3,981 matches
-
să îi lase la școală, le trimit pediatru în curte, duc muncă de lămurire cu adulții să îi pună mai puțin la muncă pe cei mici și să nu le mai dea să bea alcool. „Există aceste concepții: Dă-i țuică copilului ca să doarmă. Dă-i să bea că poftește. Au fost situații în care a venit medicul să le facă vaccinul, iar copiii au fugit pe geam pentru că erau băuți și măcar atât știau, că nu ai voie să iei
Oamenii care au schimbat viața unui sat din România. De la „dă-i țuică copilului să doarmă”, la generația tinerilor care învață și merg la liceu () [Corola-blog/BlogPost/338100_a_339429]
-
Cum drac o muiere, ce drac, on om n-or gasât?! - Păi așeee, băăă, ase să face în democrațâie! - O fi, dă-i dracu cu democrațâia lor, da di ce o muiere? - De-aia, băăă, că are picioru mai fain! Țuică era pe terminate; atât s-au amuzat ciobănii, că nici nu au mai luat în seamă paharele pe jumătate goale. Din vorbă-n vorba, din râs în râs, vremea zbura. Ciobănii se simțeau că la spectacol și n-aveau alte
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
soiul: și cu coaja, si groși, si uzi, si cu licheni. Ofta a dezamăgire. Îmi venea să râd, dar n-am scos un sunet. Mă prefaceam că dorm. Unchiu a așezat cepii pe vatra, tacticos, a luat o gură de țuică, și-a aprins o țigară. - Băăă! a țipat dintr-o dată, unie drac îi dzăru? - Ce zar? - Din căldare! - L-am pus pe vălăie, la câini. - Cum drac să-l puni la căni? Păi n-o fost urdit! - Nu? - Nu, băăă
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
multă mâncare și mult prea mult vin. Dar nu regretăm nimic, pentru că toate au fost absolut delicioase și, trebuie să recunoaștem, mai bune ca ale oricui din familiile noastre. ÎNCEARCĂ @ CASA ARDELEANĂ E musai să începeți cu niște aperitive și țuică. Noi recomandăm pâinea de casă cu pastă de jumări, pâinea prăjită frecată cu usturoi și unsă cu grăsime de rață și, evident, clasica salată de vinete. Poate chiar și niște șoric. Cereți și câte o ciorbă de perișoare sau de
Casa Ardeleană [Corola-blog/BlogPost/100839_a_102131]
-
S-a perfectat și o vizită la Doftana, după o recepție într-un orășel pitoresc nu departe de capitală, recepție care începuse cu tradiționala cafea turcească și dulceața din petale de trandafir. Au urmat felii de șuncă prăjită, păhărele de țuică, un prânz sățios, o siestă pe la diverse locuințe private, un dans tradițional și, în timp ce oaspeții își luau rămas bun, ba chiar începuseră să se îndepărteze, luând-o înspre celebra închisoare, s-a intonat Marseieza, din pricini, pentru Randall, absolut oculte
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
limbă Firfirică. Adu-le pe toate să le miros! --Băi, flăcăi, strâmbă din nas Dan, sunteți mici, măi! Credeam că aveți gusturi mai rafinate. Domnișoară, te rog, un Giony Walker pentru băieți! Lăsați provincialismele! --De ce, Dane? Dacă băieții vor țuică...interveni Buhăianu. --Nu, nu! sări Firfirică, dacă Dan vrea visichi, bem și visichi, că nu suntem înapoiați. Dar și țuiculițele noastre naționale, că suntem patrioți, ce mama naibii. --Am înțeles, concluzionă Dan. Adu-le pe toate, domnișoară! Și wisky și
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
interveni Buhăianu. --Nu, nu! sări Firfirică, dacă Dan vrea visichi, bem și visichi, că nu suntem înapoiați. Dar și țuiculițele noastre naționale, că suntem patrioți, ce mama naibii. --Am înțeles, concluzionă Dan. Adu-le pe toate, domnișoară! Și wisky și țuicile naționale, să se vadă că suntem patrioți mondiali. Mă rog, internaționali, europeni. --Dar la astea, completă Pleșcan, merge și ceva gustări. Cum să fie Dane? Tot așa, naționale și internaționale? --Evident, doar suntem în U.E. Tradiție și multilingvism, începu să
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
suntem în U.E. Tradiție și multilingvism, începu să se dea gros Zamfirescu. --Ce cultură are omu’! Mă uimești, Zamfirescule, spuse uluit Pleșcan. --Mai citesc și eu, spuse modest Zamfirescu. --Ziare, reviste, mormăi Buhăianu. Cultură serioasă, domnule! Între timp, fata aduse țuicile și sticla de wisky. Firfirică își trase-n față trei pahare, pe care le umplu ochi și începu să le miroasă: --Mmm! Ce savoare! Aah, caisa asta!.. Da’ și para, mm! Și pruna. Tânăra desfăcu și sticla de wisky, turnând
