8,709 matches
-
elevi visători ne luam zborul în viață. Majoritatea eram pătrunși de speranța că vom reuși să atingem cu frun tea bolta cerească, să ne facem cunoscuți în lume și să avem de toate pe masă. Dacă unii au atins acel țărm prea îndepărtat, în schimb, alții au tras cu mult sârg la o sin gură vâslă ruptă, barca frumoa selor intenții învârtindu-se în cerc, fără să înainteze, conform marilor eforturi depuse. Cără rile vieții ne-au despărțit, fie care dintre
Privind înapoi cu mândrie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
demonstrative. Căci ruptura este actul de conștiință și fondul problemei expuse, odată recunoscut, traversat și figurat contextul. Cînd templul devine „o fabrică de spirt”, aluminiul fabricii de coniac „umilește biserica”, butoaiele de plastic „sticlesc ca icoanele”, megafoanele sînt „instalate pe țărm”, benzile rulante „uruie”... Pactul cu realitatea al poetului (anunțat în Descoperirea operei) nu e deci unul de asimilare reciprocă. El presupune reprezentarea realistă a unui context existențial colectiv sufocant și mortificant, pe care poetul îl va perturba cumva, îl va
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
șio pierde viața 54. Dușmanii săi de la Constantinopol au reușit să-l determine pe împărat să-l transfere într-un loc mai îndepărtat, în care eventualitatea unei posibile reveniri să fie imposibilă. Locul ultimei destinații era Pityus, un orășel de pe țărmul oriental al Mării Negre. Drumul era greu și puterile sale împuținate, fiind măcinat de boală și forțat de soldați să parcurgă pe jos calea către locul de exil. Timp de trei luni a înfruntat condițiile greu de suportat ale drumului și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Marius Miheț Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției, Editura Cartea Românească, București, 2013, 183 pag. Să ne închipuim pentru o clipă lumea fără opreliști. Fără doar și poate, într-un clasament al proiecțiilor ideale de altădată, ar fi câștigătoare. Nu numai prin
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
Baudrillard, Milosz, Canetti, Liiceanu, Kundera și ale altor gânditori din zona central europeană. Cum să trăiești fără frontieră, de vreme ce limita în sine, banală cum pare la prima vedere, a creat o adevărată cultură a imaginarului? Eseurile Corinei Ciocârlie din Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției sunt pline de asemenea provocări. De pildă, ce rost ar mai avea celebrul dialog din Ciulinii Bărăganului: „-Încotro, Ionele? - În lume, Matache, cu ciulinii după noi ...”? Sensul vechi ținea de necunoscut, de infern. De
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
într-o istorie a ideilor niciodată plictisitoare. „Dragostea de răspântie triumfă pentru că o poate apuca în orice direcție - luându-l pe cititor de mână și purtându-l pe potecile neumblate ale literaturii”, se precizează în finalul volumului. Astfel că Un țărm prea îndepărtat se citește ca un eseu despre problema întoarcerii cititorului. Corina Ciocârlie se dovedește un excelent ghid prin operele scriitorilor fascinați de experiența limitei, de la care reținem lecția veche și mereu nouă: nerefăcând experiența lui Ulise, fără șansa fisurii
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
nimic pentru el. Dușmanii săi de la Constantinopol au reușit să-l determine pe împărat să-l transfere într-un loc mai îndepărtat, în care eventualitatea unei posibile reveniri să fie imposibilă. Locul ultimei destinații era fortăreața Pityontis, un orășel de pe țărmul oriental al Mării Negre, la poalele Caucazului (în Abhazia de azi), avanpostul cel mai îndepărtat al Imperiului în această zonă (în același ținut vor fi trimiși în exil, 255 de ani mai târziu, și Sfântul Maxim Mărturisitorul și ucenicii săi, cei
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
cele mai curioase pretexte, ne ciocnim de aceeași realitate, absența Divinității, disperarea poetului. Familiar al morții mereu interogate, Philippide găsește pentru ea zeci de perifraze metaforice și inedite: marea clipă fără viitor, existența fără amintiri, marginea de noapte a vieții, țărmurile somnului cel lung, culmea cea mai înaltă, pragul porții, în preajma ultimului prag, marea ispășire, capătul de dincolo al lumii etc. Refugiile umane obișnuite i se par derizorii, unica vagă mîngîiere - în cazul său personal - o reprezintă poezia, arta, de care
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
