9,461 matches
-
cald! Nimic, la Buhuși, nu mai e proaspăt. Dminețile au rouă caldă... Viața însăși e o nădușeală, o arșiță de amiază, începând să asfințească, lăsând cenușă în urmă!... Cald! Buhușiul părea întors cu fața înspre moarte. Nu curgea apă în țevi! Guguștiucii izgoniți din teii cimitirului, cei doborâți și prefăcuți scânduri, întindeau ciocurile la cer. În așa vremuri numai de boală nu mai aveam nevoie, dar avea ea nevoie de mine. Venise înserarea. Avea să cânte Maria Șalaru pe scena buhușeană
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
vecinii și prietenii fac parte din viața angajatului CIA zi de zi, exact în același fel în care s-ar întampla și dacă ar lucra la o altă companie. MITUL 2 “Toți angajații CIA conduc mașini sport cu mitraliere în loc de țevi de eșapament” Și angajații CIA urmăresc cu plăcere filmele cu spioni, la fel ca și cetățenii care lucrează la alte companii. Știm cu toții cât de bine se vând filmele cu accidente spectaculoase, eroi care mânuiesc orice tip de armă în
ZECE MITURI DESPRE CENTRAL INTELLIGENCE AGENCY (CIA) de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357288_a_358617]
-
după... Sfântu’ Petru! Și mă lungesc, și mă întind, Și mă taie-o dulce lene... Niște brațe mă cuprind, (Nu-s Ilene Cosânzene!), E, desigur, tot moș Ene... Și iar adorm fără pricini, Că astăzi e duminică, Dar bat în țeavă doi vecini Și iar o trag pe... mânică! Referință Bibliografică: Și iar o trag pe... mânică! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 520, Anul II, 03 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate
ŞI IAR O TRAG PE... MÂNICĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358270_a_359599]
-
mea, de acum vreau și eu să trăiesc fără griji. Iubise foarte mult femeile, dar cu trecerea vremii, se mai potolise. Trecuse prin fel și fel de situații, văzuse de multe ori moartea hlizindu-se la el din golul unei țevi de revolver dar scăpase de fiecare dată. Așa că nu-l mai impresionau ca pe ceilalți, cele care se petreceau în jurul lui. Într-una din zile trage o dublură de la firul de telefon și înregistrează convorbirile de la propriul telefon, ocazie cu
ÎNTÂMPLARE ŞI DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358278_a_359607]
-
de cât prezentabil clienților trebuie să facem zilnic curățenie (generală!) și nu glumesc, chiar zilnic. Nu vă explic cât praf și mizerie este. Asta pentru că toate renovările se fac în salon. Indiferent dacă e vorba de vopsit, sudat, șlefuit, tăiat țevi... etc., în fine știți cum este un șantier în toată splendoarea lui mai ales când spațiul este micuț și înghesuit. Desigur, am înțeles perfect ce se întâmplă la salon! Ba chiar m-am oferit să merg săptămâna trecută, duminica, să
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
lase atrasă în apartamentele de la bloc ale amatorilor de sex cu trupul ei incitant. Era cocoțată cu fundulețul ei de puștoaică pe masa din bucătărie. Un băiat se vîrîse între coapsele ei și o izbea ritmic cu spinarea de o țeavă de metal. Nu-i plăcea poziția, nu era pic de tandrețe în acel coit egoist din partea lui, dar nu mai avea ce să facă. Aștepta să se descarce în ea, să-și ia blugii și să fugă unde o vedea
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
acele clipe, m-am întrebat de ce-l urăște ea pe acel individ: pentru că avea mașină, pentru că n-a oprit s-o ia și pe ea în acel coșciug umblător, pentru că a sfidat-o, pentru că a trecut în viteză, pentru că din țeava de eșapament a hîrbo-rablei ieșea un fum care se întinsese peste șosea ca o ceață murdară?! Madam Jorjet își avea, probabil, propria ei rațiune interioară, greu de intuit în acele clipe. Cînd mașina mea s-a stricat, am fost nevoit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
avut grijă Dumnezeu să fim împreună, aici departe de cei dragi. În ajunul anului nou(aseară) am lucrat până la ora 22. Acasă în țară anul nou a sosit când aici a fost ora 17. Eram pe scară și montam niște țevi pentru un sistem de incendiu la un bloc de locuințe.Unde umblau gândurile mele și ce era în sufletul meu nu mai spun. Locuim la mansardă la doi bătrâni care dorm de la ora 21. Puntea dintre ani am trecut-o
PE GÂNDURI . . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358156_a_359485]
-
