1,581 matches
-
La Pisica Roșie, Pasagiul Român; Dimitrescu, șt., La Învingătorul leilor, str. 11 Iunie, 46; Duro, T., str. Doamnei, 5; Frascatti (Gillet), Calea Victoriei, 36; Grübers, str. știrbei-Vodă, 6; Grand Hôtel Broft, restaurant de I-a clasă, Calea Victoriei, 23; Günter, Albert, str. știrbei Vodă, 12; Güntschrel, V., restaurantul Hotelului Pesth, Calea Victoriei, 8; Horowitz, S., str. Smârdan, 47; Hotel Mano, restaurantul hotelului, Calea Victoriei, 53; Hugues, restaurantul Marelui Hotel Hugues, Calea Victoriei, 38; Ioan, Avram, La Coroana Regală, Calea Plevna, 12 bis; Iordache, Ioan, str. Covaci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
18; La Florica, str. Bis. Enei, 3; La Mihai Viteazul, str. Academiei, 5; La ștefan cel Mare, str. Academiei, 37; Marinescu, I., str. știrbei-Vodă, 10; Naum, C.N., str. Sf. Apostoli, 42 și str. Carol I, 4; Neuwirth (sala Cosman), str. știrbei Vodă, 7; Paraschivescu, L., Calea Victoriei, 42 și str. știrbei-Vodă, 9; Petrescu, G., Calea Văcărești, 65; Petrovici, A., Calea Victoriei, 96; Pisica Albă, str. Episcopiei, 4; Pohl, B., str. Brezoianu, 10; Rașca, grădină-șantan, str. Academiei, 27; Rați, An., str. știrbei-Vodă, 10; Restaurant
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
demisia. Ministrul de interne, Octavian Goga, cerea ca guvernul să reziste. Generalul Nicoleanu, atunci prefect de poliție, vine în ziua de 5 iunie 1927 la președinția consiliului de miniștri. El aduce decretul pentru numirea ca prim-ministru a lui Barbu Știrbei. Averescu trebuia să contrasemneze decretul și se credea că va refuza. Averescu însă e soldat, are simțul disciplinei și își pune semnătura în josul decretului. Știrbei alcătuiește un guvern de uniune națională. Pentru marele public, Știrbei era un om total necunoscut
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
președinția consiliului de miniștri. El aduce decretul pentru numirea ca prim-ministru a lui Barbu Știrbei. Averescu trebuia să contrasemneze decretul și se credea că va refuza. Averescu însă e soldat, are simțul disciplinei și își pune semnătura în josul decretului. Știrbei alcătuiește un guvern de uniune națională. Pentru marele public, Știrbei era un om total necunoscut. Spre disperarea ziarelor, fotografia lui nu se găsea nicăieri, nu exista pe piață o fotografie Barbu Știrbei. Ziarele s-au văzut obligate să publice o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prim-ministru a lui Barbu Știrbei. Averescu trebuia să contrasemneze decretul și se credea că va refuza. Averescu însă e soldat, are simțul disciplinei și își pune semnătura în josul decretului. Știrbei alcătuiește un guvern de uniune națională. Pentru marele public, Știrbei era un om total necunoscut. Spre disperarea ziarelor, fotografia lui nu se găsea nicăieri, nu exista pe piață o fotografie Barbu Știrbei. Ziarele s-au văzut obligate să publice o caricatură a lui Ross, drept poza noului prim-ministru. Toate
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
simțul disciplinei și își pune semnătura în josul decretului. Știrbei alcătuiește un guvern de uniune națională. Pentru marele public, Știrbei era un om total necunoscut. Spre disperarea ziarelor, fotografia lui nu se găsea nicăieri, nu exista pe piață o fotografie Barbu Știrbei. Ziarele s-au văzut obligate să publice o caricatură a lui Ross, drept poza noului prim-ministru. Toate partidele aveau reprezentanți în guvernul de uniune națională. Știrbei nu era însă omul potrivit pentru a-l conduce. Părea destul de slab. Trei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fotografia lui nu se găsea nicăieri, nu exista pe piață o fotografie Barbu Știrbei. Ziarele s-au văzut obligate să publice o caricatură a lui Ross, drept poza noului prim-ministru. Toate partidele aveau reprezentanți în guvernul de uniune națională. Știrbei nu era însă omul potrivit pentru a-l conduce. Părea destul de slab. Trei săptămîni mai tîrziu, în plină campanie electorală, reprezentanții partidului național-țărănist demisionează din guvern, nemulțumiți de felul cum erau conduse alegerile. Știrbei demisionează. 28 Ion I.C. Brătianu formează
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
reprezentanți în guvernul de uniune națională. Știrbei nu era însă omul potrivit pentru a-l conduce. Părea destul de slab. Trei săptămîni mai tîrziu, în plină campanie electorală, reprezentanții partidului național-țărănist demisionează din guvern, nemulțumiți de felul cum erau conduse alegerile. Știrbei demisionează. 28 Ion I.C. Brătianu formează guvernul, menținînd pe Nicolae Titulescu la externe, pe doctorul N. Lupu la muncă, pe Const. Argetoianu la agricultură, pe Stelian Popescu la justiție. Ion G. Duca era acum la interne, Vintilă Brătianu la finanțe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