străzile spre țintirim (Scrisoare); E-atîta timp în tine de cînd nu te-ai întors!/ Ca niște pietre grele dai clipele- ntr-o parte (Împăcare);/ La marginea de noapte a vieții m-am oprit/ De multă vreme tot voiam s-ajung/ La țărmurile somnului cel lung! (La marginea de noapte a vieții);/ Ai socotit că soarele mai arde/ Abia vreo cincisprezece miliarde/ De ani... Numai atît?/ De azi pe mîne?/ Și-atunci, cu veșnicia cum rămine? (Căutătorul); Spre care ev pornești?/ Ți-aș
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
mi-am adus aminte brusc de o călătorie făcută în urmă cu câțiva ani în Asia Mică, unde am văzut cetățile grecești de acum 3000 de ani și mai bine, Troia, Pirene, Micene și Hefes, toate acestea fiind așezate pe țărmul mediteranean, orașe și porturi în același timp. Astăzi, între ele și mare se întinde deșertul, o câmpie uscată, marea s-a retras dincolo de orizont pe distanțe de kilometri întregi, lăsând în urma ei nisipul pustiitor. Așa au murit ele, gândeam atunci
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
a-mi face viața suportabilă. De asemenea, mereu prezentă e și apăsătoarea conștiință a faptului că din punct de vedere financiar sînt un pasager pe o corabie ce se scufundă. [...] A scrie un poem e ca și cum ai sta pe un țărm și ai spune „O să vîslesc pînă la insula aceea fermecată de acolo“. Dar cînd încep să vîslesc, plăcerea acțiunii mă face să uit de orice simț al direcției și, desigur, în cele din urmă ajungi să revii mereu în locul de unde
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
mișcare în acea direcție duce la nedumerire. Sensibilitatea este unul dintre cele mai simple semne de diagnosticare a calității umanității. Nici o persoană cu adevărat sensibilă nu poate răni o altă ființă umană. În derivă, așteptînd un curent sau vederea unui țărm care să nu fie un miraj. Atîtea „-isme” abstracte, atîtea necazuri autentice și minore. Atîția șoricei de scărpinat, cînd ar trebui să am parte de dragoni de ucis. Ca și cum aș sta într-o celulă și aș căuta o cărămidă desprinsă
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Gabriela Gheorghișor Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției, București, Cartea Românească, 2013, 182 pag. După un volum despre ficțiunile compensatorii ale „centrului“ pierdut, datorate unor scriitori ai Europei Centrale ( În căutarea centrului pierdut, Editura Art, 2011), prin Un țărm prea îndepărtat, Corina
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției, București, Cartea Românească, 2013, 182 pag. După un volum despre ficțiunile compensatorii ale „centrului“ pierdut, datorate unor scriitori ai Europei Centrale ( În căutarea centrului pierdut, Editura Art, 2011), prin Un țărm prea îndepărtat, Corina Ciocârlie rămâne, oarecum, în aceeași zonă de interes. Chiar dacă acum explorează modul de a gândi sau de a imagina limita, în spațiile brăzdate de frontiere ale Mitteleuropei și ale Balcanilor, problemele sunt, în esență, aceleași (identitatea, alteritatea
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
nu intră în ceea ce s-ar numi border studies (în paranteză fie spus, un studiu doct de frontierologie, prin prisma geocriticii lui Bertrand Westphal, a publicat Romanița Constantinescu, în 2009: Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc al frontierei). Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției este un eseu literar comparatist, construit muzical, trecând, grație libertății speculative a spiritului analitic, de la simpla temă cu variațiuni la o fermecătoare artă a fugii. Într-un du-te-vino sprințar, autoarea sare de la potențialul fantasmatic
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
ani, prin munți). La Corina Ciocârlie, fascinația frontierelor ascunde, în fond, fascinația ficțiunii: „Punând seducția frontierelor în relație speculară cu frontierele seducției, cartea de față și-a propus de fapt să exploreze arcanele ficțiunii literare ca tărâm de dincolo“. Un țărm prea îndepărtat este rodul unor rătăciri livrești, treceri de frontiere (geopolitice, culturale, de înțelegere), ca multiple seducții de lectură, dar și al discursului (circular) îndrăgostit de literatură (tot atâtea îndepărtări care apropie, precum în fabula arabă despre destin). Iar literatura
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
măreț pe lumea asta decât să Întrezărești marele adevăr al amintirii? 2652. Marea revelație a sinelui nostru constă În amintire. 2653. Amintirea este sensul tuturor sensurilor acestei existențe. 2654. Amintirea este oceanul ale cărui valuri zidesc eternitatea și nu erodează țărmul timpului precum face Iluzia Vieții. 2655. Amintirea este unicul cuprins care poate cuprinde În brațele sale voința Lui Dumnezeu. 2656. Amintirea este cuvântul Lui Dumnezeu spus pentru ființa din noi. 2657. Amintirea este esența Destinului. 2658. În amintire se regăsesc
