1,496 matches
-
de acord să treacă afacerea sub tăcere. Altfel, ziceau, gestul (motivat) al studenților putea fi interpretat ca «grevă», deci politic... Pentru ¼ de portocală...“. Nu mai știu dacă era o pătrime de portocală, știu doar furia noastră spontană, căldura ei și așchiile usturătoare din piept, când, în locul jinduitelor portocale, ni s-au pus în față prăjiturile cremoase de ieri-alaltăieri de către acele - oho, cât de puternice! - figuri ale zilei, slujbașii de la o unitate de alimentație publică. Câte nu puteau ei procura și la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Tarkovski și am pierdut un Eugen Ionescu, un Emil Cioran, un Mircea Eliade; o vreme, pe urmă s-au întors înzecit: Limba e ca aluatul: în pâine intră și semințe de floarea-soarelui, și secară, și chimen și uneori câte o așchie de lemn; la fel intră în limbă și cool, și super, și beton, și mișto, și marfă... Și limba începe să capete buchet ca vinul, ca muzica. Tu crezi că manelele nu se strecoară perfid într-o simfonie, într-un
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
că arta înseamnă drumul spre niște esențe simple, umane, nesofisticate -; de-aceea Beethoven și Shakespeare sînt așa de mari, chiar dacă se mai apucă unii să dea cu barda în ei, dar se tocesc bărzile înainte de-a fi sărit vreo așchie... Și-n concluzie? îl întreb eu, încercînd să țin pasul cu el, așteptînd cu nerăbdare să-l aud cum îmi dă sfaturi să fiu cuminte, să-și anuleze toată explozia aceea de dimineață, din birou, cînd era împreună cu colegii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
despre tehnica de a ține spectatorul timp de 80 de minute, cu o singură situație și numai trei personaje. Sitaru stăpînește o tehnică impresionantă. ̨ i mai rămîne să descopere ce-ar putea face cu ea. Dilema Veche, februarie 2009 Așchia de gheață Capote (SUA, 2005), de Bennett Miller în toamna anului 1959, Truman Capote încă se mai lăfăia în succesul nuvelei sale Breakfast at Tiffanys. Era în relații bune cu Hollywood-ul. Era mascota jet set-ului. Era reporter-vedetă la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu sete și nesaț. Mi-a adus ploaia din fața mormântului tatălui vostru, cu povestiri despre viața netrecută a dumnealui (câtă vreme veți trăi nu poate fi considerat mort); sunetul unic al clopotelor sărbătorilor de acolo, lemnele sparte cu sudoare și așchii intrate în palmele bătătorite, primele mâncăruri făcute de mine și lăudate de voi cu bunăvoință. Mi-a adus în ochii pe care abia aștept să-i văd, acum când știu cât de aproape sunt, toată fericirea nebăinuită de mine vreodată
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
oceanic, proaspăt și ieftin, ai noștri tânjeau după pește de apă dulce. Găsiseră cam la 30 de kilometri un lac, Aculeo, și acolo ne exersam talentele cu câte un fir de nailon cu trei cârlige în capăt, fixat cu o așchie de lemn într-o cutie de conserve în care puneam câteva pietricele. Când cutia începea să "sune", ne repezeam să tragem prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
țară a "distinșilor" oaspeți, bătrânul profesor mă suna ca să reclame neprimirea banilor. Virgil Trofin, pe care l-am cunoscut, parcă era un "nomenclaturist cumsecade", dar despre fiul lui, "om de afaceri", n-aș putea să mă pronunț! Dovadă că uneori așchia n-are nimic de a face cu trunchiul!) Un alt "obiectiv" al nostru pentru momentele libere era Corcovado ("cocoșatul"), stânca înaltă de 710 metri pe care se înalță faimoasa statuie "Cristo Redentor". Statuia, care se observă practic în Rio de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cale, ca să mă Încurce. Cel maro avea veșnic vârful rupt, la fel și cel roșu, dar uneori, imediat după ce sărea, putea fi folosit, ținându-l În așa fel Încât vârful dezlipit să se proptească, fără prea multă siguranță, de o așchie care ieșea În afară. Micuțul creion purpuriu, unul din marii mei preferați, ajunsese atât de scurt, Încât abia mai putea fi manevrat. Doar cel alb, albinos slăbănog printre creioane, Își păstra lungimea inițială sau cel puțin și-a păstrat-o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pentru clipa în care se înalță liturghia recunoștinței?" (Nicolae Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare) Acum o sută de ani, când