5,392 matches
-
buzunar cînd mulți dintre ei n-au nici un ban de mîncare. Și pentru ca umorul negru să fie total, Mihai Buculei lucrează în același atelier în care Boris Caragea a ostenit la statuia lui Lenin, cea care zace acum în curtea așezămintelor Brâncovenești de la Mogoșoaia. * De mult umor, dar involuntar, dă dovadă procurorul general Joița Tănase într-un interviu de o pagină de ziar acordat JURNALULUI NAȚIONAL. Vă cităm titlul: Joița Tănase dezvăluie că procurorii săi nu mai știu cine e infractor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
substanțe toxice”. În multe țări dezvoltate căutarea de noi răspunsuri s-a concretizat prin legi vizând prevenirea riscurilor tehnologice și naturale și repararea pagubelor. Dispozitivul de prevenție existent este fondat pe un corp reglementativ de o precizie extremă, în ce privește funcționarea așezămintelor industriale în activitate, dar reflecția se polarizează în prezent pe noi abordări privind vechea alianță dintre așezările umane și sectorul productiv, cât și asupra viitorului spațiilor urbane, cândva industriale, devenite disponibile în strategiile de reamenajare. 3. Tipuri de accidente industriale
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
seama ai culturii românești din vremea respectivă. Mă refer în mod special la George Enescu, Vasile Alecsandri dar nu numai. Astfel, la 16 septembrie 1886 după o cină la Sinaia, Regina Elisabeta a cântat din gură și la pian.<footnote Așezământul Cultural Ion C. Brătianu, Din corespondența familiei Ion C Brătianu,vol. II (1884-1886), Imprimeriile Independența, Buc., 1933, p. 344 footnote> Erau numeroase și seriile când se sta numai de vorbă în timp ce doamnele din suita Suveranei se așezau în cerc și
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
din București (1954), lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic din Vaslui și la Iași, apoi vine la București, unde e ghid al unor expoziții de pictură, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat și la Biblioteca Centrală Universitară „Nicolae Bălcescu” (fostele Așezăminte Culturale Brătianu), inspector la Direcția Bibliotecilor din Ministerul Culturii, cercetător la Institutul de Pedagogie și Psihologie. Debutează în 1958 la „Gazeta literară” cu o cronică plastică, iar primele schițe îi apar în 1968 la „Luceafărul”. Mai e prezent în „Arta
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
România”), redactor-șef: Petre Ghelmez, redactor-șef adjunct: Pan Solcan, secretar de redacție: Nicolae Cristache, redactori: Dan Grigorescu, Gheorghe Milea, în ultimul colegiu de redacție figurând și Ion Pahonțu. Revista va promova obiectivele Asociației „România”, constituită în aprilie 1972 ca „așezământ obștesc pentru relațiile cu emigrația”. Orientarea T.R. este definită de Paul Anghel într-un Prolog: „Ce satisfăcuți vom fi reușind să vă ținem la curent cu ritmul prefacerilor care schimbă peisajul țării, care dau tuturor celor care ne vizitează sentimentul
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și în arena politică, animând filiala mehedințeană a Partidului Naționalist Democrat, al cărei organ de presă, „Îndreptarea”, îl conduce. Articolele politice (mai toate abordând
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
tot aici se mai comentează Pustnicul și ucenicul său și Minunea de Ion Agârbiceanu. Preocuparea pentru problemele culturale ale regiunii, tranșant declarată odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri, credințe, învățământ, Biserică, așezăminte, personalități istorice, viață spirituală), autori fiind Romulus Vulcănescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, Const. D. Ionescu. În sumar intră și câteva scurte grupaje de poezii populare (colinde) culese de Gh. D. Mugur și V. Voiculescu din diferite zone ale Olteniei sau
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
al celei literare și vicepreședinte al instituției). Are rolul lui în acțiunile Societății pentru Învățătura Poporului Român, este președinte al Societății Macedo-Române (și director al „Albumului macedo-român”,1880), președinte al Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor etc., înființează școli, așezăminte culturale, face importante donații. Astfel, în 1890 dona liceului din Galați biblioteca și colecția sa de documente și piese muzeistice. E drept, distincțiile, titlurile, onorurile exercitau asupra lui o atracție exagerată, ceea ce stârnește, nu o dată, ironia contemporanilor și a posterității
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
de Căminul Cultural „Mihail Sadoveanu”. Director: învățătorul Gheorghe Mărgărit, apoi preotul C. Dron, căruia i se va alătura I. Popovici. Foaia, care urmărea să fie un îndreptar pentru tineret, publică materiale pe teme de educație, etos țărănesc și despre activitatea așezământului. Cu versuri sunt prezenți Mircea Baciu, C. Berea, Petru Chirica, Const. Rollea, E. Trifan, I. Dobre, P. Ursache ș.a. Între colaboratori figurează și N. Iorga, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Simionescu ș.a. Se reproduc scrieri de A. I. Odobescu, Anastasie Panu
