16,458 matches
-
sută în decibeli, motiv să găsesc atât de firească năuceala mea. N-am băut. Doar am fumat puțin. Fix la o masă de mine, o omonimă: tot singură, tot fumătoare, dar plină de grație. Stăpână a concomitențelor, trăgând și din țigară, și cu ochiul spre încolo și-ncoace, îmi atrage atenția. Și ea încearcă exerciții de autocontrol. Dau să mă-ntreb bănuitor: oricine ar fi nevenitul, întâmplarea o supără?! Simt interes. Încerc o cercetare ușor disimulată de ochelarii mei cu umbrar
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
la Mamaia, cu soțul său, într-un hotel de 4 stele. Intrase în barul hotelului foarte relaxată. Florin îi împlinea toate capriciile. Își dorea să trăiască scena pe care o admirase în copilărie. Comandă un cocktail și își aprinse o țigară languros.Erau tineri, nu împliniseră încă 30 de ani. Pentru Florin, nu era o noutate. Avusese multe experiențe înainte de a o cunoaște pe Mira. Ea însă, savura fiecare clipă și încerca să se simtă confortabil, chiar dacă nu se baza decât
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
treaba că am parte numai de ceasuri rele, nene Argint! Cum naiba ies de aici? Bătrânul zâmbi în colțul gurii. - Te scoate Ghiță, stai liniștit! ( Ghiță fiind calul, probabil, dat fiindcă nu mai era nimeni prin jur! N-ai vreo țigară? - Nu, nu fumez, răspunse Gărdean cu părere de rău. N-am fumat niciodată! - Da bani ai? - Am. - Fă-te atunci cu cinșpe lei încoa să-mi cumpăr un pachet de mahoarcă de la crâșmă, că-mi arde gâtul! Pune și de
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
Fă-te atunci cu cinșpe lei încoa să-mi cumpăr un pachet de mahoarcă de la crâșmă, că-mi arde gâtul! Pune și de una mică! Argint se întorsese mai repede decât își imaginase, cam abțiguit, ce-i drept, mestecând o țigară cu filtru în colțul gurii. Lăsase cabrioleta undeva și atașase la dârlogi un cârlig de tracțiune, pe care-l și agățase de cârligul mașnii. Restul îl făcuse Ghiță, obișnuit, se pare, cu asemenea intervenții, trăgând cu sârg mașina de-a
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
doar că nu aveau posibilitatea să le urmeze la ei în țară“, motivează ea. Majoritatea, continuă Raluca, sunt conștienți că stilul lor de viață nu foarte ordonat, alimentația care include un procent semnificativ de proteină animală, dulciurile, dar și alcoolul, țigările, stressul și lipsa somnului conduc, în timp, la incapacitatea organismului de a se autodetoxifia prin metodele naturale. Astfel, clinica ei vine cu soluții de eliminare a toxinelor, care sunt stocate și păstrate în organism ani de zile, și generează, în
Noua terapie care promite să te scape de kilogramele în plus [Corola-blog/BlogPost/93114_a_94406]
-
cafea. Nu e nici gustoasă, nici sănătoasă. La noi, cafeaua lungă cu lapte este 60 la sută apă, 30 la sută cafea și restul lapte. Dar românii preferă să fie cât mai mare și să stea cât mai mult la țigară. În țările avansate, unde există o cultură a băutului de cafea, nu există «cafea lungă». Cu toate astea, americanii au fost cei care au adus zeama lungă, lor le place tot ce e mare. Iar noi copiem mereu tot ce
Din lipsa cultului pentru cafea, românii beau o zeamă lungă cu lapte: „Nu e nici gustoasă, nici sănătoasă“ [Corola-blog/BlogPost/93115_a_94407]
-
picior frânt, picioarele erau sucite în mod nenatural. Mirosul în aceste localuri era nesuferit. Soldații și servitorii sanitari, al căror organ e destul de tâmpit, trebuiau să-și ție batista la nas. Directorul Hofmann observă aceasta și aduse o cutie de țigări, pe care o împărți între cei prezenți. Oare să plângi mai mult pe acești nenorociți care și-au pierdut viața sau pe nenorociții cari veneau să-și caute pe cineva dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare . Aci
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Cătălin Crețu - Inner Dust (În interiorul prafului, al pulberii?) - am tranzitat spațiul expozițional din cadrul Muzeului Țăranului Român - Inner Space (În interiorul Spațiului), unde erau expuse câteva serii de fotografii, realizate de către șapte tineri profesioniști: Mihai Cucu a ales să imortalizeze fumul - de țigară?! -, diafan, gris-albăstrui, în forme volatil-șerpuitoare, puse în valoare de fondul de un negru profund, precum și câteva mici cratere vulcanice multicolore, în fierbere, dând impresia unor adevărate picturi; Sabina Ulubeanu a venit cu o suită de chipuri umane și spații publice
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
