2,725 matches
-
deosebit de activă în anii ’80 și ’90 ai secolului trecut. Direcția respectivă s-a dezvoltat ca răspuns la studiile cantitative ale sociologilor sau economiștilor care urmăreau mai ales relația dintre mediul socioeconomic de origine al elevului și rezultatele acestuia, făcând abstracție de procesele din școală sau din clasă. Diversele cercetări, cantitative sau calitative, de cele mai multe ori la nivel micro, dar și macro, reflectă un puternic consens în ceea ce privește impactul pozitiv al următorilor factori ai organizării școlilor: - orientarea către rezultat a conducerii școlii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un demers de tip analitic-rațional. Însă practica managementului strategic arată că se operează cu o informație cu un număr redus de atribute față de modelul ideal, în principal datorită faptului că factorul timp apare ca o restricție. Dacă s-ar face abstracție de faptul că există o limită de timp a cercetării, atunci s-ar putea aștepta până când informația dobândește caracteristicile dorite. Realitatea arată că în activitățile asociate managementului strategic se procesează cantități mari de informație de slabă calitate, adică având un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
frecvență mai mare de utilizare în anumite categorii de cercetări, acest lucru nu înseamnă că o opțiune dată este mai bună decât alta. În mod evident, nu se poate discuta nici de o cea mai bună opțiune dacă se face abstracție de determinarea contextuală. Pe de altă parte, combinația realizată trebuie să reflecte o logică a cercetării impusă de un subiect dat, ceea ce semnifică imposibilitatea utilizării oricărei combinații posibile. Pentru subiectul paragrafului prezent interesează în continuare doar metodele de colectare a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o minimă pretenție de obiectivitate, de tip scor, clasamente sau cel puțin de tip comparație prin asociere măcar cu un singur element de referință. Faptul că această abordare apare în proiecte studențești ar fi poate scuzabil, dacă s-ar face abstracție de cele câteva zeci de pagini alocate unui studiu. Devine îngrijorător în momentul în care aceeași abordare apare în cazuri cu miză semnificativă. De exemplu, în timpul grevei salariaților firmei Roman din Brașov din 1997, greviștilor nemulțumiți de managementul lipsit de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că vechea structură influențează particularizarea strategiei formulate printr-un set de restricții generate de starea existentă în acel moment. De fapt, se proiectează o structură nouă care preia anumite elemente ale structurii vechi, elemente de care nu se poate face abstracție. Structura este modificată dacă apar semnale că nu mai corespunde strategiei dorite. Semnalul cel mai frecvent este înrăutățirea performanței economice, dar e posibil ca acesta să apară tardiv și să impună adaptarea unor strategii defensive și, in extremis, lichidarea totală
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acesteia. Sursele interne sunt necesare pentru a da consistență și credibilitate unui astfel de studiu. Doar pentru relativ puține firme și industrii există o bază publică de date suficient de dezvoltată pentru a putea susține o analiză care să facă abstracție de sursele interne. Prima barieră în utilizarea acestor surse o constituie obținerea unei aprobări din partea managementului organizației alese pentru realizarea studiului, excluzând o abordare în care să se utilizeze „informații gri” ori să se recurgă la practici ilegale. Bariera menționată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lor de activitate. Sprijinul lor s-a materializat în zeci de ore de muncă sacrificate de personalul propriu de toate nivelurile, în special de executivi, pentru a oferi informații și pentru a-l familiariza pe autor cu subiectul respectiv. Făcând abstracție de simpatia menționată, trebuie precizat faptul că tratarea firmelor s-a făcut într-o manieră „obiectiv pozitivă”, ca element distinctiv și programatic al abordării. Acest fapt înseamnă că s-a pus accentul pe elementele care au generat excelența organizațiilor, așa cum
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că legislația românească în domeniul holdingului, ca formă modernă de structurare a unei afaceri, este deficitară. Consecința este că în practică se inovează și se găsesc soluții structurale, chiar dacă reglementările naționale ignoră aceste posibilități. Sursă: ICCO Figura III.5 Făcând abstracție de aceste probleme ale legislației, structura grupului ICCO este ceea ce se cheamă „holding cu filiale”. Aceasta se caracterizează prin concentrarea la nivel central a unui număr de funcții de integrare, în timp ce fiecare entitate de tip filială are libertate din punct
