3,030 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > ÎNTÂMPLARE Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1904 din 18 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-mpiedic de tine viață și cad! litanii de maci înfloresc pe genunchi sub țărână, soarele-mi ține lumina pe creștet din brad, mama mi-adună trupul din mirosul de smirnă. Mi-așez dimineața cu un ciob de soare pe față, felinarul pândește umbra mea pe afară, o groapă mi-aruncă solzii reci peste viață
ÎNTÂMPLARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368982_a_370311]
-
peste cei deportați, peste celebrul, flămândul și cumplitul Canal, cum striga pentru trezvie, pentru cei suferinzi și pentru posteritate admirabilul poet Andrei Ciurunga în poezia Canalul: „Aici am ars și-am sângerat cu anii,/ aici am rupt cu dinții din țărână,/ și-aici ne-am cununat, cu bolovanii,/ cîte-un picior uitat sau câte-o mână.// Aprinși sub biciul vântului fierbinte,/ bolnavi și goi pe ger și pe ninsoare,/ am presărat cu mii de oseminte/ meleagul dintre Dunăre și Mare.// Istoria, ce
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
spirituali, curați sufletește și au ieșit adevărate Genii. Au intrat suspinând, lăcrimând și au ieșit revărsând miresmele de Aur ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați și au ieșit mari Filosofi creștini. Au intrat firești, naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici și Mărturisitori. Au intrat dârzi, cutezători, neînfricați, luptători
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
în leagăn muza Îmi iese căldura ca un nisip din oase De-am încălzit amiaza întreagă, Satul tot s-a adăpostit prin case, Eu am înjugat boii ziua spre apus s-o tragă. Sunt împrăștiat prin ogradă, Iarba din carnea țărânei crește, Mierlele au venit în zbor să vadă Cum de căldură poetul se topește. M-am adunat de jos măturându-mă cu gândul Și-am făcut balansoar din grinda cerului și-o stea, De-atunci mă dau în ea cu
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
gîndului tău/ pe care-l aud/ la vremea cînd se-nalță/ păsările-n văzduh./ mulțumescu-ți Doamne,/ de pîine./ Și pentru dragostea pe care pot/ să ți-o dărui. Necontenit./ Dar cum/ te voi mai recunoaște/ cînd ochii mei/ vor fi țărîna verzilor ierburi?/ Aprinde/ luminile toate, Doamne./ Și să nu mă uit înapoi. TURNUL DIN FILDEȘ (precum în poveștile Jataka) - este simbolul puterii, în niciun caz forța fizică brută, ci forța cugetului, puterea spirituală, invincibila sursă a vieții. Per ansamblu, cartea
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
tot mă răpune O zi, o treaptă înspre mâine. Nu știu cât voi trăi pe lume. Temeri, mi-s gândurile toate. Evazive totuși fără rezonanță. Mă mir că nu se pierd în noapte. În infinit fără distanță. Humă sunt, dar, voi deveni țărână, Alte vieți din mine vor apare, Indiscrete plante prin rădăcină Libere vieți vor reveni în soare. Octombrie 1966 Referință Bibliografică: Linia vieții...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213, Anul I, 01 august 2011. Drepturi
LINIA VIEŢII...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370921_a_372250]
-
Cu regretul de a nu fi trecut pe sub „ninsoarea anilor” de mână cu aleasa inimii sale, Jeana, pentrua mai îmbătrâni împreună, cu fii lor Gigi și Viorel...Boala lui, fibroză pulmonară, care s-a agravat pe parcursul câtorva ani...Fie-i țărâna ușoară! Pe un petec de hârtie de dictando - o adresă de medic și un telefon pe manșeta de sus - sunt așezate cu mână tremurândă ultimele licăriri de gând, rânduri înghesuite, șterse, suprapuse și reluate pentru a le închega coerent, o
ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI, ULTIMILE EMAIL-URI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370930_a_372259]
-
la mine-n calendar. Îți jur că nu voi rupe nici o filă, Că fiecare zi va fi un vers; Când poezia-i gata, să ai milă Și să mă iei cu tine-n univers. De n-om putea, rămânem în țărâna Bătătorită-n urme și nevoi; Ne-om zbengui făcând mereu cu mâna Acelor ce-or să vină după noi. Referință Bibliografică: Cârcel / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CÂRCEL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370977_a_372306]
