1,587 matches
-
îngustă, de secțiune pătrată, cu marginile interioare ale deschiderilor cu decor sculptat. În scopul cuprinderii sub același acoperiș a prispei, adăugată pe latura de sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei, realizat prin crestarea în frânghie a unei lățimi de grindă, ce a fost fixată apoi între bârnele de mijloc ale pereților
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș se află ascunsă printre pomi în coasta unui deal. Vechimea ei este greu de stabilit, elemente precum planimetria, refolosirea unor grinzi cu inscripții în slavonă sau faptul că absida altarului are doar două intrări fiind aspecte ce pun la indoială datarea înscrisă în listele monumentelor istorice, adică anul 1749. Este înregistrată pe listele monumentelor istorice sub codul: și are hramul ""Sfântul Ioan Botezătorul"". Fără a se deosebi prea mult
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil"". Înscrierea acestei biserici pe noua listă a monumentelor istorice ca fiind construită în anul 1749 pare să fie eronată, având în vedere faptul că sistemul constructiv, inscripția în slavonă precum și practicarea a numai două intrări spre absida altarului sunt argumente ce susțin o vechime mai mare a bisericii. Datarea din anul 1749 se poate datora și faptului că între icoanele aflate în iconostas, există două piese datate și semnate de Toader Zugravul, una din anul 1744 iar
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
două piese datate și semnate de Toader Zugravul, una din anul 1744 iar cea de-a doua din anul 1749. Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca stâlp de sprijin. Prezintă în partea superioară
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
și cu săvârșirea Duhului Sfânt, Amin. Au făcut biserica popa Arion și cumnatul Ion și Arion, pomenește Doamne, de la facerea lumii..."" ... ""pomeni gospod dușe raba bojie Dobra, Ion, Coman, Oprea"". Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului în pronaos, naos și absida altarului, a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. În urma operațiunilor de reparație, pronaosul a fost tăvănit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost pictată în interior. Iconografia cuprinde următoarele teme: Pilda Fecioarelor, scene din vechiul
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
limba greacă, una datând din anul 1804 și cealaltă din 1848. Biserica "Sf. Împărați" din Hărpășești este o clădire monumentală, zidită din piatră și cărămidă, cu șarpantă în două ape și învelită cu tablă. Edificiul are formă de navă, cu absida altarului semicirculată în interior. La pereții exteriori se observă o împărțire a fațadelor, deasupra geamurilor, printr-un brâu dorsal. În partea superioară a pereților se află o cornișă, cu profiluri liniare la nivelul streașinei. În partea de vest a edificiului
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
Mera (1970-1972), Ion Chirilă (1972-1974), Constantin Rotaru (1975-1991), Ionel Romega (din 1991). Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni face parte din grupa bisericilor construite în plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fără turlă și abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 metri, o lățime de 9,50 metri și o înălțime de 11 metri. Soclul bisericii și-a păstrat profilul. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
crede totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii. De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Ușa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucișate la colțurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale. Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord și sud obișnuitele nișe ale proscomidiarului și diaconiconului. Biserica
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
boltit cu o calotă similară. Ușa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucișate la colțurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale. Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord și sud obișnuitele nișe ale proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată.
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
secolului al XIV-lea. Arhitectura este tipică pentru recepția artei bizantine în Balcani, așa cum este ea reprezentată de cetatea Severinului. Planul acestui edificiu de mici dimensiuni este un dreptunghi compartimentat în pronaos și naos, încheiat în partea estică cu o absidă semicirculară. Aceasta este însoțită de două absidiole pentru pastoforii. Se spune că ar fi fost ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă. Aici își avea așezarea, cândva, Episcopia catolică. Turnul înalt, care domină așezarea, era folosit
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
înlocuită în 1352 de o ctitorie a lui Basarab I, singurul monument religios de mare amploare care s-a păstrat în Țara Românească din secolul al XIV-lea. Planul său aparține tipului „cruce greacă înscrisă“, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Pronaosul impozantei clădiri rămâne îngust și este boltit în semicilindru transversal, având în mijloc o cupolă elipsoidală. Naosul pătrat este în schimb foarte mare și are un sistem de boltire în care patru semicilindri axiali sunt orânduiți sub
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
îi aducă mâncare, a zidit-o, și astfel, Mănăstirea a putut să fie construită. "Biserica Adormirea Maicii Domnului - Olari", datată ante 1687. Reprezintă o îmbinare originală de modele cu inovații locale: un plan dreptunghiular, similar unor biserici moldovenești, terminat în abside poligonale. Are un pronaos poligonal, acoperit cu o boltă perforată de lunete cilindrice, în timp ce peste naos se află o cupolă în secțiune frântă. Frescele exterioare au fost executate de un meșter local în 1869. "Biserica Sfântul Gheorghe", ridicată între anii
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
