475,786 matches
-
al doilea război mondial, cînd Lola Blau revine la Viena și realizează că la teatrul ei "nu se mai întîmplă nimic". Tradiția excepțională a orașului lui Schubert, Strauss, Franz Josef a fost îngropată. Hărțuită, alungată din teatru, din Viena, din țară, Lola Blau se zbate în destinul unei vieți aventuroase, plină de căutări, hazard și disperare. Compromisurile și umilințele fac și ele parte din joc, imprevizibilul se întrece în a pune la cale farse, normalul este înlocuit de anormal. De peste tot
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
de la Aiud, se imaginează revenit de la Troia, asemenea lui Ulise ,,bântuit de mari suferințe'', în mijlocul unui banchet unde participanții petrec veseli, în timp ce pe el însuși gândul îl duce în trecut, la tragedia pe care Troia comunistă a provocat-o unei țări întregi; spre deosebire de ceilalți comeseni, el petrece în realitate cu eroii de odinioară pe care i-a văzut căzând în crunta bătălie: ,, În fruntea mesei stau cu mirt pe tâmple, dar dorm de mult sub zidurile Troii. Mesenii râd și cupa
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
Asemenea poetului noi ne aflăm încă ,,sub zidurile Troii''. P.S. Ne-a părăsit de curând profesorul Ion Zamfirescu, un om care impunea atât prin statura fizică, cât și prin solidaritatea formației intelectuale implinită într-o vreme când România era o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. În 1989 a dat o lecție care se cuvine a nu fi uitată. În luna iunie ne aflam la Iași la o reușită sesiune Eminescu-Creangă. Într-o seară urcam dealul Copoului împreună cu profesorul și
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
În luna iunie ne aflam la Iași la o reușită sesiune Eminescu-Creangă. Într-o seară urcam dealul Copoului împreună cu profesorul și cu prietenii Mircea Anghelescu și Mihai Moraru. Noi, tinerii, eram destul de pesimiști și nu vedeam posibilitatea unei redresări a țării. Ne simțeam învinși. Și atunci, cu statura sa impozantă și cu o voce care trăda o voință puternică, profesorul ne-a spus: ,,cum puteți vorbi astfel? Noi suntem învingătorii! Dacă în 1949 cineva ar fi crezut că după patruzeci de
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
Constituției și a legilor șdupă Constituția României, București, p. 22ț). Cinismul politicianist duce la o burlescă suprapunere a contrariilor: "Prin intermediul tuturor mijloacelor/ de informare în masă/ și, în special, cu ajutorul/ televiziunii,/ trebuie să-l învățăm pe cetățean,/ întocmai ca în țările/ cu regim democratic,/ să iasă din manipulare,/ manipulîndu-l" (Principalul obiectiv al partidelor politice românești). Plecată pe mizeria generală, abulia capătă o ironică justificare: "Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că aș fi o persoană/ care știe
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că aș fi o persoană/ care știe ce-i de făcut./ Înțelepții spun/ că există o lege morală/ care guvernează lumea./ Binele și adevărul./ Două cuvinte prea frumoase/ pentru o țară în care oamenii/ visează încă/ să aibă măcar alimentele/ strict necesare" (Binele și adevărul). Desigur, nu e cruțată nici vanitatea națională (recte naționalistă), dacă nu vărsătoare de sînge, cel puțin producătoare de grele toxine demagogice: A vorbi cu un român
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
și el să mănînce și să plătească întreținerea - or, fapt este că ocupațiile vocaționale, cu rare excepții, nu pot asigura un minim standard material. În România, cultura are un minister dedicat. Precizez că acest lucru este valabil doar în cîteva țări occidentale, deci noi stăm bine! Dacă situația este aceea descrisă, pe scurt, mai sus, și dacă tot există un Minister al Culturii, atunci este firesc să ne întrebăm ce face această instituție pentru a încuraja arta autentică și pentru a
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
Cristian Teodorescu Corupția din România post-decembristă seamănă cu acel slogan al pionierilor din anii '70: Noi creștem odată cu țara!" Din prostie, rea-voință sau din alte motive, care-mi scapă, la noi se discută despre corupție ca despre un fenomen al ultimilor ani. Uităm astfel că regimul comunist din România a folosit pîrghia corupției și a coruperii cînd a venit
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