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
și cu brânză de oi. Știam de la colegii de clasă că dumnealui provenea dintr-o familie din satul Căpud, situat pe malul Mureșului vis a vis de Teiuș, celebrul nod de cale ferată din Ardeal. Am refuzat să beau din țuică oferită că și din vinul roșu, asta fiindcă nu voiam să-mi fac greutăți la scoala. S-a ajuns la discuția despre Minica. Dirigintele mi-a dat alte amănunte despre situația nepoatei sale. Care era intenția și unde voia să
ÎNTOARCEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343782_a_345111]
-
rupt atunci în mine și am amuțit fără să mai pot scoate un cuvânt. A înțeles că nu pot vorbi și am început să discutăm cu totul altceva. Seară s-a pregătit o masă mare cu de toate, inclusiv vestită țuică de Trâmpoele făcută crampa și vin adus de la Sard Ighiu. Am fost îmbiat să beau crampa, dar evităm fiindcă eram aici printre străini și nu voiam să mă fac de rușine pe mine și nici pe Minica. Minica a deschis
MARILE DILEME de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343802_a_345131]
-
rămas să mănânc la familia dumneaei. Mama doamnei era și ea o femeie destul de vioaie pentru vârsta ei, pregătise câteva ochiuri de ouă cu jumări, si se scuză că nu gătise ceva mai bun. La masa am fost servit cu țuică însă am gustat doar un mic păhărel și am refuzat paharul de vin oferit după masă găsind multiple scuze, după care am plecat la scoala. Doamna Minica m-a rugat să vin și a doua zi să continuăm muncă. Pentru
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
făcut multă lume fericită. L-au botezat pe băiat Mihai, fiindcă se născuse chiar de Sfinții Arhangheli. Baci Gligor avea și ceva pământuri, fânețe și livezi cu pruni. Din aceste prune bistrițe, cum se numesc prin aceste locuri, produceau o țuică foarte bună. Astfel că s-au gândit că nu ar strica să deschidă un fel de birt. Zis și făcut. Anii aceia de după război nu erau dintre cei mai luminoși. Ceva vreme totul a mers bine, însă cineva nu vedea
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
a întrerupt povestea cât noi am băut berea și ne-am savurat micii cu muștar, de altfel foarte gustoși. Povestea Tuchilatei m-a impresionat destul de mult, încât ori de câte ori voiam liniște, veneam cu colegii în acel loc să bem câte o țuică de prună, sau să bem o bere, și să mâncăm mici. Magazionerul avea și alte povești despre oamenii locului. Multe le-am ascultat, dar aceasta a fost cea care mi-a rămas în memorie mai proaspătă. Referință Bibliografică: CĂSĂTORIA TUCHILATEI
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
astea de care dohăniți voi ca proștii de vă nenorociți plămânii), ceva mai special ca să vadă oamenii ăia că sunteți băieți de oraș; e. bani de buzunar, că e imposibil să nu găsim prin sat ouă proaspete de țară, ceva țuică bună, un vinișor roșu de butuc, vre-o păstrămioară de batal și cine știe câte și mai câte, cum au țăranii, totul la preț foarte convenabil că ei nu prea le au cu socotelile, acolo în fundul lumii unde stau de zeci de
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
târâim spre îngrăditura de pari intrăm pe un fel de poartă legată cu sârmă ghimpată, iar baciul ne întâmpină cam ca pe câini, mai puțin ghioagele, Fără a lua în seamă căutătura poncișă a gazdei, Adi scoate o sticlă de țuică pe care o oferă drept jertfă zeului care ne scosese din cercul de interese al câinilor. Rămași mai în spate sugem și noi vârtos din cealaltă sticlă, gândindu-ne că, dacă tot e să murim, cel puțin să nu ne
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
preface că a înțeles spunând: „las’ că nu-i bai avem de toate și vă dăm ca să vedeți și dumneavoastră orășenii că noi la stână păstrăm sfintele obiceiuri rămase din moșii și strămoșii noștri, hă, hă, hă!” Pe mine unul, țuica, groaza, drumul și perspectivele mă aruncaseră în abulic unde și rămăsesem, destul de fericit. Cristi însă, fire profund meditativă, se joacă cu degetul printre firele de nisip de pe hârtiile întinse pe scândura pe care o consideram masă. Observ cu oarecare mirare