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
îl reprezintă sufletul. El e menit a corespunde eternității și în același timp a asuma răspunderea tuturor celor ce sunt în imediata noastră proximitate. Cunoașterea nu e un în sine sau un pentru sine, nu e un joc rarefiat cu abstracțiile, ci o întoarcere responsabilă asupra lumii proxime în tentativa de-a o asuma la nivelul totalității. Astfel ea, cunoașterea, e modalitatea în care cele două dimensiuni ale manifestării (cea a lucrurilor concrete și cea a totalității) sunt adunate împreună, e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
comparație cu problematica validității de conținut. Similar testelor scrise, care conțin probleme ușor descrise în cuvinte, tot astfel cercetările experimentale lipsite de relevanță analizează doar formele de creativitate ce se pretează evaluării (de exemplu, rezolvarea problemelor) și face prin urmare abstracție de alte forme de expresie a creativității. Rezolvarea de probleme este deseori asociată unor tipuri specifice de contribuții creative, însă creativitatea nu presupune întotdeauna rezolvare a unor probleme și apare necesitatea diferențierii rezolvării creative a problemelor de alte metode de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale relației dintre cunoaștere și creativitate, James (1880) afirma că tiparele de gândire ale „minților de cel mai înalt rang” au următoarele caracteristici: În loc de gânduri despre lucruri concrete, care se înșiră răbdătoare pe făgașul sugestiei obișnuite, avem cele mai rarefiate abstracții și diferențieri, combinații de elemente despre care nici că s-a mai auzit vreodată, cele mai subtile asocieri de analogii; într-un cuvânt, ni se pare că am picat brusc într-un ceaun cu idei clocotinde, unde totul bolborosește și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
țărănești, ci mai degrabă o reconstruiau Într-un mediu cosmopolit, deja secularizat. De fapt, populația rurală nu avea un rol activ În cultura publică, În afară de faptul că servea drept fundal pentru cultura oficială, din ce În ce mai urbanizată. Imaginea țăranului pios era o abstracție, obiectul unei intense contemplări a condiției moderne, dar țăranii Înșiși nu participau la acest discurs ca o voce activă, autonomă. După 1918, o dată cu afirmarea ca prezență publică masivă, rezultat al sufragiului universal masculin, țăranii au impus o reorientare a mentalităților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și guvernați. Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și vulpile), sunt condamnabile și necesare. Dar, făcând abstracție de pesimismul lui Machiavelli, concepția clasică risca să pară cinică, din clipa în care era utilizată împotriva ideologiei democratice sau socialiste. A spune că toate partidele, inclusiv cele care se reclamă de la democrație și care se supun unei constituții democratice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
caracteristica vinovaților este neliniștea. * „Nu-i etern decît ceea ce n-are nici o legătură cu adevărul.” (Emil Cioran) Adică numai ceea ce ne relevă direct simțurile. GÎndirea este subiectivă prin ea Însăși, fiind Întotdeauna construcția unui „eu” individual care nu poate face abstracție atît de limitele raționale ale personalității căreia Îi aparțin cît și de sensibilitatea, vanitățile și prejudecățile acesteia. De aceea, adevărul este În lumea umană, un adevăr relativ. Pentru a fi unul absolut, adevărul ar trebui nu numai să neglijeze mișcarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ideea că dacă dorința de o femeie ne chinuie prea tare, prima apărută în cale e potrivită pentru a ne debarasa de o tiranie prea greu de suportat... Această sinteză între principiile etice ale Porticului și cele ale Grădinii face abstracție de fizica și chiar de metafizica celor două școli. Montaigne lasă adepților Porticului cosmogonia panteistă, materialismul energetic; celorlalți le abandonează radicalismul teoriei atomiste. Morala, da, principiile etice, desigur, înțelepciunea practică - fără nici o îndoială, exercițiile spirituale, maximele referitoare la comportamentele efective
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de politici publice care, deși nu au efecte negative directe asupra societății, afectează capacitatea definirii adecvate a i.p. la nivelul decidenților. Un exemplu se referă la legile care creează condiții de trai excepționale pentru demnitari și alți decidenți. Făcând abstracție de inechitatea lor, acest tip de politici afectează deseori chiar posibilitatea unui proces deliberativ care să urmărească eficient i.p., prin deconectarea intereselor și preocupărilor autorităților de cele ale populației, ceea ce va afecta vizibilitatea problemelor cu care se confruntă aceasta
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