poeziei elene trece prin Salonic. Ceea ce caracterizează literatura Salonicului este înclinația spre interiorizare și introspecție, care a devenit o adevărată tradiție, ca și personalitatea clocotitoare a creatorilor ei. Să amintim apoi că în orașul considerat a doua capitală culturală a țării s-au editat câteva reviste de importanță istorică, precum "Zile Macedonene", "Kohlias", "Nea Poreia", "Diagonios" și, recent, "Entevktirion". Acum, când ne aflăm la începutul unui nou secol, ce demersuri ar trebui să facem în deceniul ce se deschide pentru o
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
ai literelor elene. Membru al Academiei din Atena (1986), președinte al Fundațiilor Uranis (din 1997) și Kostis Palamas (din 1998), președinte al PEN-Club-ului elen, prozatorul, eseistul și criticul literar Tasos Athanasiadis domină astăzi, prin personalitatea sa complexă, viața culturală a țării sale. Maestru al biografiei romanțate (gen pe care l-a consacrat în Grecia, conferindu-i o strălucire încă nedepășită de un alt autor), scriitorul originar din Asia Mică este creatorul unei opere romanești ale cărei dimensiuni, subtilitate stilistică, diversitate tematică
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de azi? E adevărat că am publicat până în prezent trei volume cu eseuri care se referă la opere ale scriitorilor și oamenilor de știință greci și străini sau exprimă opinii și gânduri asupra unor probleme arzătoare ale epocii noastre. Literatura țării mele se caracterizează în acest moment printr-o impresionantă înflorire în spațiul poeziei, al prozei, dar și al eseului și al criticii literare. Sunt deosebit de bucuros că la ediția din toamna anului 2001 a Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
reînnoite. Ar fi util să se implice mai energic serviciile de resort din Ministerele Culturii din cele două state. O editură specializată în traduceri din literatura neoelenă ca "Omonia" ar putea - firește, în colaborare și cu alte case editoriale din țara dvs. - să consolideze drumul deschis de neoeleniști români al căror nume este viu în Grecia. Cât privește relațiile dintre țările noastre, din câte cunosc, nu au existat niciodată probleme. Ultima vizită a președintelui Republicii Elene, dl. Konstantinos Stephanopoulos, a confirmat
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
editură specializată în traduceri din literatura neoelenă ca "Omonia" ar putea - firește, în colaborare și cu alte case editoriale din țara dvs. - să consolideze drumul deschis de neoeleniști români al căror nume este viu în Grecia. Cât privește relațiile dintre țările noastre, din câte cunosc, nu au existat niciodată probleme. Ultima vizită a președintelui Republicii Elene, dl. Konstantinos Stephanopoulos, a confirmat această cordialitate. România se află cu un picior în Balcani și cu celălalt în Europa. Din punct de vedere cultural
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
deja mai bine de un deceniu de la căderea comunismului în această regiune ? Constat că în ultimii ani au început să fie traduse în limba greacă opere ale scriitorilor din Europa de Sud-Est. întârzierea și pătrunderea mai limitată a literaturii acestor țări la noi se datorează faptului că în Grecia există foarte puțini cunoscători ai limbilor balcanice. Cu toate acestea, mostre reprezentative din opere ale scriitorilor din această regiune sunt publicate frecvent în revistele literare grecești. E adevărat că știm foarte puține
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
al științelor umaniste și teoretice, Academia din Atena, care la 18 martie a.c. va împlini 76 de ani de existență, contribuie, prin opera de cercetare, ca și prin premiile acordate an de an, la stimularea permanentă a vieții culturale a țării. Am văzut că traducerile românești nu sunt un caz unic în cariera dvs. scriitoricească. V-am ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre ecoul operei dvs. pe plan european. Lucrarea mea Dostoievski în drumul de la ocnă la patos a fost
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de până acum ale cărților mele au fost primite cu interes de publicul cititor din România prietenă. Sper să găsesc prilejul și răgazul să mă întâlnesc cu cititorii români - atât de atenți și receptivi la fenomenul literar universal - în capitala țării dvs. Atena, decembrie 2001
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Pavel Șușară Țara de la capătul lui 14 Chiar acolo unde tramvaiul 14 face bucla aceea care îl împinge înapoi în oraș, unde Pantelimonul își trage fermoarul și unde zeci de navetiști așteaptă zilnic să se îmbarce de ocazie pentru cine știe care așezare din Bărăgan