rus. Edificiul era compus inițial din exonartex, pronaos, naos și altar. La începutul secolului al XIX-lea s-au efectuat unele modificări în urma cărora au dispărut bolțile și turlele. Atunci au fost adăugate frontonul dinspre vest și cele de deasupra absidelor laterale. Fațada este fragmentată de pilaștri angajați cu capiteluri în stil corintic. În registrul inferior al fațadei se află ocnițe cu partea superioară în arc frânt și cu cea inferioară în triunghi. Deasupra lor, lăcașul de cult este înconjurat de
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Ștefan Tenețchi din Arad în anul 1765. Nicolae Iorga a apreciat acest iconostas (catapeteasmă) ca fiind „desigur cea mai impunătoare prin întindere și bogăție din toată românimea”. În altar se găsesc trei picturi executate de Raicu: Coborârea Sfântului Spirit, în absidă: Botezul lui Isus în Iordan, în partea dreaptă, iar în stânga, la masa proscomidiei, Punerea lui Isus în mormânt. Pe pereții exteriori ai scării amvonului se află picturi pe lemn, realizate tot de Raicu, reprezentând pe Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
degajării spațiului de elementele de acoperire și a adoptat forme sculpturale deosebite ca formă și conținut. Biserica face parte dintr-o categorie planimetrică mai deosebită, având un plan în formă de „corabie”, adică o navă dreptunghiulară, în partea răsăriteană o absidă poligonală, decroșată, în cinci laturi, iar în partea apuseană pronaosul, încheiat în trei laturi, nedecroșat, pe latura sudică având amplasată intrarea principală. Biserica are o infrastructură din lespezi masive de piatră naturală, peste care s-au așezat bârne masive din
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
și extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în anul 1940 biserica este renovată. O fotografie realizată după acest act, ne prezintă biserica cu un acoperiș modificat. Nava are un acoperiș în două ape, iar deasupra absidei altarului, acoperișul este mai scund, fiind marcat de frântura verticală de circa 50 de cm. De o certă valoare artistică este decorația picturală a bisericii, dar mult prea deteriorată datorită intemperiilor care au pătruns în interior. Este creația zugravilor de la
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
la cinci simple încincite și durata însărcinării de opt ani. Iar de la nașterea lui Hristos 1550, luna.. Catedrala episcopală ("Sf. Parascheva"), înaltă și frapant de zveltă, are un plan treflat, cu altarul poligonal la exterior și semicircular în interior, iar absidele laterale circulare. La exterior, întreaga construcție este ornamentată cu un brâu "în torsadă" și două rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și eleganță a fațadelor. Sistemul de boltire nu mai prezintă o structură
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Andrei Măntăluță (1980-2003), Gheorghe Popa (1983-1990), Ilie Macar (1990-2009), Orest Babici (din 1999) și Gheorghiță Niță (din 2009). Biserica "Sf. Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc este construită în stil neobizantin. Monumentul are formă de cruce treflată, cu o cupolă mare și abside largi semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
din 2009). Biserica "Sf. Nicolae" din Câmpulung Moldovenesc este construită în stil neobizantin. Monumentul are formă de cruce treflată, cu o cupolă mare și abside largi semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura nordică a pronaosului și alta în peretele sudic al absidei altarului. În biserică sunt păstrate mai multe obiecte cu valoare istorică și artistică cum sunt: În clopotniță se află trei clopote și anume:
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
îmbrăcat în tablă. Fotografia făcută și publicată în anii '30 de către Coriolan Petranu surprinde această modificare adusă bisericii. Ulterior, pe latura de sud a bisericii a fost amplasată o prispă ce se întindea pe întreaga lungime a naosului și a absidei altarului, situație surprinsă la momentul publicării lucrării "Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei" în anul 1978. În urma intervențiilor de după această dată, biserica a căpătat o formă mai apropiată de cea inițială. De dimensiuni mici spre medii, biserica
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
au fost făcute orifiile obișnuite pentru ce cei aflați în pronaos să poată audia slujba. Dintre alte elemente decorate putem aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul comun atât pentru naos și pronaos cât și pentru absida altarului. Turnul clopotniță nu are o galerie deschisă dar coiful turnului are învelișul întrerupt, element ce amintește de ornamentul inelar
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
aminti portalul interior, unde sunt din nou prezente florile de crin dar și arc-dubloul și meșter-grinda ce împodobesc bolta naosului. Absida altarului este decroșată, poligonală cu cinci laturi. Acoperișul este unul comun atât pentru naos și pronaos cât și pentru absida altarului. Turnul clopotniță nu are o galerie deschisă dar coiful turnului are învelișul întrerupt, element ce amintește de ornamentul inelar întâlnit și la alte biserici din zonă. În interior, pereții bisericii au fost tapetați cu catifea sau material ce culoare
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
Reparații în anul 1988: tencuieli, văruit, pardosit, zugrăveli, vopsit acoperișul, cu osteniala stăruitoare a consiliului și epitrop al bisericii Constantin Dârmeț și contribuția în muncă și bani a enoriașilor bisericii, paroh fiind Ilie Scrieciu.”" Se caracterizează prin planul generos, cu abside laterale, pereții înalți, în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, sunt ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Fundația este de cărămidă iar pardoseala de beton
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
Bisericile timpurii din vest pornesc de la modelul bazilicii romane, a cărei schiță a fost modificată pentru a corespunde noii sale utilități. Pronaosul a fost mutat în partea de vest a clădirii, iar sectorul estic a fost înlocuit cu altarul și absida, locul în care preoții săvârșeau liturghia. În această perioadă s-a adăugat capela de vest, iar cel mai important element al bisericii cuprindea nava, în vest, rezervată enoriașilor, și altarul, în est, unde oficia clerul. Capelele de vest ale bisericilor
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]