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
pas se întoarse: --Măcar să-l miroși,dom’le. Uite la el...ulei...și are un miros...Mmm! Mototolea nu băuse în viața lui wiscky. Și tare ar fi vrut măcar să-l guste, să nu moară prost. Votculiță, mereu votculiță...țuică de prună și alte rachiuri naționale. De alte tării se ferise, considerându-le otrăvuri. Și cum mai simțea un impuls interior să soarbă măcar o înghițitură. Însă, ce va zice barosanul? Ce să zică? Uite-l, face haz cu ceilalți
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342827_a_344156]
-
roadele, rămâneau flămânzi și datori până la recolta viitoare. Așa se întâmplase câtă vreme bunicul nu voise să abdice de la principii. Ajungându-i cuțitul la os, adoptă tactica satului, ascunzând bună parte din grâu, din porumb, îngropând butoaie cu vin și țuică în tainițe săpate în vatra de sat. Aveau așa de moară și de semănat, iar, ca nebăutor, făcea bani din tăriile ascunse. Creștea numai un porc, ca să nu fie dijmuit de surplus. Și câte altele nu făcea ca să nu se
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică în ibric Să mi-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca dumneaei, Din ochi i-aruncă scâteii: - Ce te uiți așa mirată? Ești
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
trist, povestea unui suflet pustiit de dor, exilat departe de casă. Drama era redată sub forma unui monolog adresat unui cârciumar nevăzut care, în loc să curme amarul, nu face decât să adoarmă durerea, umplând încă odată paharul cu „aguardiente” („apă arzândă”, țuică). S-a făcut o liniște mormântală în jurul artistului, de parcă am fi fost loviți cu toții brusc de o revelație. Omul din fața noastră întruchipa o emoție mistuitoare, trăită cu fiecare fibră a corpului său, stăpânit parcă de un demon interior care nu
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
am spus, mă duc eu să-l chem în casă. A venit și cu capul plecat a întrebat ce se petrece în casa lui, el nici nu știa că fata lui se logodește. L-am servit cu un pahar de țuică, i-am servit și pe ceilalți, am mâncat și ne-am petrecut până în zorii zilei și n-a fost niciun scandal. Dimineața m-am dus acasă și m-a întors după două zile în care timp m-am tot frământat
CAP. 6 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343096_a_344425]
-
taică-su, mai spuse tânăra lehuză strângându-și fetița cu dragoste la piept, sărutând-o cu tandrețe. În timp ce Lili se aflase în sala de naștere, chinuindu-se să aducă pe lume primul său copil, soțul se lupta cu sticla cu țuică adusă de acasă să-și facă curaj, de parcă el năștea nu soția lui. A avut timp suficient de a-i face de petrecanie lichidului și aburii acestuia începură să urce încetișor spre mintea consumatorului, întunecându-i rațiunea. La aflarea faptului
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
umăr colăcei sau bucăți de colac, covrigi, mere, ori pâine, de la sătenii colindați. Umblau cete, cete și strigau la porțile țăranilor: "Hai ieșiți cu colăceii, că veniră pițărăii" și sătenii ieșeau în porți cu panerele pline cu colăcei, cu mere, țuică sau vin fiert și cinsteau colindătorii, după vârsta acestora. Mai târziu, peste ani, la acest obicei, țăranii se vor limita a le da colindătorilor doar eugenii, mere, napolitane, biscuiți sau covrigei, iar numărul celor ce vor merge în Ajun cu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
cultivate în grădină, mămăliga și-o procurau din bruma de porumbiște pe care o lucrau din primăvară până în toamnă.Dacă era vară, erau prune, mere, pere, câteodată corcodușe.Ana se ducea la lucru cu ziua și acolo primea mâncare și țuică.Creșteau în bătătură un purcel și câteva zeci de găini costelive pe care uneori le mai lua vulpea sau vreun câine hămesit.Iarna, când zăpezile albe se lipeau de pământurile negre și înghețate, tăiau godacul și sărbătoreau Crăciunul cu vin
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]