996 matches
-
bucura de o mai mare apreciere. — Bravo! Teofana! — Ai cântat minunat! — Ai o voce foarte, foarte frumoasă, o aplaudau toți și-o complimentau, în timp ce lui Cezar îi venea s-o mănânce de drag. Mai cântă-ne ceva! A urmat cântecul țigănesc, în limba țigănească, însoțindu-l de gesturile adecvate. Părea acum o adevărată țigancă doar că-i lipsea acel instrument în formă de sită pe care țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai mare apreciere. — Bravo! Teofana! — Ai cântat minunat! — Ai o voce foarte, foarte frumoasă, o aplaudau toți și-o complimentau, în timp ce lui Cezar îi venea s-o mănânce de drag. Mai cântă-ne ceva! A urmat cântecul țigănesc, în limba țigănească, însoțindu-l de gesturile adecvate. Părea acum o adevărată țigancă doar că-i lipsea acel instrument în formă de sită pe care țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor. Ei n-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor. Ei n-o văzuseră când jucase rolul de țigancă pe scenă de câteva ori, așa că nu bănuiau c-ar avea o asemenea costumație potrivită cântecului țigănesc. Au rămas totuși uluiți de frumusețea cântecului plin de nerv, de frumusețea ei, întrebându-se cum de știe să cânte țigănește, necunoscându-i secretul. — Ești fenomenală! — De unde știi țigănește? —Învățați la conservator așa ceva? năpădeau întrebările. — Compozitorii se inspiră din viața
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de căruță, amărâtă cum era, a adormit. Când a ajuns în satul rudelor, era noapte. Pe cine să fi întrebat de rude, că fata dormise. S-au hotărât s-o ia cu ei, așa că fata s-a trezit în șatra țigănească. La început s-a speriat, dar ce era să facă? Noroc că țiganii s-au purtat frumos cu ea socotind-o copilul lor. Când a mai crescut a mers la cerșit nu pentru că ei o obligau, ci pentru că ea a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
acoperișul casei lor. Nici o clipă nu îl alunga din mintea și sufletul ei. Și ea și Alex îl iubeau cu adevărat. Dar mai era și celălalt, și i se frângea inima nu pentru faptul că se afla într-o șatră țigănească, ci pentru că acesta nu știa nimic despre mama lui adevărată. Era și el un biet copil, dus de vitregiile sorții și nevoit să trăiască departe de părinții lui de sânge. Dacă Jan ar vrea să încerce, măcar să încerce să-i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
flăcăul, să-l vedeți, e o mândrețe de fecior! Ne pregătim ca de o mare sărbătoare! Acum mă odihnesc și eu o țâră... am dat toate poruncile și țiganii mei au plecat după cumpărături. Dumneata ai văzut vreodată o nuntă țigănească? - Nu, nu am avut ocazia, dar am auzit că e un adevărat spectacol, că știți să vă bucurați de viață și faceți din petreceri nemaipomenite sărbători! - Ați auzit bine, domnule, dar n-ați văzut. Uite, nu ne cunoaștem încă, clipi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
masca abil, cu ajutorul unor glume, reafișarea dictonului fiecare va dormi cum își așterne! * Nunta fusese stabilită la jumătatea lunii septembrie, după examenul de la conservator al lui Mihăiță, așa cum hotărâse Vișinel și urma să se desfășoare după tipicul și tradițiile etniei țigănești. De altfel, Vișinel își petrecea de o vreme zilele și nopțile în șatră pentru a-și însuși punct cu punct lecția ceremonialului căsătoriei, înscrisuri neînscrise, dar conservate de milenii în legile sacre ale etniei. Era un septembrie calm, cu brume
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
al morții" și înăuntru chiar "omul care de douăzeci și trei de ani privește în gol", despre care nu putea să-și aducă aminte cum și când ajunsese la el în cameră; plante carnivore și pietre negre de meteorit; giuvaericale țigănești cu geme care-și schimbă culoarea dacă cel ce le poartă e otrăvit; ceva ce i se spusese că ar fi chiar tablele de smarald ale lui Hermes Trismegistos; pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care Academia le-a aprobat să se audieze pe toată planeta noastră. Profesorul: Cred că ai scăpat ce-i mai la modă: manelele. Evelin: Le-a înregistrat Cosmos, le duc acasă. Dar ne place mult muzica lăutărească, mai ales cea țigănească. Aurora: Formidabil! Verdi și țiganii! Dar cum le-ai