ZORILE LUMINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290750_a_292079]
-
fiare, pradă stâna mănăstirii. Într-o noapte lupul în care se metamorfozase corpul său astral fiind împușcat, sihastrul e găsit a doua zi mort, cu o rană în coaste. În Chef la mănăstire trecerea întâmplătoare a unui protopop pe la un așezământ bogat stârnește în cuvioși o asemenea ambiție de a-l ospăta după cuviință, încât organizează o petrecere homerică, ce ține patru zile. Pentru a pune iapa sfinției sale la adăpost de orice primejdie, o urcă în clopotniță. Uitând de ea, o
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
al modernizării societății românești era clasa de mijloc puternică, independentă, suportul oricărui proces de raționalizare capitalistă (Popescu, 1995, pp. 18-30). Justificările transformărilor moderne într-un spațiu social de tranziție, în care vechile structuri au fost zdruncinate, iar noua clasă și așezămintele corespunzătoare erau insuficient de puternice pentru a prelua inițiativa conducerii sociale, nu puteau fi decât „procedurale”, adică expresii ale unei ordini construite socialmente. Iar a construi o ordine socială, așa cum susțin teoreticienii „modernității organizate”, înseamnă a introduce convenții cu privire la modul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
14), prin contestarea împrumutului extern ori, în cel mai bun caz, prin admiterea introducerii selective, cu discernământ, a formelor (instituțiilor și principiilor) străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așezări se consolidează orașul-tîrg Craiova, în jurul reședinței Băniei. Cel mai vechi monument medieval în picioare azi la Craiova este Mânăstirea Coșuna - Bucovăț, zidită în anul 1572. Nu se poate, însă, ca la finele secolului XV să nu fi existat un așezământ religios și în preajma Băniei. *** Și, în sfârșit, cu privire la numele Jiului, să încercăm a lămuri contradicția relevată de vechile documente, sau eventuala legătură dintre prima mențiune la Ptolemeu a lui Rabos (Rhabosus Flu), și apoi tot șirul de variante în Jurul Jiului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dar momentul apoteotic al episcopiei și școlii din York a venit în anul 732, când în scanul ecleziastic s-a instalat prințul Egbert, fratele regelui northumbrian, el însuși discipol al Venerabilului 9. Prestigiul școlii episcopale a atins apogeul odată cu înălțarea așezământului ecleziastic yorkez la rang de mitropolie. În fruntea școlii a fost numit ilustrul magistru Aelbert, care a dovedit geniu administrativ și managerial. Sub directoratul său a sosit la școală tânărul Albinus Flaccus, cunoscut mai apoi ca Alcuin. A beneficiat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mintal, cu dificultăți în învățare, cu tulburări afective, nevăzători, persoane cu pierderi grave de auz, bolnavi psihic. Cadrul instituțional în care se desfășoară activitățile de terapie ocupațională este foarte divers, cuprinzând spitale, clinici, centre de zi, școli, ateliere, precum și alte așezăminte comunitare. Majoritatea specialiștilor, atât din domeniul medical, cât și din cel educațional, consideră că principalele forme de ocupații ale ființei umane sunt munca, jocul și activitățile de viață cotidiană. Activitățile de muncă includ, în general, toate formele de activități productive
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
teologice (D. Stăniloae, fragmente din Filocalia, Victor Moldovan, Căile teologiei românești), eseuri și articole cu teme religioase (Mihai Eminescu, Religia, Mircea Vulcănescu, Creștinul în lumea modernă, Nae Ionescu, Științificii și teologia, Simbolism mistic ș.a.), informații despre viața ecumenică și despre așezămintele monahale românești, găzduite la rubrica „Așezăminte românești în străinătate” (Dumitru Bacu, Capela Sturdza din Baden-Baden, N. A. Gheorghiu, Biserica ortodoxă din Paris), P. cuprinde multe pagini de poezie, proză scurtă, memorialistică, texte critice și prezentări ale revistelor literare din exil. În
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
Victor Moldovan, Căile teologiei românești), eseuri și articole cu teme religioase (Mihai Eminescu, Religia, Mircea Vulcănescu, Creștinul în lumea modernă, Nae Ionescu, Științificii și teologia, Simbolism mistic ș.a.), informații despre viața ecumenică și despre așezămintele monahale românești, găzduite la rubrica „Așezăminte românești în străinătate” (Dumitru Bacu, Capela Sturdza din Baden-Baden, N. A. Gheorghiu, Biserica ortodoxă din Paris), P. cuprinde multe pagini de poezie, proză scurtă, memorialistică, texte critice și prezentări ale revistelor literare din exil. În primul număr apar două poezii de
PRODROMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289031_a_290360]