catastrofale a politicilor „realiste”. Leonard Woolf (1916), de exemplu, arată cum intensificarea interacțiunilor economice sporește pericolul transformării conflictului local în conflict regional, dacă nu chiar global. Concomitent, pentru Woolf, același context - ceea ce astăzi numim interdependență economică - pune sub semnul întrebării abstracția statului ca unitate autarhică, de sine stătătoare. În ceea ce-l privește pe Norman Angell, analiza impactului sporirii interdependenței economice asupra relațiilor internaționale îl conduce la concluzia transformării războiului, în contextul epocii industriale dintr-un instrument predilect al politicii externe într-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în studiile de securitate și cele subsumate economiei politice internaționale, excluzând astfel o componentă importantă a studiilor realiste în domeniul economiei politice internaționale, efectuate mai ales de exponenți ai realismului alegerii raționale, precum Steven Krasner sau Joseph Grieco. Dacă facem abstracție de această omisiune și de apariția distincției între curentul ofensiv și cel defensiv, ale cărei rădăcini țin - așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare - de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi schimbate doar în situații de criză când vechile prezumții și valori au eșuat sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui, dar nu ele dau măsura acestui tip de comedie, care are o cu totul altă arie de cuprindere, una simbolică, filosofică și poetică. Nici Malvolio și nici chiar Falstaff nu au structura omogenă, univocă și pură, dusă până la limita abstracției, pe care o au personajele lui Molière. Cum observa Ramon Fernandez în citatul de mai sus, comedia shakespeariană emană un fel de beție. La Molière nu există și nu poate exista nimic de natura vreunei „Beräuschung”. Tipurile din comedia shakespeariană
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cel puțin așa cum a înțeles-o și preconizat-o Bacon, nu e doar o simplă enumerare sau o statistică (inductio per enumerationem simplicem). Aici nu pot decât să rezum foarte sumar, dar trebuie spus că inducția baconiană înseamnă putere de abstracție, raportare la ceea ce Bacon numește „forma” fenomenelor, adică în fond esența; prin aceasta se apropie de ideile platoniciene. Spre deosebire de Platon, cel puțin de cel din dialogurile clasice ca Fedon sau Timeu și apropiindu-se de cel din Parmenide, Bacon concepe
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
perioadă a victoriei deducției asupra inducției”. D) Modul cum concepe Bacon inducția și raportarea acesteia la Platon nu erau în afară de discuție, deoarece din articolul preopinentului meu rezulta că inducția ar fi o simplă operație de însumare și nu una de abstracție și generalizare. E) O filozofie nu e anacronică decât în măsura în care e tributară unei teze științifice, prin natura ei destinată să fie mai curând sau mai târziu depășită. Afirmația că gândirea lui Rousseau este anacronică “în raport cu gândirea științifică modernă” nu spune
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Faptul că Bergson s-ar fi ocupat de timp și de memorie - care filozof n-a făcut-o? - poate cu greu să treacă drept o prezentare, chiar și succintă, a operei sale În ceea ce are ea original. Or, dacă facem abstracție de cele câteva rânduri despre opoziția dintre Bergson și Kant, textul care urmează e atât de vag Încât el se aplică, desigur, foarte bine lui Bergson, Însă În aceeași măsură se aplică unui mare număr de autori, pe care formulele
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să și le vadă și recunoaște pe ale sale, exprimă, de fapt, o incapacitate psihologică, sugestiv redată Încă din vechime de către Plutarh: „Omului nu-i este dat să iasă din sine Însuși și să se examineze la anumite intervale, făcând abstracție de senzația obișnuinței cu sine Însuși. Iată ceea ce face ca fiecare dintre noi să fie un mai bun critic al altora, decât al lui Însuși”.) Cine jignește uită repede; cine e jignit nu uită niciodată. Diferența de comportare dintre cei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
s-a măsurat prin aplicarea repetată (fie la o lună, fie după 20 de ani) a aceluiași chestionar în forma self-report, eventual în același laborator. Modelul interacționist stipulează în acest sens că este riscant să se vorbească de stabilitate în abstracție de orice determinism contextual, deoarece personalitatea nu există decât în relație. O astfel de stabilitate acontextuală ar fi mai curând expresia patologică a rigidității comportamentale. Stabilitatea personalității reprezintă un pattern coerent de covariație între modul de reprezentare a solicitărilor situaționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]