1,893 matches
-
zi cu zi (cozile, bolile, sărăcia etc.) la fenomene parapsihologice și la presupusa viață de după moarte, ponderea revenind însă comentariilor politice. Se emit păreri cu privire la feluritele anomalii din perioada anterioară evenimentelor din 1989: raționalizarea alimentelor, campania pentru „alimentare științifică”, măsurile aberante, precum aceea de a prezenta periodic la miliție mașina de scris, diferențele sociale scandaloase, instituite în numele „eticii și echității socialiste”. De la chestiuni concrete se ajunge la discuții privind forma de stat, sistemele sociale, tipurile de economie, calitățile și defectele regimurilor
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
valul al treilea” al bucureștenilor (Petru Popescu, Mircea Ciobanu, Gabriela Adameșteanu, Mihai Zamfir și Mircea Cărtărescu). Tocmai datorită acestui potențial reducționism își propune U. „să recupereze imagini pierdute, abandonate, uitate, ale unui timp important pentru cultură, fără să solicite restaurările aberante ale utopiilor respective”. N-am spus încă totul despre modul de caracterizare al lui Cornel Ungureanu. El nu este deloc tehnic, formalist. Criticul nu este și poetician (ceea ce bineînțeles nu este deloc obligatoriu). Preocuparea și competența sunt doar de ordin
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
câmpul intelectual public), aceștia nu au luat în considerare faptul că atât indivizii, cât și instituțiile și comunitățile locale veneau cu un bagaj de dependențe, adaptări politice și economice, precum și deturnări și „îmblânziri” (Creed, 1998) ale măsurilor, de multe ori aberante, venite de la vârful conducerii comuniste. În acest context pot fi privite și reforma drepturilor de proprietate asupra pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al României moderne. Prezentul material se rezumă la o serie de observații ce Încercă să se depărteze de această viziune În care politica externă a Vechiului Regat, prin comparație cu direcțiile post 1914, pare a fi mai degrabă o fereastră aberantă. Unul dintre aspectele ce particularizează perioada premergătoare conflagrației mondiale privește grupul și mecanismele decizionale specifice politicii externe. Particularizează epoca nu și spațiul românesc pentru că, altfel, diplomația secretă, dinastică reprezenta Încă, la finele veacului XIX, marca generală a peisajului guvernamental european
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
în scopul obținerii de profituri. În aceste familii, cu prea multe autorități și cu conducere multiplă, copilul care se știe subiect de discuții continue și chiar de certuri interminabile și violente, este pornit să atragă atenția anturajului prin ieșiri comportamentale aberante: negativism ( încăpățânare, nesupunere, îndărătnicie, etc.), egoism, lene, minciună, fuga dintr-o parte în alta. Acest copil proceda astfel, tocmai pentru a-și impune dominația proprie asupra adulților. Manifestarea încăpățânării este firească și normală, dar momentul în viață în care apare
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
se exprimă printr-o stare psihologică tensională a individului cu el Însuși”. În mod obișnuit, aceste stări conflictuale nu afectează personalitatea, sunt reziliate de motivațiile puternice specific umane, față de frustrarea care doar În situații particulare se exprimă Într-un comportament aberant ce afectează relațiile interpersoanle. Frustrarea exprimă un prejudiciu adus unor tensiuni motivaționale, un obstacol În calea unei conduite variat motivate. Dacă conflictele sunt necesare dezvoltării și rezolvarea lor depinde de personalitatea omului, de nivelul de conștientizare a motivațiilor, de experiența
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
construiește astfel pe concepte fundamentale clare și riguros definite, pe argumente testate prin cercetare aplicativă, astfel ca paradigmele sale să capete pertinență și validitate științifică. Armătura umană și științifică a psihiatriei expertale capătă astfel capacitatea de a descifra comportamentul uman aberant ce zădărnicește esența umană, puterea sa de cunoaștere fiind caracteristică timpurilor moderne de viață socială. De aici decurge climatul de lucru al expertului care este medic și nu reprezentant al justiției, deși concluziile sale aparțin justiției. Paternalismul expertal excesiv trebuie
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