luat de pe Pămănt? Evelin: Concerte, filme, Olimpiade, Campionate Mondiale etc., etc. nu ziceți voi așa? ne-au fost transmise, majoritatea, în direct. Aurora: Transmise în direct?! Evelin: Da, de către clonele de pe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Simon Nutti, căruia Îi spuneam Paganini, nu numai datorită Înfățișării sale, dar mai ales pentru că adora tremolul. Când am ajuns la cursul doi, școala noastră de muzică s‑a mutat la Kotor. Atunci am continuat să cânt, fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare cântam tangouri și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să‑i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atât era de ieftină. În ziua aceea nu vânduse nimic, și pruncu‑i era bolnav, pe moarte.... „Obiceiuri țigănești.“) Fetița Își apropie oglinda de față, dar pentru o clipă nu văzu nimic. Doar pentru o clipă. Drumul de țară pe care se putea ajunge, mergând spre nord, la Mako (iar apoi luând‑o un pic mai spre nord‑est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Am comandat mai Întâi o supă de crap roșu cu boia, urmată de o tocană de căprioară și de prepeliță, apoi de câteva bucăți de cârnați ungurești, totul Însoțit de mai multe pahare de vin roșu unguresc. Când Încetă muzica țigănească ungurească, aceste opt luni căpătaseră conturul unei amintiri Îndepărtate. Akemi era Încă drăguță, cu toate că trecuse de treizeci de ani, cu ceafa sa albă, cu gleznele delicate, cu talia subțire, mă gândeam eu simțind cum cele două pastile atârnau tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
petrecere. Să știți că mi-a venit, așa, o vitejie și-un chef, ș-aș pofti să-ntindem masă mare, să-i văd și eu pe toți ai mei mâncând pe săturate. (intră țiganul cu vioara. Vorbește cu accent puternic țigănesc) Ai venit, Pâșpâlică? PÂȘPÂLICĂ (se oprește din cântat): Am, ține-te-ar Dumnezeu, Dănilă, că picoteam și eu, ca omul, sub un copac, și numa' ce-aud pe sus un vâjâit și, când deșchid ochii, văd o dihanie zburând într
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cravată din mătase în diferite nuanțe de verde și cu o garoafă roșie la butonieră. Nici un efort sau bănuț nu fusese cruțat pentru înfățișarea lui, dar efectul general o lipsă atât de mare de bun-gust, încât arăta ca un mormânt țigănesc. Poliza ne aruncă o privire și hotărî că nu ne aflăm acolo ca să vindem aspiratoare. Nu era un alergător prea bun. Fundul lui era prea mare, picioarele prea scurte, iar plămânii îi erau probabil prea uzați. Dar până să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
același timp... Condiție privilegiată, chiar dacă nimeni nu-și dă seama... — Aveți studenți? întrebi tu. — Cine vreți să vină? Cine vreți să-și mai amintească de cimerieni? În domeniul limbilor reprimate în acest moment, există atâtea altele mai atrăgătoare... Basca... Bretona... Țigăneasca... Toți se înscriu la ele... Nu doar ca să studieze limba, nimeni nu mai vrea să facă asta... Vor să dezbată probleme, să coreleze idei generale cu alte idei generale. Colegii mei se adaptează, urmează curentul, își intitulează cursurile „Sociologia limbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Era pe când nu s-a văzut, azi o vedem și nu e... Eminovici, tată.. Cred că se referea la România prosperă, da` criticii au fost subiectivi, n-au Înțeles nimic. Când e prima alarmă? Parcă-aș lua și niște mușchi țigănesc la subsolul blocului, că rrom nu pot să i zic, Îi strică gustul... Sandu plescăie, prinde ideea din zbor și o degustă Împreună cu țuica aburindă. Gicule, artiștii sunt mister și enigmă, ca-n triunghiul bermudelor, pritocesc gândurile cum o să pritocim