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
versuri ale lui Flora au beneficiat de regimul dublu al apariției, atît în spațiul iugoslav cît și în cel românesc. Credem că nu e trebuitor a insista pe ideea lărgirii orizontului creator, prin rădăcina iugoslavă a acestui român dintr-o țară vecină, rădăcină ce a acumulat, pe lîngă energiile specifice, și pe cele europene, într-un grad diferit de ceea ce s-a petrecut în țara noastră, dată fiind natura relativ liberală a comunismului lui Tito. Pluriculturalitatea constituie o premisă, pentru a
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
trebuitor a insista pe ideea lărgirii orizontului creator, prin rădăcina iugoslavă a acestui român dintr-o țară vecină, rădăcină ce a acumulat, pe lîngă energiile specifice, și pe cele europene, într-un grad diferit de ceea ce s-a petrecut în țara noastră, dată fiind natura relativ liberală a comunismului lui Tito. Pluriculturalitatea constituie o premisă, pentru a zice așa, nativă a producției în cauză. Cu îndreptățire observă Gheorghe Crăciun, în prefața volumului Scriptor, ce alcătuiește obiectul prezentei cronici, că "există în
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
val de căldură face/ ca imaginea paharului să tremure" ( Imaginea paharului tremură). Neliniștită, nesatisfăcută cu sine, empiria se eliberează într-o direcție cogitativă: "Ne zvîrcolim, tîrzii și candizi, iubito,/ cînd pe canapeaua aceasta de purpură,/ desfundată ca un drum de țară primăvara,/ cînd pe gheața covorului de-ub alb calm, victorian/ discutînd marile absoluturi,/ urmărind integrarea noastră ca un fluid în natură./ Ghearele bufniței seamănă cu o mînă făcută pumn/ ori biciușcă, spui,/ și iată cîtă liniște, cîtă ordine instituie moartea/ printre
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
aibă acces din plin și la alte "infracțiuni minore, majore și purii" -, am ales un fragment din Rafael Argullol care găsesc că este o sinteză a montării de la Odeon: "(...) Apocalipsa este numele unei încăperi din orice oraș important al oricărei țări mici sau mari. în această încăpere, și în multe altele construite după același plan și cu nume asemănător, veți vedea dansul uitării. Decorul variază, în funcție de timiditatea sau îndrăzneala scenografului, dar, fără îndoială, cu cît este mai temerar, cu atît mai
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
și m-a întrebat dacă nu vreau să-i țin locul, dacă nu vreau să fac niște cronici, niște recenzii, un ziar mic, ușor, suav, diafan. Am zis da. Aveam și un respect atunci față de Ion Rațiu, care apăruse în țară și devenise deja ținta batjocurii fesenismului din vremea aceea. Habar nu aveam ce e Partidul Național Țărănesc. Eu sînt, de felul meu, conservator - culturalicește, liberal - economicește și, de fapt, un "one man show". Așa că l-am luat ca pe o
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
aduc aminte că ar fi vrut să intre atunci la institut. Nu spun că eram singurul sau că eram cel mai bun pentru asta, ci că a fost, într-adevăr, un mare noroc ca, în timp ce toți colegii mei plecau în țară navetiști sau ajunseseră ziariști și-așa mai departe, eu, practic, din '80, deci de 20 de ani, sînt cercetător științific, cum se spune, așa, pompos. Din cauza asta, din 1980, eu n-am program fix. Sînt, poate, nu zic singurul, dar
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
așa mai departe, eu, practic, din '80, deci de 20 de ani, sînt cercetător științific, cum se spune, așa, pompos. Din cauza asta, din 1980, eu n-am program fix. Sînt, poate, nu zic singurul, dar unul dintre puținii din această țară sau din promoția mea, care fac ce vor de o viață întreagă, care scriu de plăcere, citesc de plăcere - nu-i obligă nimeni să facă nimic - n-au condică. Ani de-a rîndul, noaptea am citit, ziua am dormit; mă
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
Blaue Reiter - la expresioniști. Habar nu aveam ce înseamnă samizdat, întîlniri clandestine, eu atîta știam, că am rămas, împreună cu Tania, singurii repartizați în București și nu voiam să-i lăsăm pe navetiștii noștri prieteni să-și piardă energiile intelectuale prin țară. La cenaclu, am chemat vreo zece, după aceea, douăzeci de persoane. Am făcut o revistă care apărea în zece, după aceea, în douăzeci de exemplare etc. etc. Elitist am devenit în timp, nu vreau să spun că după întîlnirea cu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]