4,715 matches
-
cusute în gherghef, cu ac persian, cu dragoste, pricepere și migală de către femei și fete harnice din localitate și împrejurimi și păstrate cu grijă din generație în generație. Nu lipsesc costumele tradiționale de copii, costumul de femeie alcătuit din fotă țesută cu motive geometrice și florale, ie cusută cu fir albastru, culoare specifică Lereștiului, maramă de borangic, cămășile bărbătești de noapte, din pânză topită, cu broderie albă sau albastră. Însăși doamna Elena Marin, posesoarea expoziției, vine îmbrăcată la această sărbătoare într-
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm la lac, la Tatlageac, să spălăm oile și cele
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și elimina și ultima urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
urmă de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
roua se naște din lumina lor. Mă lași să te iau drept muză ? Mă lași să te iau drept muză ? Nu am să te derajez ... Am să îți spun în fiecare zi cuvinte frumoase Aici, departe de tine am să țes o poveste Despre ce am vrea să fie pentru fiecare și nu este, Gânduri cândva adunate din trecut și viitor, Fiecare pe colțul lui de lume, Lumina împărțită pentru cei ce au nevoie. O rază îmi atinge și mie inima
UITARE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364087_a_365416]
-
adus Mănoasa Toamna tristă Și vers duios în el a pus Cum altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
pe israelieni și palestinieni. Prin alegerea pieselor din program, dirijorul a dorit ca acest concert să fie și un mesaj în favoarea păcii în semn de aducere aminte a celor ce au suferit din cauza Primului Război Mondial. Am avut și timp destul să țesem în minte împlinirea acestui vis. Când în vară ne aflam sub necruțătoarele raze fierbinți ale Las Vegas-ului ne răcoream cu gândul la zilele de iarnă când ne vom afla în capitala austriacă, strălucitul ambasador al culturii clasice europene. Și
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
a dat-o tărâmul cultural, cu deosebire scrierile literare care au luat amploare datorită internetului. Se scrie mult, împotriva celor care văd în asta o scădere a valorii creației. Se scrie din bucuria de a viețui în lumina cuvântului frumos țesut din gânduri și trăiri. Cu cât poalele muntelui sunt mai largi, cu atât mai măreț se înalță piscul. Dacă până acum nu a apărut marele romancier, poet sau dramaturg al zilelor noastre, el totuși se va naște atunci când i se
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
în locul său romanticul ce-a ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce atmosferă boemă țesea din cântece de petrecere romanțe, tangouri, romanțe, muzică jazz, sentimentalul Gică Petrescu! Unde sunt ele acum? De ce n-are nimeni grijă de crucea lui de mormânt, nici de locuința lui pustiită. De ce nu-i preschimbâ nimeni părăsita casă, din ruină
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
petrecută la Paris preluase din partea elevată a civilizației vestice ale acelei vremii manierele bune și, printre altele, cânta la pian. Famia Petrescu a locuit pe Calea Victoriei, la numărul 190, într-o clădire cu trei etaje. Aici încep să i se țese celui ce avea să fie un artist neegal cu nimeni, copilăria și educația. A învățat de mic, de la mama sa limba franceză și s-a inițiat în muzică, interpretând „piese scurte, melodioase (...), ritmuri mozartiene”, după confesiunile artistului. Când s-a
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
echivoc, Ion C. Duță ne surprinde cu titlul sau de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
în privirile celor rămași. Păduri de semne cu ochii în pământ rugând cerul să fie milostiv. EU ȘI LINIȘTEA Și iar e liniște în casa aceasta și pe pereți perechi de gânduri în dans se întrec și-n colțuri păianjeni țes voaluri, când iarna așteaptă să spună povești. Doar mâna o-ntind și culeg un crâmpei din ziua ce nopții îi deapănă somnul. Cu mine când ești pe seara de gene-ți alerg. Ajung asfințitul și-l sorb, să nu se
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
nalță acum printre cuvinte ce zidesc morminte. Și gândul mă săgeată să fiu și eu cuvânt. Aducerile-aminte sunt șoapte vii, de-acum, când doar albastre taine în umbre se preling și lumânarea piere topită, ca o noapte ce singură-și țese veșmânt. Tristețe de duminică, sunt fericită acum! PRAG DE IUBIRE Te simt aproape, desigur, o himeră, mă locuiești și nu-mi ești chiriaș. Între cer și pământ, depărtarea mă cere, statornicia are și ea un cuvânt de spus. Și fiecare
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
orașului, plin de mireasma proaspătă a ierburilor; un miros sălbatic și pur îmi năvălea în nări, pe când seara se lăsa liniștită și greierii își începeau cântul. Acolo găseam o floare gingașă care se numea „Sângele voinicului” (Negritella rumba). Căpșorul meu țesuse povestea cu un făt-frumos care se luptase cu zmeii pentru a scăpa omenirea de Rău... Făt-frumos fusese rănit, sângele se scursese pe câmpul de luptă la apusul soarelui, iar a doua zi dimineața, flori roșii cu un parfum deosebit, au
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
este deajuns Să botez vinul cu numele meu Să te fac să râzi te caut La scară muntelui de dor Botez un izvor cu numele tău *** Des rêves, des pensées des soirées quand je ț’aime plus que moi Quelquefois țes yeux șont și proche Entre l’amour et la morte jusqu’à moi leș larmes n’ont pas assez états d’agrégation elles se transforment en pétales, cristaux feuilles de papier le main porté par le vent à peine réussit