era omul indicat pentru acest post. Era un bun vorbitor în Parlament și la întruniri politice de provincie, care se terminau cu urale și cu chef, dar numai atît. Ministerul de Interne era instalat în localul hotelului "Splendid" din strada Știrbei Vodă. Clădire construită pentru a fi hotel, cu etaje multe, cu încăperi mici și săli înguste, cu totul impropriu pentru un minister. Din prima zi mi-am dat seama că ministerul trebuie să revină la vechiul său local de pe strada
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Despre sosirea acestuia la București nu aveau cunoștință decît Iuliu Maniu și Dinu Brătianu. Dintr-un apartament situat lîngă Poșta Centrală, Turcanu coresponda cu Cairo, prin cifrul marinei engleze. Mai tîrziu, a fost instalat cu aparatele sale chiar în palatul Știrbei de pe Calea Victoriei. După ce Turcanu a fost descoperit de poliție și arestat, s-a continuat corespondența cu Cairo, prin cifrul Ministerului de Externe român, al cărui șef era Niculescu Buzești. Guvernul mareșalului nu avea nici o cunoștință despre aceste operațiuni. În același
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
La această deformare a spiritului lui Maniu se adăuga necunoașterea problemelor internaționale și lipsa de informații. În plus, ignora istoria Rusiei în raport cu Moldova și Valahia. Datorită prestigiului de care se bucura Iuliu Maniu, mareșalul Antonescu a îngăduit trimiterea lui Barbu Știrbei și Vișoianu la Cairo, aflînd numai atunci de tratativele cu anglo-americanii. Mareșalul Antonescu a explicat permisiunea trimiterii delegației lui Maniu la Cairo: "Ca să se convingă că speranțele pe care și le pun în anglo-americani sînt simple himere". Trimisul lui Maniu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Maniu la Cairo: "Ca să se convingă că speranțele pe care și le pun în anglo-americani sînt simple himere". Trimisul lui Maniu este primit, la Cairo, la 17 martie 1944, de cei trei reprezentanți ai Aliaților. Acest trimis era principele Barbu Știrbei, despre care avea Maniu, pe vremuri, o foarte rea părere. Era, pe atunci, denunțat de Maniu, ca fiind șeful camarilei regelui Ferdinand și a dus împotriva lui campanii violente. În al doilea rînd, nu era prea indicat ca un prinț
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o foarte rea părere. Era, pe atunci, denunțat de Maniu, ca fiind șeful camarilei regelui Ferdinand și a dus împotriva lui campanii violente. În al doilea rînd, nu era prea indicat ca un prinț să stea de vorbă cu comuniștii. Știrbei declară, la Cairo, că, dacă Aliații doresc o acțiune imediată, Maniu este gata a organiza o lovitură de stat, însă vrea asigurări pentru independența României și respectarea teritoriului țării. Pentru Basarabia, nu exclude posibilitatea unui eventual plebiscit luînd astfel o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și n-am primit-o, aș putea avea neplăceri politice". Așadar de ce mai avea nevoie Iuliu Maniu de o lovitură de stat cînd i se oferea această conducere a statului? Ceva mai mult, prin mesaje, care au fost trimise de Știrbei și Vișoianu Aliaților, Iuliu Maniu a cerut ca "Rusia să înceapă un atac viguros în România" și îndemna pe cei trei aliați să "trimită trei brigăzi aeropurtate și 2000 de trupe parașutate în punctele vitale din jurul Bucureștiului", să "bombardeze căile
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
direct la complotul care se urzea. Maniu nu ignora că Bodnăraș fusese ofițer dezertor din armata română, că trecuse în 1931 în Rusia sovietică și că fusese parașutat în România, în primăvara lui 1944 și ascuns la Buftea, în palatul Știrbei sub numele de Ceaușu. Numele de conspirator era "Spătaru". Iuliu Maniu credea în impetuoasa necesitate a unei păci separate, dar nu voia să-și asume răspunderea. În acele luni decisive martie-august 1944 -, Iuliu Maniu subordona electoratului atitudinea lui politică față de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o zi cu mama lui. În presa din străinătate, Principesa Elena era înfățișată ca o victimă constantă a regelui. El se temea că Principesa Elena, ,,pusă pe scandal”, acționa în înțelegere cu alți critici ai săi (prințul Nicolae, prințul Barbu Știrbei) aflați în străinătate. Armand Călinescu a constatat, însă, că Principesa acționase din proprie inițiativă și ,,nu-și coordonase acțiunea cu ceilalți opozanți”. Apărătorii Principesei erau I. Maniu și N. Titulescu. Regele îi trimite pe Maniu și Titulescu la Principesa Elena