s-a ridicat lespedea de pe gropnița de la Putna, s-a găsit o mână de pulbere de oase amestecate cu așchii. Mă întreb: pulberea aceasta n-o fi pulbere de stele de luminează și după o jumătate de mileniu, chiar dacă deasupra mormântului candela lui abia mai pâlpâie? Dacă îl pierdem și pe Ștefan, noi cu cine rămânem? Dacă îl pierdem și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apropii. Mi-a arătat un deget, apoi altul și altul,și altul, palma cu degetele rășchirate. Nu înțelegeam. Apoi, le-a strâns, le-a unit, le-a făcut pumn și când a lovit un scăunel de alături l-a făcut așchii. Am dat din cap: înțelesesem. "Jur!!" am strigat eu. Nu știu dacă m-a auzit, dar mi-a zâmbit, semn că înțelesese... Apoi, mi-a făcut semn să plec, să-l las să moară singur. Am ieșit plângând în hohote
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de necesare, ale înfrățirii dintre etnii! Am înțeles în cele din urmă că sufletul acțiunii a fost Roxana Cozma fiică a regretatului și talentatului nostru coleg, baritonul Iulian Rădulescu, de la care am primit și invitația de participare. Iată deci că așchia nu sare departe de trunchi. Felicitându-i pe organizatori pentru reușita întregii manifestări sperăm ca acesta să fie doar un reușit început. ATENEUL TĂTĂRAȘI ȘI TRADIȚIILE CULTURALE După cum este și normal, față de practica și experiența artistică de o viață la
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ne este mereu alături. - Așa-i, părinte dar nu vă supărați dacă vă invit să mergeți în cancelaria mea de impiegat. - Bine, fiule. Așa să fie. Domnul cu noi. și au coborât împreună. În birou, după ce a mai pus câteva așchii de traversă în sobă, nenea Jan a construit din scaune și o ladă care era pe acolo un culcuș pentru preotul sau mai degrabă călugărul sărman care se întâmplase să fie. A mai dat o raită prin stație. Ningea bogat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
oceanic, proaspăt și ieftin, ai noștri tânjeau după pește de apă dulce. Găsiseră cam la 30 de kilometri un lac, Aculeo, și acolo ne exersam talentele cu câte un fir de nailon cu trei cârlige în capăt, fixat cu o așchie de lemn într-o cutie de conserve în care puneam câteva pietricele. Când cutia începea să "sune", ne repezeam să tragem prada la mal și întotdeauna aveam 1, 2 sau chiar 3 crăpceni agățați. Erau niște pești minunați, cam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ca atare în contextul finalului secolului al XIX-lea cu tendințele sale de a lega literatura și arta de știință. Sau, altfel judecat de data aceasta dinspre covorul amintitelor destine întrețesute este un moment din viața operei lui Eminescu, o așchie a eminescologiei simbolice de care trebuie să ținem cont. Nu textul ca atare ne va interesa în mod deosebit, așadar, ci contextul. Conferința lui Eduard Gruber: „Stil și gândire” se ține în aprilie 1888 la Ateneul Român din București și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iată: Artur Gorovei, Artur Stavri, punându-se sub semnul lui Arthur Rimbaud împinge aceste întâmplări cu logica mitului în zona unor „cavaleri ai mesei rotunde” ce au trăit în jurământul de a face binele fără a-l trâmbița. Din aceste așchii de adevăr s-a conturat imaginea lui Eminescu din ultimii ani de viață, un Eminescu magnetizând epifenomene sociale, politice, ideologice pentru a reverbera în ele figuri simbolice, arhetipuri ale răului secolului ce s-au manifestat ca atare. Viitorul aparține, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Ștefan Vârgolici au ajuns la volumul al zecelea cu al dânșilor „Corpus al receptării critice a operei lui Eminescu”, iar dl. Alexandru Dobrescu editează a doua oară o antologie (foarte vag comentată, din păcate) a „Detractorilor lui Eminescu” și așchii din aceste cărți de texte, dar și din altele pe care nu le mai înșirăm aici, sar în întrebările acide ale unor tineri care-l privesc, și ei, pe Eminescu drept un „cadavru din debara” (cu expresia ionesciană potrivit pusă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de măscărici. Eu, pe data de 15 dec. plec la Craiova și stau până În martie. Să nu faceți și să nu-mi scrieți, nu mă lăsați rupt de lume. Acolo voi căuta, Îmi duc mașina de scris, să-mi transcriu „așchiile”, patru sau cinci povestiri sunt gata