ÎN ASTFEL DE SERI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368330_a_369659]
-
Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Simțirea mea eu o împart cu Nimeni Nimeni cu Nimeni vorbesc tăcerile toate în liniștea dintre două gânduri corbii bat clopotele se aud păianjenii cum țes plasă uitării încerc să trec dincolo de cortină istovită de oboseala ploilor aripi frânte-n îmbrățișarea pământului auzi cum strigă bezna nu de moarte mi-e frică ci de durerea trupului când cerul se desprinde din el oare groparul va putea
SAU POATE…NIMIC de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368346_a_369675]
-
ceruri de aramă, Te unduiești în freamăt de păduri Și, printre stele, teama o înduri Când vălul rece-al nopții se destramă. Din toamnă ți-ai zidit alte armuri, Dar te pictez în blânda lunii ramă; Un anotimp brodat se țese-n dramă- Și-o ultimă petală îmi mai furi. Vei rătăci mereu și vei desface A vremii pânză-n nouri de argint. Spre albe zări se duc cocori de pace, Doar ochii tăi sunt tainic labirint. Iar de iubirea-n
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea odinioară insula greacă Pontikonisi. Între corzile ei, inca întinse, cateva generații de paianjeni au țesut în tăcere pânze mai fine decât ale zeiței Atena, care la atingere sună precum cea de-a doua mișcare din Recviemul lui Mozart. Dar ea, nemângâiata, cu lacul crăpat, cu griful prelins de bemolii prea tânărului Casagemas - de sine însuși
ALHAMBRA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368361_a_369690]
-
2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Din toată hoinăreala prin zodii de succes doar cu polen pe aripi și-n suflet m-am ales, cu fluturi splendizi care continuă să zboare în timp ce eu în visuri,cu patimă mă țes. Grădina-mi minunată, de roade încărcată se bucură întruna de orișice cules, de clipa sfântă-n care din tinere lăstare țâșnesc spre viață muguri,tot timpul în exces . O dulce primăvară e-n al meu suflet iară și bucuria intră
DIN MIEZUL IERNII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368383_a_369712]
-
o noapte de dor și filosofie de bătrânul maestru lutier Boiangiuc, așteaptă. În cutia ei locuiește acum un descendent al familiei de șoareci regali care stăpânea odinioară insula greacă Pontikonisi. Între corzile ei, inca întinse, câteva generații de paianjeni au țesut în tăcere pânze mai fine decât ale zeiței Atena, care la atingere sună precum cea de-a doua mișcare din Recviemul lui Mozart. Dar ea, nemângâiata, cu lacul crăpat, ... Citește mai mult În cămara adâncă, sub tălpile casei,rezemata de-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
de mătase,meșteșugita într-o noapte de dor și filosofiede bătrânul maestru lutier Boiangiuc,așteaptă.În cutia ei locuiește acumun descendent al familiei de șoareci regalicare stăpânea odinioară insula greacăPontikonisi.Între corzile ei, inca întinse,cateva generații de paianjeni au țesut în tăcerepânze mai fine decât ale zeiței Atena,care la atingere sună precum cea de-a douamișcaredin Recviemul lui Mozart.Dar ea, nemângâiata, cu lacul crăpat,... XXVI. NOI DOI, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1319 din 11 august
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
e pe primul plan, ridicată la rang de virtute, pentru că, „Iubind, trăim”: „Iubind trăim și scriem vers în soare, / E muzică divină între stele / Când inima dansează cu ardoare / Visele se transformă în mărgele. Iubind trăim și respirăm eternul, / Ne țesem drum ascuns printre răspunsuri, / Doar dragostea ne este oxigenul / Și focul ce mocnește între cursuri. Iubind trăim a vieții lege stinsă / Și înțelegem umbrele din vise, / A inimii lumină-n veci aprinsă - / Sacru altar de doruri necuprinse. // Iubind trăim prin
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > TEODORA-SORINA COTRĂU - „TRAGEDIE ȘI TRIUMF” ȚESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ȘI OMENIRE Autor: Teodora Sorina Cotrău Publicat în: Ediția nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ție, care citești aceste rânduri, permite-mi să-ți pun o simplă întrebare: ai fost vreodată inspirat
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
a ajuns, evident, nu din întâmplare, în mâinile tale, înainte de a-i deschide coperțile, îngăduie-mi să-ți împărtășesc un secret. Vei răsfoi pagină după pagină și poate nu îți vei da seama de o subtilitate. Scriitoarea Ligia Seman a țesut cu penița sa strașnică, o pânză nevăzută între Dumnezeu și Umanitate. Firul țesut cu migală, dincolo de cuvinte, pe care îl vei simți doar cu ochii sufletului, este Dragostea inegalabilă a Mântuitorului. Acest unic liant te va ghida fără să îți
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
coperțile, îngăduie-mi să-ți împărtășesc un secret. Vei răsfoi pagină după pagină și poate nu îți vei da seama de o subtilitate. Scriitoarea Ligia Seman a țesut cu penița sa strașnică, o pânză nevăzută între Dumnezeu și Umanitate. Firul țesut cu migală, dincolo de cuvinte, pe care îl vei simți doar cu ochii sufletului, este Dragostea inegalabilă a Mântuitorului. Acest unic liant te va ghida fără să îți dai seama, de la deznădejde la speranță, de la tristețe la fericire, de la răceală ostilității
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]