-le „personalități psihopatice”. Sindroamele psihopatice se caracterizează prin două trăsături psihopatologice principale, și anume: a) sunt anomalii psihofiziologice limitate, manifestate prin tulburări de comportament specifice; b) reprezintă structuri anormale, interesând unele sectoare ale personalității umane și care duc la modele aberante de existență și adaptare ale acestor indivizi. Din punct de vedere clinico-psihiatric, A. Delmas, descrie două mari grupe de personalități psihopatice: 1) Dezechilibrații simpli: hiperemotivii, stările astenice constituționale, instabilitatea psihomotorie, ciclotimia, paranoia constituțională, schizofrenia sau constituția schizoidă, epileptoidă sau constituția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracteriale reacționale în cursul cărora dezechilibrul și inadaptabilitatea rezultă din situația în care se află subiectul, tulburările având, în acest caz, un rol definitiv; b) tulburările caracteriale și structurale se manifestă ca mecanisme patologice de adaptare la realitate (reacții deviante, aberante, ineficace sau exagerate etc.); c) structura caracterială poate fi patologică, în cursul cărora tulburările de comportament sunt expresia unor tulburări afective profunde. Studiind manifestările psihopatologice care apar în cursul tulburărilor de comportament, R.L. Jenkins distinge următoarele aspecte: - reacții hiperkinetice, - o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este segmentată sau fărîmițată în numeroase forme de libertate care proliferează sub protecția unei multiple palete de drepturi ale omului (drepturile omului, drepturile femeii, drepturile copilului, drepturile consumatorului, drepturile salariatului etc). Vom asista la proliferarea unei mari forme de manifestări aberante de factură antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „ieșire din situațiile limită” impuse de factorii sociali psihotraumatizanți. Nevoia de securizare într-o lume care este percepută ca străină și nesigură. O mare capacitate de adaptare patoplastică la evenimentele și schimbările lumii, cu caracter anomic, manifestate prin conduite aberante, acceptarea unor idei absurde, înlocuirea imaginarului irațional cu gândirea logică, rațională. Adaptarea la o „lume absurdă” se face prin adoptarea unor „conduite absurde” și a unor „modele de gândire irațională”. În aceste condiții se produce o stare de regresiune psihică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor conduite de factură demonstrativ-isterică. Absența valorilor formativ-modelatoare și cenzurate, duce la diminuarea până la pierderea criticii, a autocontrolului și a responsabilității morale. Libertatea capătă o „nouă” accepțiune, devenind o formă de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid în forme aberante, violență sau conduite antisociale. Valoarea persoanei este înlocuită cu valoarea colectivităților de indivizi, iar aceasta va fi transferată asupra liderului comunitar, care va încarna, sau va concentra în persoana sa, toate valorile sub forma „puterii absolute”. Este cazul liderilor-dictatori, prezenți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
identității, specifică perioadelor de criză socială a valorilor, specifică societăților anomice. Soluțiile propuse sau adoptate în aceste situații de criză socială sunt, în marea lor majoritate, expresia unei confuzii sociale și axiologice generale. Ele au un caracter de cele mai multe ori aberant, nefundat, luând chiar aspectul formal și de conținut al unor construcții delirante de masă, colective. În sensul acesta menționăm, ca mai frecvente și specifice, următoarele forme de manifestare: migrația populațională către alte regiuni sau țări, diferite de cea de origine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca reacții critice la o anumită stare de lucruri în pedagogie. Dar nondirectivismul, mai ales în variantă neorousseauistă, s-a dovedit simplă anarhie, care a produs ravagii ori de câte ori a fost pus în practică. Teoria educației negative a lui Rousseau era aberantă: disprețuia cultura și proslăvea natura. Idealul educațional rousseauist era „omul necultivat”, le bon sauvage. Adică, în termenii acestui paragraf, „creierul gol”: prostia ingenuă pe care o presupunem „bună”, dar care, în realitate, este întotdeauna sălbatică și agresivă. Școala viitorului nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu să apere, ci să acuze, adesea pe nedrept. Excesele raționalismului iluminist și modernist au fost, de exemplu, mereu supuse tirului incriminant de către „artileria grea” a gândirii postmoderniste: Foucault, Derrida, Habermas etc. Furia împotriva „exceselor rațiunii” a luat adesea forme aberante. S-a ajuns la a acuza rațiunea însăși de excesele raționalismului, ceea ce constituie o mare eroare. O atare greșeală s-a strecurat și în dezbaterile postmoderne cu privire la curriculum. Conceptele de hiperraționalism și hiperraționalizare au pătruns în teoria postmodernă a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social (Guimelli, 1999). Selectarea stimulilor, obiectivelor, evenimentelor cu care vine în contact îl „ancorează ideologic”, iar gândirea sa este marcată de aceste influențe, adesea e insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Este cunoașterea unui implicat, a unui participant la viața cotidiană, la evenimente și la osaturile cognitive oferite grupurilor, colectivităților și comunitarilor de către depozitarii bogățiilor patrimoniale. O plăcintă pentru toți, fără alternativă, aliniinu-le gusturile. Contextul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