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Ele îmi spun ce le doare. Eu voi spune asta public, ele vor tăcea de frică în fața camerelor de luat vederi sau vor răspunde conformist, așa încât comunitatea să iasă bine și ele să nu fie ostracizate, judecate în Cris, instanța țigănească. Frica femeilor este chiar lângă noi, dar nu vrem să o vedem. E mai comod așa. Walizada a venit să-și bea ceaiul cu mine. Mi-a povestit cu lacrimi în ochi cum a fost momentul plecării de acasă. Frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ei răspund: pentru că ne-a costat incomparabil mai puțin și să devastăm diverse zone, și bătăliile, și figurația și pentru că unde mai dai autentic peste un secol al XIX-lea american? Pe scurt, am auzit, citit despre România în legătură cu nunțile țigănești, cu țigănci vrăjitoare care blestemă arbitrii, cu PIB-ul sub Albania și, cu prilejul lui Cold Mountain, despre ce ieftini și înapoiați suntem. Cristian Tudor Popescu, Adevărul. Și femininul „comandantă” nu este recunoscut de limba română a dicționarelor! Firește. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ți dau dreptate. Dar cenușa tot n-am să ți-o arunc la gunoi, am s-o țin Într-o cutie și o să-ți citesc mai departe din ,,Psalmi,,. -Privește cerul Kawabata, uite, s-a umplut de cocori !. O muzică țigănească, și țipetele unor copii care se joacă, se aud cu mici Întreruperi dinspre zona centrală a ghetoului. Antoniu Își dă seama că, la trei luni de la aderarea țării la Uniunea Europeană, glodul și miazmele , sunt neclintite, și nimeni nu se interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ai umblat cu capu-n nori. Negândind decât la tine ai alunecat pe pante; la sfârșit de toamnă vine coasa brumei peste plante. N-ai prieteni, n-ai copii, n-ai avut, nu ai un crez ai o casă titirez țigănesc cu-odăi pustii. Viața, care este-o trântă te-a rostogolit în vale, și-acum bufnițele cântă pe obsesiile tale. 2011 Cântând, cum cântă-n cer zefirii Există, orice-am spune, -un dor să facem peste goluri saltul, și soarele
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
sunt pietre de moară... Calea până la Podul Trestienii au străbătut-o cu grabă. Când au ajuns dincolo de Jijia, era un întuneric de îți băgai degetele în ochi. Fiecare pas a devenit o adevărată aventură. Dealul Dorohoiului, lung cât o pomană țigănească - dimineața plin de evrei care te întreabă: „Ce ai de vânzare?” - acum era scufundat în smoală. Mergeau pipăind parcă drumul... ― Todiriță băiete, ne va fi greu până ajungem la Crâșma din drum. Pe urmă a fi mai ușor, fiindcă am
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul și centrul Europei (secolele X - XIV), ca și în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în peninsula iberică) iar din secolul XIX în cele doua Americi. Limba țigănească are importante influente persane și armene, ceea ce dovedește trecerea țiganilor prin aceste țări. În Europa, țiganii au fost ținuți în sclavie în Balcani (în special Moldova și Țara Românească), ori și-au continuat călătoria răspândindu-se în toată Europa, din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nefiind de competența mea, dar din curiozitate, i-am întrebat ce e cu ei și cum de circulă fără bilet. Erau cu toții din satul Strachina, un sat aflat pe malul lacului Strachina de pe lângă Țăndărei, un sat în care puritatea rasei țigănești, este de sută la sută. În privința biletelor de călătorie m-a lămurit un țigan mai bătrân care mi-a explicat sincer: „Dă ce să iau bilet dom’ șăf dacă am boletin? Vine controlorul, dau boletinul, îmi face proces verbal și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
probabil nici dracii n-or fi atât de puțin prozaici.) Dis-de-dimineață mă antrenez la garduri, la toate gardurile pe care nu le-am sărit în copilăria mea. Ca să ajung în șoseaua ce duce spre civilizație, trebuia să trec prin satul țigănesc, conceput ca peste tot, câteva rânduri de corturi din țoale, după ele palatele vopsite prăzuliu, citron, frez, fără nici o fereastră spre partea lui Sevgin, doar cu o aglomerare de minarete, foișoare, loggii, terase, grădini suspendate, unde n-am intrat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
gravitatea situației. Transpirat, tremurând, scoase pana din călimară și semnă actul care îl făcea din acea clipă pe Luca Dinulescu autorul tuturor scrierilor lui Cioran. Dinulescu jubila. Cioran semnă. - Du-tei-n pula mea, Ciorane, zise apoi Luca bucuros, cu un accent țigănesc. Sau, mă rog, du-te-n pula ta, continuă el, aruncând pula lui Cioran în fața acestuia. Apoi înșfăcă actul și fugi pe ușă, lăsând în urmă doi oameni distruși. Dar nici că-i păsa. Peste câteva zile numai, Luca Dinulescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]