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
nu te roagă niciodată ci te obligă. 2688. Cunoașterea se limitează la a nu avea limite. 2689. Cunoașterea nu afirmă niciodată că e Înțeleaptă, Însă Înțelepciunea va ști mereu. 2690. Cunoașterea este fluxul adevărului și refluxul iluziei. 2691. Cunoașterea este țărmul ce nu poate fi atins niciodată În această lume iluzorie. 2692. Cunoașterea este dorul de a fi dincolo de tine. 2693. Cunoașterea este trandafirul al cărui țepi te rănesc doar dacă Îi Înțelegi. 2694. Cunoașterea devine frumusețe numai acolo unde știi
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
n-ar fi tot albă! „Nu beți prea mult!”, recomandă Marie Darrieussec. Spune-i asta lui Petru Dumitriu! Mai practic e sfatul lui Dominique Noguez: „Alegeți-vă altă meserie!” Cine să-l urmeze? În fine, Jean Rolin: „Plimbați-vă pe țărmul mării!” Sfat urmat de precizări necesare în funcție de anotimpuri și de calitatea plajei. O să vedem à la rentrée prochaine câți scriitori debutanți au profitat și ce sfat a urmat fiecare. Aveți puțintică răbdare
Sfaturi pentru scriitori începători () [Corola-journal/Journalistic/3258_a_4583]
-
la o adică, suspectabilă de „patriotism local” excesiv (dacă nu chiar de provincialism necritic), mai ales în cazul unui autor de 63 de ani, practic necunoscut la „Centru”. Titlul metaforizant al tezei de doctorat Fănuș Neagu - un cal troian la țărmul povestirii nu suna deloc promițător în acest sens; din fericire, autorul a renunțat la el, optînd pentru unul sobru și exact. Surpriza - plăcută - a fost să descopăr de la lectura primelor pagini ale acestui volum despre „povestirile magice” ale lui Fănuș
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
am întors în dormitor. Catolicii tocmai îl aleseră papă pe un jucător de cărți sau, cum se spune, un stâlp de tripou. Eu mă aflam pe creasta unui bloc cu zeci de etaje și vedeam cum se sparg malurile de țărm. M-a trezit T, la opt fără un sfert. Vasăzică, pe patul de moarte, unde a murit mama, dorm ca un prunc. La vreun an după ce ne instalaserăm aici, mă împrietenisem telefonic cu un fost elev de la Loga, el în
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
uneori: sunt poetă până la Dumnezeu alteori sfâșiindu-mi degetele pe fila înghețată locul e oricum o punte a săracilor iar dâra de sânge în zăpadă nu prevestește nimic Retuș Îndepărtează-te umezeala luminii alge adulmecă e un patos livid la țărm cu emoții nedefinite se întunecă mult prea devreme îți spui ziua e chiar o părere un fel de liant între poli nevăzuți subțiată de întrebări o navă rătăcitoare cum ar fi s-o înduplec să ardă în numele meu Abatere Incurabil
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
secole. Adio Ca și când și-ar fi pierdut frunzele Brațele mele se clatină în vânt ; Încercând să spună ceva Într-o limbă Pe care n-o știu prea bine: Se clatină Pipăind nesigure înțelesul și aerul Speriate că arborii rămași pe țărm Ar putea înțelege greșit. Un cal tânăr N-am reușit niciodată să știu pe ce lume sunt. Încălecam un cal tânăr și fericit ca și mine Și în galop îi simțeam între pulpe Inima zvâcnind. Și inima mea zvâcnea în
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
vâslași căci, precum scrie acolo, oamenii mării pun mare preț pe prietenie, a celor de față, a celor din depărtări: fiindcă numai prietenia ține piept stihiilor, potrivnicelor întâmplări ale celor cu destin primejdios acceptat. Fericiți, tot astfel, cei ce, de pe țărmuri, concep prietenia ca pe tot atâtea borne ale existenței, înfruntând ispitele neantului, capcanele cotidianului, suma de obstacole ce par de netrecut în asprimea anotimpurilor vieții: ei își salvează personalitatea și, cu ea odată, destinul în creație. Aceștia erau termenii înalți
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
Cele două părți ale pîinii - Zborul de ciocîrlie și Făina răsfirată Pe o moară veche (Carii înăuntru Construind o altă Lume Pentru lemn, Mai aproape de Apocalipsă) Cumpănirea dintre Ei doi Pe șira spinării mele: Crăciunul și Sînzienele Preaplinul și Nimicul Țărmul și Valul. Mă ascund - Cald, Întunecat Și strîmt Gîndul acesta: Simt cum sufletul meu Mă adăpostește Împotriva oricui Zgomot. Între murmure, Cuvinte sfioase, Liniștea celui Care atinge orga Și aude înăuntru Pe Dumnezeu Oftînd ușor. Iedera îmbrățișînd Un munte - Arsura
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]