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
urmă, Carol și Duduia aflaseră că Yvonica începuse „să-și dea drumul la gură” (încetase să mai fie discretă în legătură cu raporturile ei cu Mihai). Yvonica voia, de asemenea, să pună capăt relației cu Mihai sub motiv că „trăia” cu Dim. Știrbei, tatăl ei adoptiv. Situația era delicată întrucât Mihai era îndrăgostit de ea și, în plus, se proiectase mai demult o croazieră în Mediterana, cu iahtul regal „Luceafărul” la care fusese invitată. Pentru a împiedica răspândirea „răutăților” difuzate de Yvonica, despre
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mediterana, cu iahtul regal „Luceafărul” la care fusese invitată. Pentru a împiedica răspândirea „răutăților” difuzate de Yvonica, despre Mihai și relația lor, i s-a propus, probabil prin Duduia, să plece cu mama ei în America. La 16 iulie, Dim. Știrbei, care era ofițer de ordonanță al regelui, a adus răspunsul că soția și fiica sa adoptivă nu vor să plece în America. Yvonica cerea să o vadă pe Duduia. Carol și Duduia au stabilit ca, a doua zi, la București
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu cioturi, având scoarța groasă, înseamnă că alesul inimii sale va fi om bogat. Apoi, cu ochii legați intră în cameră și se îndreaptă spre străchini. Dacă o atinge pe cea cu pieptene, alesul va fi unul bătrân și colțat (știrb), iar dacă va atinge pe cea cu pâine, alesul va fi bun și blând. În caz că va atinge pe cea cu paharul, alesul va fi numaidecât un bețivan. Iordanul (Boboteaza). Pentru a vesti Botezul Domnului, preotul satului, însoțit de doi enoriași
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui. A desprins cu vârful cuțitului feliuța de cartof cea mai subțire, a tăiat-o în două și m-a îmbiat din ochi să iau o jumătate. Dumnezeule! Cu câtă grijă mânca! Cu câtă pietate și dificultate îndrepta spre gura știrbă năfurica de cartof generatoare de viață. Parcă asistam la un ritual sacru, la o comuniune în care bunicul se împărtășea din chiar trupul și sângele Mântuitorului. Mai punea puțină salină pe feliuțe, le rupea în două cu mâna-i tremurândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
alături de un ou bine prăjit. A mai petrecut apoi o jumătate de oră la o cafea foarte îndulcită și o țigară, a lăsat bacșiș mare și s-a bucurat nespus că a putut face asta, apoi s-a grăbit spre Știrbei Vodă, la Conservator, unde avea cursuri. Cam târzior, cam târzior, dragul meu Cristian, l-a urecheat domnul Vrăbiescu văzând că ajunge cu mai bine de jumătate de ceas întârziere. Dacă nu te-aș cunoaște așa bine, aș zice că nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bunică a Mariei!) o excludea cu desăvârșire, cu atât mai mult Într-o familie regală. Se crede că cel puțin unul dintre copiii Mariei, principesa Ileana, nu ar fi fost rodul căsătoriei cu Ferdinand, ci al legăturii cu prințul Barbu Știrbei (indiscutabil, un prieten și un sfătuitor apropiat); de altfel și altă fiică a ei, Maria, zisă Mignon, este „atribuită“ unui tânăr locotenent (toate acestea, firește, imposibil de demonstrat, Însă plauzibile). Maria făcea efectiv ce o tăia capul, Într-o manieră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
foarte bogați. Nu le pasă de Asociație. Regretă doar că vor călători tot mai greu spre Basarabia și România din cauza vizelor pe care vor trebui să le obțină contra plată. Victor - amicul lui Tofan - e ras în cap, scund, zâmbește știrb, o ființă aparent inofensivă, se arată sensibil, în ciuda alurei sale de tip „dur”. Vorbește, ca și Tofan, mai bine rusește decât românește. Fetița sa e dansatoare. Tofan conduce o firmă și susține cu bani activitățile Asociației moldo-letone. Înainte se numea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și în primăvara lui 1908, am comandat de la Pepiniera prințu Barbu Știrbei, 30 de varietăți de măr și 15 de păr. Și m-a costat plata lor 60 de lei. Și nu aveam bani și am împrumutat de la Haim a Pinculesei bani și am plătit 1 leu pe săptămână la 10 lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era numită În zonă, l-am cunoscut pe marele Lucian Blaga și pe fiica lui Dorly, În după amiaza duminicii În care, de dimineață, elaborase poezia “Mânzul” din volumul “Nebănuitele trepte”. Tot aici, l-am ascultat povestindu-ne pe Prințul Știrbei, venit la vânătoare, În rezervația regală de pe dealul apusean al satului, Dealul Roambeș, și am petrecut momente de neuitat, chiar dacă schimbările sociale de după război i-a alungat din sat ca fiind moșieri. Atât lui Tudor (plecat mai târziu În Israel
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]