-
invizibil de dinaintea plecării fiind. Acum se simte ușoară, vaporoasa. Ar vrea să plece dar și... să mai rămână în sala asta, cu resturi de vesminte și armuri de cavaleri cruciați, tot semne de oameni care s-au prefăcut demult în țărâna. Nu stie ce vrea, nici pe cine așteaptă. Este cert, nu mai este cea de dinainte de a fi intrat pe sub portalul fostei abații de călugărițe cisterciene. Nu a mai rămas mai nimic din ea, din femeia pragmatică, din omul de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
din bărba lungă și albă ca omătul intră în pahar. Câteva lacrimi, una după alta se rostogoliră, stingându-se în vinul rece. Din două înghițituri sorbi paharul. Mai turnă încă unul, vărsă câteva picături pe dușumeaua veche și plină de țărână și, după ce-și făcu semnul crucii, bolborosi ceva în barbă. - Dumneazeu să te odihnească, taică socru! Îngerii să fie cu tine, Măriucă! Și iar continuă ritualul de umplere și aprindere al pipii. În câteva minute fumul de tutun bun
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
o fi să mă fure-ntr-o zi/ Din genunile apei vreo zână,/ Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplângeți/ În duioasa mea limbă română.// Când s-a da la hotare bătălia cea mare/ Și-oi sta scut pentru-a Țării țărână,/ Voi urați-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul/ Și doinind tot în limba română.// De va fi să-mi trădez al strămoșilor crez,/ Nicio urmă de-a mea nu rămână:/ Ochii dați-i la corbi, leșul dați
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
cu nimicul ne-a făcut totuna, Din mâl... am încoltit și am crescut Și-angoasele, pe toate, le-am pierdut. Când în genunchi și când plutind prin nori, Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori, Cu umilință-n dinți mușcând țărâna, Atingem deseori... stele cu mâna. Referință Bibliografică: DUALITATE / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1589, Anul V, 08 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
notând: «Când anul nu-ți este prielnic/ te-ntorci să te-mpaci printre umbre./ Undeva în trecut te întâmpină pragul.». Și-mi pun însumi întrebarea: Oare nu au trăit strămoșii mei pe aceste meleaguri? Mormintele lor nu se găsesc în țărâna acestor ținuturi? Și cei trei copii ai mei oare nu s-au născut aici? Așadar nu m-a fascinat numai arta și literatura română cu chemarea ei spre o gândire ageră și cu eleganta ei formă latină. Căci o atracție
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
sunt o alinare a sufletului... O melodie, ce mi-a stors lacrimi de dimineață. Lacrimi de dorul Mamei... Lacrimi de compasiune și condoleanțe pentru Mama Maestrului Eugen Doga -pe doamna Lisaveta, pe care am cunoscut-o.. Scumpe Mame, Fie-Vă Țărâna ușoară!! Dumnezeu să Vă odihnească în pace... - Maria Elisabeth Hotz: Impresionant...! Mi-au dat lacrimile... - Ileana Mazureak: Cele mai dureroase amintiri pentru om... Cineva își recunoaște versurile, dar tace. Compoziția este tristă și plină de întrebări fără răspunsuri.. Mulțumesc! - Luminița
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
se potrivește. Are și dubla libertate limitele ei. Arăți de parcă, peste noapte ai devenit din fată băiat. Se poartă la oraș. Anica era în dilemă. Oare are în față un orășean sau pe Ionel cu care s-a jucat în țărână toată copilăria? Poate exista posibilitatea ca el să fi rămas cu demnitatea de cetățean al sătucului în care s-a născut deși a trăit ani buni în splendorile reclamei comerciale din orașe în care și fetele sunt o marfă. Sta
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Articolele Autorului iubitul meu e luna mai am lăsat culorile florilor să te îmbie spre ochii delectați de parfum te-am invitat să murim alături să ne invadeze iarba fluturilor și stoluri de migratoare oare dacă ne vom afunda în țărâna de tămâie ne va fi bine? până atunci am să număr pe degete crepusculare vremi icoane de alte poteci de trecispre sălcii să îmi salvez a doua iubire Referință Bibliografică: PROMENADA 8 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PROMENADA 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369953_a_371282]
-