de anul trecut și, În ultima vreme m-am gândit să-mi public volumașul, nu știu pentru cine și de ce? Cărțile nu se vând, nu se mai citește, scrie presa. La noi ca În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am pus scrisoarea la cutie m-am Întrebat, nu cumva nor mai fi valabile? Cu astea concluzia a fost că scrisoarea mea nu va sosi. Nu știu dacă În spatele cuvintelor mele se simte o anumită neliniște. În scrisoare pusesem și „așchia” mea pentru dl. Costică, voiam să fac Încercarea dacă rândurile lor or fi având un cât de mic drept la viață. Sunt atât de izolat că n-am cu cine mă controla În afară de Irinel Popescu, dar el nu dăduse pe la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
premiul Academiei. Sunt stâlpi de cultură a ființei noastre. Dare-ar da Dumnezeu ca și alte părți din țară să aibă asemenea truditori și cărți de valoare. Am spus toate acestea gândindumă la cuvintele tale din ultima scrisoare referitor la „așchiile” mele. Le prețuiesc și-mi dau imbold. De aceea am tot așteptat scrisoarea ta și eventual un gând al dlui Costică. Nevenind mă simțeam singur. Să leg lucrurile, după această, necesară, paranteză. Ajunul Anului Nou. N-am primit scrisoare. Eram
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
piesa vieții poetei din „Orașul muzelor”. Am o formă gata, nu-mi place și-am Început alta, mai ascunsă, dar greu de motivat acest nou gând, n-am ce face, căci cealaltă versiune nu-mi mai place. Am mai multe „așchii” pornite dar acest gen de mici Întinderi pretind multă iscusință, umor și adevăr de viață. O să tot ciocănesc, poate va ieși ceva. Ce vești aveți, când credeți că va fi lansarea la București? Eu nu merg acasă decât după Paști
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu ne Întâlnim, noi doi cu Costică Severin. Tare aș vrea să ne vedem. Dragul meu, când Îl vezi, eu Îi scriu și dânsului acuma, Încearcă să-l convingi să nu se simtă prost că nu mi-a putut publica „așchia”, dacă i-o fi plăcut, asta m-ar mângâia, cât nu știu cât. Vă Îmbrățișez, dragă Dnă Dimitriu și dragă Eugen, cu prietenie și prețuire. Dacă apar „Cazabanii” la nivelul artistic al „Lovineștilor” și al „Orașului muzelor”, victoria va fi mare și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
poznele” unei Florica Mitroi sau enormitățile enormei Suzi etc. nu sunt bizarerii pitorești, ci simple aspecte firești ale „normalității” cotidiene. Mărturisesc că sarcastica descriere sintetică de la p. 344 m-a copleșit tocmai prin adevărul franc și tăios, de ale cărui așchii otrăvite simt, cumva, că nu puteam scăpa cu totul, indiferent de premisele noastre ca indivizi, de vârsta sau actualul domiciliu și chiar atunci când am Încercat, cât ne-au ținut puterile, să ne protejăm prin Însingurare, sperând să nu fim contaminați
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
parcă mai continuă să vibreze pe coardele obosite ale nervilor. M-am apropiat încet de ea și nu puteam nici gura s-o deschid pentru a-i spune două vorbe de mângâiere. Cuvintele mi se opreau în gât ca niște așchii uscate. M-am așezat apoi pe lemne alături de ea. După mine a venit și soția mea cu copilul, iar din casă au apărut cele două copile cu tatăl orb și neputincios. Am plâns cu toții, stând în jurul mamei, lipsită de cel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trimis de Oraș ca să citești vise vechi. O să-ți arate ea ce ai de făcut. — Vise vechi? Ce naiba sunt alea? Paznicul se opri din cioplitul unui obiect mic și rotund care arăta ca un ic sau un cep și strânse așchiile și rumegușul de pe masă. — Visele vechi sunt vise vechi și gata. Du-te la bibliotecă și o să te saturi de ele. Ia-le pe cele care-ți plac și studiază-le cu atenție. Paznicul inspectă obiectul proaspăt făcut, se declară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
folositor. Dar ce mă bucura cel mai mult era că Umbra mai avea încredere în mine. La puțin timp după aceea a venit și Paznicul. Înainte de a intra, s-a șters de transpirație cu prosopul și s-a scuturat de așchii și de rumeguș. S-a prăbușit pur și simplu pe scaun. — Cu ce-ți pot fi de folos? întrebă el. — Am venit să stau de vorba cu Umbra. Se poate? A clătinat din cap de câteva ori în timp ce îndesa tutun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]