scriitorilor cu care mă comparați, deși am auzit de ei, nu i-am citit! Poveștile mele sunt mai puțin inventate. Ele au fost scrise chiar pe trupul meu de câte un șiș mai puțin ascuțit sau de un ștuț de țeavă menit nu să îmi înmoaie oasele, ci să mi le rupă. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce-o vrea El să facă din mine, aia să facă!” Poveștile care au stat la dospit aproape patru decenii, povești pe care nea
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
deșert în care este situat orașul. Totul îți lasă impresia de curățenie, de aerisit, de nou, frumos și îngrijit. Multe case au verdeața în balcoane și pe acoperiș, nu rare ori chiar pomi cocoțați pe clădiri. La baza au o țeavă cu găurele mici prin care se pulverizează apă care le înconjoară ca niște nourași. Mi-au plăcut și tramvaiele după care m-am uitat lung ca să le văd formă ceva mai diferită decât cunoșteam eu din alte părți. Nu întâlnești
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
lapte acru. Se înțelege, pentru aceste stări de lucruri, băiatul simbriaș începu să-i pizmuiască, căutând prilej de răzbunare. Găsi unul chiar în ajunul unei mari sărbători: intră pe furiș în casă, dibui unde ținea moșneagul pușca și-i umplu țeava cu bucățele de cărămidă măcinată mărunt. Când veni sărbătoarea și moșul a vrut să se grozăvească în fața vecinilor, ieșind în cerdac să tragă un foc, ... buuuf!!! Moșul căzu pe spate de reculul armei. Din pușcă ieși un nor roșu de
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
de vegetație decât cea dintâi. Tunelul viu abia putea fi străbătut, se străduia să-și facă loc cu mâna dreaptă, stânga îi atârna inertă pe lângă trup. După o vreme, simțind că pușca îi devenise prea mare povară, o apucase de țevi și, cu un efort ce-i smulsese un geamăt adânc, îi făcuse vânt cât mai departe în hățiș. Acolo e locul tău de acum înainte, șoptise, ți-ai încheiat socotelile cu lumea asta. Își continuase drumul, abia adăugând un pas
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Rufele celor uciși nu se mai spală niciodată, Ca și mâinile ucigașului, Nici un cuvânt nu poate face uitată faptă, Oameni sculați din somn și împușcați În fața copiilor sau spânzurați în stradă Sau jupuiți ca vânatul pădurii, Guri închise cu o țeavă de pistol și nimeni să-i apere, nimeni? Fugi unde vrei, te ajunge din urmă Tropăitul de vită al celui înarmat, Fugi în căutarea oamenilor, Au fost și oameni. La apa Babilonului am șezut și am plâns, Spune Psalmul 137
ANUL ACELA de BORIS MEHR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358980_a_360309]
-
fi cumpărat de noi? Și de multe ori i-am auzit pe săteni plângându-se de ei: - Aveam spalieri de metal la vie și mi-au scos o groază din ei și i-au vândut. - Eu aveam o bucată de țeavă înfiptă la hotarul cu vecinul, să nu ne mai certăm unde se termină locul lui și unde începe al meu. Pas' de-o mai găsește! - Eu cumpăsem niște suluri de sârmă împletită pentru gard și după prima noapte, gata, a
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
acasă, în speranța că nevastă-mea doarme și nu mai apucă să-mi vadă mutra. Da’ de unde!!! Stătea proțăpită în mijlocul patului și mă aștepta cu un chef nebun de scandal. Seară de seară, de ajunseseră vecinii să ne bată-n țeavă. Avea privirea injectată, ochii umflați de plâns, iar Mihai fusese trimis la mama-soacră, ca să „nu-i stric educația” cu comportamentul meu de tată derbedeu. Într-o zi m-am trezit că mă sună la serviciu și mă anunță: - Am schimbat
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
părul precum paiul de grâu, îmbrăcată cu o rochiță albastră, de vreo cinci-șase anișori, cu fundul pe budăiul fântânii, povestește de zor, vrute și nevrute, ținând în mâna stângă un ciubuc de un leu și lingând la el, cu mâna dreaptă ținând țeava pe care este mosorul pentru lanț. Mătușa Safta a lui moș Ghiță Butiuc scoate apă și ascultă moțata, a cărei guriță nu-i mai tace. Îi este tare dragă; le spusese părinților, în nenumărate rânduri, că este sfătoasă și matură
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
nenumărate rânduri, că este sfătoasă și matură în gândire pentru vârsta ei. Dar nu știe, sărmana femeie, ce spaimă are să trăiască... Privindu-o cum povestește, într-o clipită o vede alunecând în fântână, rămânând suspendată cu mâna dreaptă pe acea țeavă și cu ciubucul în mâna stângă, strâns, să nu cumva să-i scape. Biata femeie, îngrozită pe dată, rămase cu mâna blocată pe roată și strigă îngrozită la părinți: “Măi, Traian! Fa, Ghenă! Vi se îneacă fata!”. Când fetiței îi