-
o înnoire atât în viața monahală, cât și în activitatea cărturarilor de pe teritoriile românești. S-au păstrat trei sute de manuscrise rezultate din activitatea călugărilor pe care îi îndrumă sau copiate de el însuși. A redactat, folosind desigur tradiția anterioară, un Așezământ în opt puncte, privitor la comportarea monahilor, și un îndrumar, Despre rugăciunea minții, în șase capitole și o introducere. S-a păstrat, de asemenea, o parte din scrisorile starețului P. Traducerile în slavo-rusă făcute în școala sa s-au răspândit
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
mari roluri ale dramaturgiei universale (Hernani, Kean, Don Carlos, Ruy Blas, Faust), fiind primul interpret, la noi, al lui Hamlet, ca și al lui Răzvan, din piesa lui B. P. Hasdeu. Stăpânit de ideea unui teatru edificat pe baze sigure, așezământ privilegiat și important factor de civilizare, a întocmit nenumărate memorii, apeluri, declarații, precum și mai multe proiecte de reorganizare teatrală. Sugestiile și propunerile îi apar în publicațiile vremii („Românul”, „Timpul”, „Reforma”), unde el găsește de cuviință să se răfuiască, iar și
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
funcționar comercial. Provenind dintr-o familie numeroasă, cu un nivel de viață modest, M. urmează clasele primare la Școala „Ronetti-Roman”, apoi patru clase de liceu la „Cultura”. De la cincisprezece ani are modeste slujbe în comerț și frecventează asiduu teatrele, bibliotecile, așezămintele culturale. Autodidact cu lecturi masive, debutează în 1919 la gazeta „Socialismul”. Din 1920 colaborează cu articole și anchete pe teme sociale la „Dimineața copiilor”, „Curentul literar”, „Clipa”, „Facla”, „Zorile” ș.a. Devine gazetar profesionist, lucrând pe rând sau simultan, la „Facla
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
metodist la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, ziarist la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1986-1990), redactor-șef la redacția Muzică, spectacole, varietăți din Televiziunea Română (1990-1991). Este membru al grupului „Divertis” (1984-1996), realizând și emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor al revistei „Academia Cațavencu”. În Îmblânzitorul de metafore (1981) și în Decorul sau urmarea (1984), cicluri publicate în volume colective, M. reia formulele generației ’80: cultivarea livrescului, ridiculizarea realului fals, amestecul de tragic și ironic
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
bârfe sinodale. La mănăstirile „cu tradiție” din Moldova nu mai este o surpriză ca biletul de intrare să fie impus chiar și pelerinilor. În plus, când ai neșansa de-a te intersecta cu limuzinele ministeriale, parcarea e cu taxă. Abundă așezămintele de protocol și turism preferențial (invitând mai ales cetățenii străini), în timp ce viața de studiu și rugăciune se diluează cu repeziciune. S-au înmulțit asemenea ciupercilor mănăstirile și seminariile teologice în care Boccaccio ar fi găsit nenumărate teme de caracterizare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
voievodul Mihail Sturza la 8 noiembrie 1840. Cele trei facultăți recomandate erau de filosofie, de legi și de teologie. Facultatea de Legi, care îi avea printre profesori pe juristul bănățean Damaschin Bojinca, a fost închisă în 1848 și reorganizată prin Așezământul Școalelor, dat în 1851 de domnitorul Grigore Ghica. Steagul acestei instituții s-a păstrat, având inscripția „Facultatea de Dritu din Iassi 6 Octomvri 1855”, și a adunat sub însemnele sale profesori ca Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian sau Papiu Ilarian
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
format din Cezar Drăgoi, Mihai Meria și Toma Maiorescu (an 1, - n.n.), iar din comisia de lectori fac parte Vasile Nicorovici, Ion Serebreanu și Constantin Măciucă”. În altă parte aflăm despre un nou „laborator de literatură”34, care era cenaclul Așezămintelor culturale Nicolae Bălcescu: „membrii cenaclului se găsesc În plin progres de creștere și câteodată chiar de la ședință la ședință li se poate observa ascensiunea. Vom nota aici câteva talente care au crescut sub Îndrumarea cenaclului (În afară de câțiva mai «Încercați» cum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a participat o delegație a Academiei Române condusă de Dimitrie Gusti (în toamna anului 1932). În doar cinci ani, Vasile Pârvan a reușit să imprime Școlii din Romă o puternică dezvoltare. Programul său a călăuzit pe toți urmașii lui de la conducerea așezământului, până la 1940: G. Mateescu (decedat foarte repede), Em. Panaitescu, Scarlat Lambrino și, în timpul războiului, filologul clujean Sever Pop care, ajutat de arheologul Dinu Adameșteanu, a asigurat o conducere interimară. A. di R. a pregătit valoroși specialiști în arheologie, arhitectura, istorie
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]