suficiente probe dacă nu pentru a-l condamna, măcar pentru a ne face o imagine asupra amplorii activității sale deviante. Mai palpitant, însă, decât viața sexuală a zâmbitorului
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
Mircea Mihăieș Cazul Treptow - istoricul americano-român, eroul unei sordide povești de pornografie și pedofilie - e relevant nu atât pentru ceea ce deja se știe, cât pentru ce nu se știe. în urma insistențelor presei, s-au adunat suficiente probe dacă nu pentru a-l condamna, măcar pentru a ne face o imagine asupra amplorii activității sale deviante. Mai palpitant, însă, decât viața sexuală a zâmbitorului istoric e felul în care el
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]