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
realizate din beton armat monolit. Pilaștri de susținere a turlei și cupolei formează un sistem de cadre de beton armat monolit. Acoperișul, realizat în șarpantă este de lemn și învelitoare din țiglă-solzi din beton. Crucile sunt unicate autentice bijuterii din țeavă pătrată de inox. Pictura este în stil neo-bizantin, opera pictorului Manole Pătrașcu: fresca, tempera, vitraliul și mozaicul. Senzația de monumentalitate a fost realizată prin dispunerea ritmată, pe plan vertical, a portretelor în mărime naturală din interiorul turlei, de la bază și
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
Pe scara de incendiu S-a oprit apa ! Confuzie Aleargă ciute Pe domeniu de vânat Vânător țintit Trezire Uf, adeseori Istoria aleargă prin noi Trezind speranțe Batjocură Pe lizieră gonacii Alungă rănită victima Punându-i coarne Victimă colaterală Glonț pe țeavă Deget apăsă trăgaciul În cătare biet orb Destin După punct final Te retragi în astral E ultimul bal... Legătură Frate de cruce Sângele nu se mai face Apă chioară... Referință Bibliografică: capcană / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CAPCANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360596_a_361925]
-
planurile sunt conforme cu ceea ce se găsește îngropat în pământ, chiar dacă ele prevăd întotdeauna adâncimi și dimensiuni precise. Pentru Matei era cert un lucru: trebuia să împlânte cu grijă târnăcopul în pământul tare ca piatra, ca nu cumva să găurească țeava, despre a cărei stare de coroziune n-avea nimeni habar, având in vedere că fusese îngropată în urmă cu circa treizeci de ani. Primea adesea astfel de sarcini, întrucât ceilalți colegi ai săi căutau, de regulă, să se eschiveze de la
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
emoționau și nu-l emoționează pe Matei așa cum și-ar dorit. Îl deranjează faptul că se simțea afectat mai mult de suferința bătrânei, decât de drama în sine, ce curmase brutal și nemeritat, existența celor ce-i dăduseră viață. - Găsiși țeava, măi Matei? îl aduse la realitate vocea lui nea Jurcan, care, habar n-avea cum, ajunsese pe nesimțite în spatele său. - Încă nu, nea Jurcane, da' o găsesc io ... stai liniștit! îl asigură el, îndreptându-se de spate, apoi depuse târnăcopul
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
să pornească!” Electromotorul huruie prelung, motorul tușește răgușit, mașina prinde a se legăna ușor, piciorul lui stâng calcă inconștient pedala de accelerație, de mai să iasă prin podea și ... în sfârșit ... „Dumnezeu nu doarme!...” Motorul prinde a vui asurzitor (din cauza țevii de eșapament sparte). Neculai e mulțumit. A scăpat pentru azi și de gura înveninată a Raliței, și de inconvenientul de a căuta oameni pe stradă sau prin vecini, care să-l ajute s-o pornească prin împingere. Apasă și eliberează
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Raliței, și de inconvenientul de a căuta oameni pe stradă sau prin vecini, care să-l ajute s-o pornească prin împingere. Apasă și eliberează alternativ accelerația, slobozind în liniștea dimineții, un vuiet sinusoidal, ca de sirenă răgușită, în timp ce din țeava de eșapament, ies nori alburii cu miros de benzină, ce difuzează cu rapiditate în aerul din jur. O ținu așa circa cinci minute, după care, cu siguranța celui care cunoaște bine damblalele lucrului pe care-l posedă, luă piciorul de pe
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
se prelingea pe frunte,insă personajul încerca să o alunge cu o batistă,inutil.În mâinile uscate precum crengile copacilor de mlaștină,ținea un plic alb.Aștepta ceva de multă vreme.După un timp ,în care admira pușcă cu două țevi ce trona pe perete,cineva își făcu intrarea.Bărbatul care venise îi făcu semn să se așeze,fără însă să scoată vreun sunet.Cel din urmă se așeza pe un fotoliu verde și se uită,fix la omulețul care ținea
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
pus „păi“ < fen. šapaš „soare“ după cum paiul e paleus pe lat. ~ Apolo/Apaliu- în sl. și magh. soloma (vezi sol „soare“ în lat.). Deci prima pușcă a fost de fapt un păi prin care suflai o săgeată otrăvita, era deci țeavă. Azi pușcă trage cu gloanțe (pe sl. pulia, se vede legătură cu Apolo). Tot asa gun în engl. nu e cum se spune în dicționare, ci se vede relația cu tc. gün „soare“. Însuși termenul generic de armă e armă
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]