fisc. Femeia care scria cecurile cu viteza cu care-și redacta romanele, a fost obligată să-și trăiască ultimii doisprezece ani ai vieții în casa unei prietene. Ajunsese atât de săracă, încât abia-și permitea să cumpere un pachet de țigări. N-a mai scris nimic semnificativ în această perioadă, iar prietenii din "înalta societate" n-au mișcat un deget pentru ea. Marea perfomanță "culturală" a ultimilor ani e c-a reușit să-i vândă lui Johnny Halliday un text pentru
Vă place Sagan? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8526_a_9851]
-
buzunar. "Toți călătorii erau înghețați pe băncuțele lor, degerați adică, niște momâi de sticlă, acoperiți cu un strat gros de promoroacă. Fiecare fusese prins de îngheț după voia întâmplării. Unii mai erau aplecați asupra pachetelor de mâncare, alții încremeniseră cu țigările în gură. Într-un loc, două bătrâne stătuseră la sporovăială și rămăseseră cu creștetele aproape lipite, un bărbat fusese surprins de îngheț în timp ce se afla ridicat în picioare și cotrobăia prin valiza așezată în plasă. O cucoană mai ținea în
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
cazoni (îi numeam ca atare) și ceai de zahăr ars. Rîdeam de cozile la oase - afumate - care adunau zeci, poate sute de oameni pe trotuarul din fața Filologiei care se învecina la acea dată cu o Gospodina. Făceam cozi doar la țigări și la cafea, invariabil în amestec (sau cu înlocuitori), uneori la fructe. Îmi amintesc de ciocolata pe care mi-a dăruit-o, în primăvara în care lucram la teza de licență, Ioana Em. Petrescu. O primise de la fratele ei și
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
din nou. Ianuarie era pe sfârșite, iar eu eram ca un crap pe cale să se altereze. În Cărturești lume puțină. Își plimba paltonul negru pe lângă rafturile de cărți, în timp ce îl adulmecam de la distanță. Din stofa caldă ieșeau valuri mici de țigară abia fumată. I-am privit degetele aninate de buza buzunarului și prin creier mi-au trecut fulgerător o sută de bărbați în erecție, așezați în șir indian. Pe neașteptate, s-a întors, odată cu valul de tutun cald, și ne-am
Bărbatul ca o acadea by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8586_a_9911]
-
a romanului Vest. Lambert și baronul nebun, în curs de apariție la Editura Historia, va fi lansată, în prezența lui François Vallejo, vineri 18 aprilie, la ora 17, la Librăria Cărturești. Iată că la castel sosește din nou Duplessis, cu țigările lui belgiene și cu scrisorile. Într-o scrisoare precedentă adresată lui Victor Hugo, dl de l'Aubépine evocase numele unei cunoștințe comune, vorbind ca despre un prieten apropiat din 1848. S-a folosit de numele lui Victor Schoelcher, republican de
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
că ar putea, de acolo din Vestul său unde trăiește retras, ca să nu spună chiar exilat, să contribuie la repunerea în legătură a republicanilor sinceri. Supralicitează puțin, se și vede într-un rol. Îl cuprinde din nou entuziasmul. Duplessis împarte țigări, promite să se întoarcă repede cu un nou răspuns din partea lui Victor Hugo. Dl de l'Aubépine mai adaugă câte ceva despre Victor Schoelcher și îi solicită Maestrului o întrevedere. Asta e noua lui obsesie, să se întâlnească cu Victor Hugo
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
înroșite, pesemne că așa trebuie să fie. E foarte devreme, într-o dimineață. Pe alee se aude o cabrioletă, ies cu toții pe la ferestre, n-au mai văzut-o, e splendidă, ies în curte, așteaptă. Vântul aduce mirosul dulceag al unei țigări, să fie Duplessis. Frumoasă trăsură, își zice Lambert, s-a rotunjit binișor fondul de solidaritate. Nu are vreme să schimbe o vorbă, nici să primească țigara pe care Duplessis se pregăteșete să i-o dea. Dl de l'Aubépine îl
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
văzut-o, e splendidă, ies în curte, așteaptă. Vântul aduce mirosul dulceag al unei țigări, să fie Duplessis. Frumoasă trăsură, își zice Lambert, s-a rotunjit binișor fondul de solidaritate. Nu are vreme să schimbe o vorbă, nici să primească țigara pe care Duplessis se pregăteșete să i-o dea. Dl de l'Aubépine îl trage de mânecă, repede, sus pe scară. Are figura aceea a lui măcinată. Altă scrisoare de la Victor Hugo? S-a amânat cumva invitația? Duplessis nu se
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