a creației, „Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor“, încălzind, precum pasărea ouăle, rațiunile seminale risipite în apele primordiale. Căldura iubirii lui Dumnezeu, transmisă de aripile Porumbiței Duhului, a adus totul în existență. Omul însuși, preotul și coroana creației, este țărână însuflețită de suflarea Duhul lui Dumnezeu, și doar prin această pneuma devine „suflet viu“, „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu“ Cel în Sfânta Treime. Părinții răsăriteni au văzut în Duhul Sfânt principiul activ al oricărei lu¬crări de zidire, rezidire
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Chiar crezi, ca mai m-ar speria o moarte Când eu de-atatea ori prin toate am murit? Chiar crezi, ca mai există alte fapte Prin care-aș mai putea muri un pic? Am strâns țărâna-n pumnii mei firavi Și-am presărat-o-n fiecare rană vie Le-am arătat mereu la toți cei slabi Că morții, prin durere și iubire învie. Am coborât în iadul lor de ură Și-am ars prin foc... nemeritat
FĂRĂ LEGI de ANA SOARE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369971_a_371300]
-
-n Cer, Undeva... de dincolo de moarte, Susură prin noi ca un mister Ca să ducă lumea mai departe. Noi simțim prin nevăzute căi Că toți suntem muguri de lumină, Pe când despre trup pricepem că-i Giulgiul viu ce-l ducem sub țărână. Ne petrecem pe un rug aprins Trăiri scurte - cât o licărire Și purtăm în suflet, de nestins, Aspirația spre nemurire. Unii ard mai amplu, mai intens, Alții pâlpâie ca lumânarea, Dar compunem toți un arc imens Peste timp, urmându-ne
RÂUL VIEȚII… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370015_a_371344]
-
2125 din 25 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Din glasul tău de cer, eu sorb lumina Născută din ecoul de-nceput, Ce-a despărțit finitul și eternul, Când noaptea-n zi s-a prefăcut. M-ai adunat în palme din țărână Și-ai frământat încet plămada mea, Să mă asemăn cerului fără risipă, Prin focul ce adânc respiră-n ea. Trec clipe veșnice în grabă, toate Doar una-aș vrea să o cuprind, Știu când se vor scurge-ale mele, poate Dintr-
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
asemăn cerului fără risipă, Prin focul ce adânc respiră-n ea. Trec clipe veșnice în grabă, toate Doar una-aș vrea să o cuprind, Știu când se vor scurge-ale mele, poate Dintr-o fărâmă, un infinit o să aprind. Prind palmele țărâna și-o sfărâmă C-atâta-nsingurare ce-a-mpietrit, Tumultul vieții ce s-animă-n humă, Dă grai luminii-n fiecare răsărit. Referință Bibliografică: GLASUL LUMINII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
GLASUL LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369989_a_371318]
-
nedumerită, Tot gândind la câte cele... De-acum cu inima friptă Și cu sufletul tăciune, O lumină la mormânt Îi aprinde rareori, În sinea ei reflectând: „Gâl, gâl, gâl, pe gât o viață De soție n-ai știut, Fie-ți țărâna ușoară, Căci și eu ușoară sunt Să pornesc în lumea mare Și să îmi aflu pereche, Căci din partea ta, bărbate, O viaț-am zăcut de... streche!” Deci nu e simplă poveste, Cum că năravul din fire Nicicum n-are lecuire, Ba
NĂRAVUL (A LA SĂPÂNŢA?) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370303_a_371632]
-
din pânză rezistentă, probabil din doc, atât de bună, că mă puteam apăra de câini uneori, că erau destui pe o uliță pe care o străbăteam mai mult în fugă, frică mare având de ei, după ce mă tăvăliseră odată prin țărână. Nu erau drumuri asfaltate în cartierul Bold din Caracal în acele vremuri. Puțini copii aveau ghiozdane, unele din tablă fiind. Le numărai pe degetele de la o mână, într-o clasă. Nu era bogăția de mai târziu și de acum. Erau
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNSĂMÂNȚĂTORUL Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios
ÎNSĂMÂNŢĂTORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370363_a_371692]
-
-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi blestemat Și odihnă n-aibă în țărână! Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară M-ai sfințit în românesc izvor De cuvânt și dragoste de țară. RUGĂCIUNE PENTRU NEAMUL MEU Semne de toamnă - tăcerea din grinduri, Sălbatice valuri mai freamătă-n
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]