planificările începând cu data la care se încheia campania. Făceam de toate, strângeam cartofi, tăiam cânepă, adunam porumb”. Tot aici ar trebui să includem sistemul „raportărilor” false, minciuna ilară, fără nici un ecou, de dragul minciunii: „Raportările în agricultură ajunseseră să fie aberante - circulau în secret tot felul de bancuri: opriți aratul că ați ajuns în Bulgaria, nu mai plantați pomi, țara e deja o pădure. Amuzant e cel cu scroafa care a fătat un purcel și la minister au fost raportați zece
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiecare dintre cei în cauză gândeau și la imaginea lor. Ni se pare firesc să te aperi, cât și cum poți de bine, dacă în acest mod îi aperi și pe ceilalți. Un exemplu de responsabilitate asumată împotriva tuturor indicațiilor aberante l-a constituit soluția găsită pentru păstrarea unor publicații ale Universității. Era prin 1986, când funcționau cotele de hârtie pentru fiecare instituție. De câțiva ani unele anuare nu mai apăruseră, iar rectorul de atunci, profesorul universitar doctor Viorel Barbu, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și până în 1990, toate numerele, inclusiv cele restante, au apărut la Bacău. În lanțul solidarității mai intrase și o nouă verigă, directorul tipografiei. Rămânem, o clipă, la aceeași idee a modului responsabil de a reacționa la indicații care pot fi aberante. În ianuarie 1985, când, printr-o decizie a Cabinetului II - adică a tovarășei Elena Ceaușescu, pentru cei tineri care nu știu -, a fost întreruptă definitiv funcționarea studiourilor teritoriale de radio, iar Radioul din București nu emitea de la miezul nopții până
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
elaborat un scenariu incriminatoriu vizând o presupusă inițiativă subversivă a intelectualilor români de a răsturna regimul și întregul lagăr comunist; practic, s-a trimis tuturor instituțiilor centrale - ministere, comandamente militare, organe de presă, inspectorate școlare - un material defăimător cu detalii aberante despre o așa-zisă „sectă deosebit de periculoasă”; Institutul de cercetări amintit a fost desființat, salariații repartizați sub strict control la locuri de muncă necalificate și amenințați cu urmărire penală; au fost identificați peste 300 de intelectuali care se edificaseră asupra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
infirmități, cu boli grave, mulți au murit, dar traumele psihice sunt cele mai cumplite. Psihotrauma nu trece niciodată - ea persistă tot restul vieții și oricând poate fi reactivată. Psihotrauma este generatoare de tulburări psihice uneori foarte grave, cu un comportament aberant. A.N.: Adică a fost un om care a trecut prin așa ceva, indiferent că a fost sau nu torționar. Dar, mai ales, el mai are o comportare anormală, niciodată nu poți să-i ceri să se obiectiveze, să fie rațional
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce e viabil în teoriile lui Francisc Rainer înspre un materialism abuziv (1948), în Gherea identifică un exponent al ideilor lui Cernâșevski, Belinski, Herțen și Dobroliubov. Deși cultivat și bine informat, el profesează acum - cu un zelos tendenționism sociologizant - idei aberante, ce au avut o influență dezastruoasă: ca să teoretizeze „imaginea omului nou, a tânărului revoluționar de tip stalinist”, va face istoria „decadenței literare occidentale”. Bunăoară, Alfred de Vigny și Alfred de Musset ar marca începutul expresiei decadentismului burgheziei, pe când Stéphane Mallarmé
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
în nimic...”. Mai puțin fermi în opțiuni decât acest anacronic erou, Primul om și Al doilea om dintr-o parabolă a săpatului gropii altuia (Groapa) sunt constrânși să execute ordinele unei Serenisme Sanctități, în numele căreia se proclamă legi și precepte morale aberante, ca de pildă: „Să fii cinstit nu înseamnă să-ți vezi de treaba ta, ci să îndeplinești ordinele pe care ți le dă Sanctitatea Serenisimă... Tu exiști, ești în viață, atâta vreme cât vrea Sanctitatea Serenisimă”. Cei doi se salvează în cele
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
tip filosofico-științific, și nu de o simplă fantezie literară. Acum, pe baza a ceea ce s-aacumulat între timp, și cartea lui Marcuse pare să aibă numeroase puncteslabe. Raționamentul său de bază este însă solid. Marcuse ia în considerare un posibil mecanism aberant al sistemelor sociale. Orice sistem social, fie societate globală, fie subsistem al ei, se caracterizează printr-un anumit mod de organizare. Pentru a funcționa, sistemul social organizat într-un anumit fel dezvoltă forțe integrative, de apărare împotriva factorilor perturbatori, distructivi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intervenției secvențiale este deci acela de „a cârpi un sac” ce ar trebui mai degrabă să fie schimbat. În aceste situații, ea poate avea o funcție conservatoare, sprijinind menținerea artificială a unor modalități de organizare structural deficitare sau chiar dezvoltarea aberantă a unor sisteme pe căi care, în principiu, nu au nici o speranță. Deasemenea, poate duce la conservarea unor iluzii ale sistemelor sociale particulare. De exemplu, iluzia că se poate promova un sistem democratic de conducere la nivelul secției unei întreprinderi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]