dlui de l'Aubépine, e ceva, un bărbat de aproape cincizeci de ani, strigă ca un copilaș. Familia Lambert dă fuga până la scară, ca să-l vadă pe stăpân cum se înroșește și cum tremură, urlând știam eu. Duplessis trage din țigară și se amuză. Au încremenit de parcă ar fi aflat că stăpânul lor a mai tăiat gâtul unei femei. Nu te poți aștepta la nimica bun de la o asemenea bucurie. Așadar va fi în noiembrie. Numele lui Schoelcher a avut efectul
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
de fapt, ceea ce considera el a fi respect, era o indiferență politicoasă. Până și asistenta Eliza, cu care credea că se află în relații mai apropiate, pentru că amândoi veniseră în același timp la firmă, nu îl mai invita la o țigară în fața clădirii, nu îi mai făcea confesiuni despre prietenul ei, cu care ba se certa, ba se împăca furtunos. Îi zâmbea scurt și își muta privirea imediat în altă parte, de parcă ar fi avut de-a face cu un ciumat
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
ani de închisoare și soțul fugit în Occident. Doar două întâlniri au loc între mamă și fiică, la câte un vorbitor și în scene pe care Oana Orlea le va expedia, peste ani, cu un gest decis tăind fumul de țigară al rememorării: "Aș vrea să evităm efuziunile sentimentale". După o vreme, ea simte însă nevoia de a reveni la figura mamei, la situația sa cumplită în acei ani de victorie a socialismului asupra întregului popor. Date cu un corp de
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
la butoi și-al tejghelelor umede, al podelelor date cu motorină și-al coniacelor pe bază de chimicale, al dopurilor de vin "de regiune", al lichiorurilor (sintetice) de ouă sau ciocolată, cu bâzâitul muștelor, acreala sudorii și damful greu al țigărilor de proastă calitate. Era o perioadă în care barurile încă nu se răspândiseră, când "grădina" și "bodega" dețineau supremația în preferințele românilor. Stațiile de amplificare nu cuceriseră restaurantele, așa că, între o melodie și alta interpretate de mica orchestră, oamenii discutau
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
din curte, sub un uriaș pom care-a produs ani în șir cele mai minunate mere roșii pe care le știu, fie, iarna, în bucătărie, lângă un geam de mici dimensiuni, ce dădea spre grădină, era învăluit în fumul de țigară, cu paharul de băutură ivit parcă dintr-o realitate paralelă. Vorbea puțin și inevitabil sentențios - făcuse primii ani de școală în Imperiu, "sub unguri" (cum obișnuia să spună) și amprenta solemnității chezaro-crăiești i se întipărise definitiv. Dădea sfaturi, dar nu
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
de ani și peste doi metri. E atât de înalt, încât nu poate fi asemuit cu un iepure, dar însuflețirea feței lui albe, paloarea ochilor albaștri și tremurul nervos al buzei de sus, sub nasul scurt, de câte ori își vâră o țigară în gură, explică, în parte, porecla care i s-a dat încă din copilărie. Stă locului, îngândurat, și copiii dau năvală spre el, se îmbulzesc. Prezența lui acolo îi stânjenește pe băieți. Se uită cu subînțeles unii la alții. Ei
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
plăcerea lor, și nu ca să ofere un spectacol unui adult care se plimbă prin oraș într-un costum cafeniu la două rânduri. Ba chiar li se pare ciudat: ce caută un adult pe aleea asta? Unde îi este mașina? Și țigările pe care le fumează fac atmosfera și mai sinistră. Oare n-o fi unul din ăia care o să le ofere țigări sau bani ca să se ducă cu el în spatele fabricii de gheață? Au auzit ei de asemenea lucruri, dar nu
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
rânduri. Ba chiar li se pare ciudat: ce caută un adult pe aleea asta? Unde îi este mașina? Și țigările pe care le fumează fac atmosfera și mai sinistră. Oare n-o fi unul din ăia care o să le ofere țigări sau bani ca să se ducă cu el în spatele fabricii de gheață? Au auzit ei de asemenea lucruri, dar nu sunt prea speriați, în fond, ei sunt șase și el e unul singur. Mingea ricoșează din panoul de care-i prins
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
se încâlcesc tulpini de plante moarte. E luna martie. Iubirea plutește în aer. Totul se înviorează. Rabbit simte prospețimea aerului răzbind prin gustul amărui de fum care i-a rămas în gură; scoate din buzunarul bulbucat al cămășii pachetul de țigări și, din mers, îl aruncă în lada de gunoi, deschisă, a cuiva. Mândria îi răsfrânge buza de sus, îi dezgolește dinții. Pantofii lui mari, din antilopă, răscoliseră și împrăștiaseră gunoaiele amestecate prin pietrișul aleii. Aleargă. La capătul șirului de case
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]