2,246 matches
-
populată de vise creditate cu mai multă realitate decât realul, un suflet imaterial salvându-i pe oameni de la păcatul întrupării, o posibilitate pentru homo sapiens, care-și consacră scrupulos întreaga viață îndeletnicirii de a muri în fiecare zi, de a accede la fericirea angelică a unui destin post-mortem, plus alte trăsnăi constituind o viziune mitologică asupra lumii în care mulți lâncezesc și astăzi. Istoriile filosofiei se străduiesc care mai de care să evidențieze bogăția variațiunilor pe această temă idealistă. Ele uită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
din ce motive, orbindu-se, bătrânul practică o înțelepciune paradoxală. Bineînțeles, el poate și să acționeze asupra dorințelor sale, să propună o dietetică a acestora, adăugându-i, la o adică, și o aritmetică a plăcerilor care i-ar permite să acceadă la o seninătate identificabilă cu binele suveran. Dar anecdota poate servi și la demonstrarea altei teze: te distanțezi de un anumit lucru abținându-te să nu privești, silindu-te să nu vezi; identifici realul drept ceea ce este: o pură și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
viața în armonie cu tine însuți, pacea, seninătatea, liniștea sufletului care nu știe ce-i aceea tulburare. De fapt, să extrapolăm puțin: dacă banii câștigați prin activitatea sofistică îți permit să scapi de dureri, necazuri sau suferințe, iar apoi să accezi la acea stare în care trăiești în acord cu tine însuți - expresia îi aparține -, atunci de ce nu? Această faimoasă concordie se obține atunci când ești condus doar de o gândire neafectată de contradicții. Sufletul trebuie să evite tensiunile multiple și confruntările
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o considerabilă putere de foc verbală. Ne imaginăm ce terapeut a putut fi. Opțiunea lui materialistă, monistă, imanentă îi permite să conceapă că se poate accede la cauza profundă a răului, situată în materia atomică a pacientului, cu ajutorul cuvântului care fabrică reprezentări utile pentru a acționa asupra trupului și a logicilor suferințelor psihice, deci corporale. Principiile psihanalizei sunt reunite aici de o manieră uimitoare. Mai rău
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mod obișnuit genului feminin și deci, pe atunci, pasivității, păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice, subiective și relative - încă o piatră aruncată în grădina lui Platon... 4 Ludic, agonic și comic. Atâta vreme cât anecdotei i se va refuza aceeași forță teoretică și aceeași încărcătură intelectuală ca și dialogului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
apreciată în mod relativ, sub un unghi utilitar: justificată când îți permite să scapi de suferință, excelentă atunci când face posibilă o plăcere, ea nu prezintă niciun interes ca atare. Asemenea lui Platon, care face din ea o ocazie de a accede la Frumosul în sine și de a contempla ideile pure, Epicur aservește estetica unei funcții pragmatice și utile: ea calmează sufletul și trupul, alină și procură plăcere și satisfacție, are valoare prin efectele produse - validitatea artei rezidă în utilitatea ei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
orice terț neutru. Bunul-simț popular spune: iubirea te face orb. În unul dintre momentele sale cele mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului: fiecare defect devine o calitate, toate tarele se transformă în talente, pocitaniile acced la statutul de divinități și de zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Psihologia câmpului social” de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași cu tema Câmpul universitar și actorii săi, am dobândit, alături de colegii noștri, conștiința posibilității excelenței: dacă există o viziune comună, același set de criterii, mult curaj, echilibrat de respect, putem accede la excelență chiar dacă suntem înconjurați de mediocritate. Acum, în 2004, când examinăm amănunțit prezentul Catedrei de Psihologie din Universitatea de Vest din Timișoara, afirmăm că schimbările majore care determină viitorul ei s-au petrecut deja, irevocabil și ireversibil. Studiul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
strategie de supraveghere bazată pe schimbarea identității nu rămâne fără efect. Cel ce se angajează în acest gen de activitate nu va mai fi niciodată același, ceva îl va modifica ori îl va destabiliza. Partea de necunoscut la care va accede pe această cale va fi, până la urmă, mai importantă decât informațiile obținute și va antrena schimbări de identitate semnificative. Supraveghetorul de la sfârșitul supravegherii nu va mai semăna cu acela de la începutul ei... Pe de o parte, decepția pe care i-
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pretinde documente, atestări scrise, indiferent de pertinența lor informativă. Iar noi știm prea bine că această practică este dublată de o alta, la fel de absurdă, aceea a arhivării tuturor acestor mizerii. Supravegherea este, astfel, crunt ironizată pentru incapacitatea ei de a accede la esențial. Ea rămâne prizoniera unor informații deseori superficiale sau a unor neadevăruri consemnate cu grijă. Prizoniera unor nimicuri, unor fleacuri, dar care ar putea fi oricând bune la ceva. Într-adevăr, retrospectiv, exact asta te și îngrozește: faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acolo, dar ne lasă să credem că ne-au uitat, tocmai pentru că vor să ne transforme în niște supraveghetori ce trag impudic cu ochiul la ceea ce se petrece pe scenă. Pentru că e vorba de un „al patrulea perete” fictiv, ca să accedem la platou trebuie să recurgem, aidoma unor perverși iliciți, la „gaura cheii”. De la supravegherea generalizată practicată fățiș în sălile prewagneriene, se trece la obscuritatea care îi permite scenei să se emancipeze, să iasă de sub controlul sălii luminate care, de acum
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în Iisus le aduce oamenilor iertarea păcatului originar și îi salvează de la moarte spirituală. Un bun creștin trebuie să urmeze învățăturile lui Iisus, să respecte cele 10 porunci, să se roage pentru a se pătrunde de spiritul sfânt și a accede, cu voia Domnului, la viața veșnică. Cuvântul este darul făcut oamenilor de Dumnezeu și modul în care Divinitatea comunică cu pământenii; prin predică, preotul le face oamenilor înțeles cuvântul și învățăturile Mântuitorului. Crucea, amintind de răstignirea lui Iisus, este cel
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
renaștere), karma (acțiune și reacție), moksha (eliberarea din ciclul samsara). Divinitatea este conceptualizată diferit de la o școală la alta: în teologia monoistă/panteistă, Brahman este Sinele suprem, spiritul unic și nediferențiat, esența tuturor lucrurilor, principiul infinit la care omul poate accede doar prin cunoaștere, prin meditație, prin dobândirea înțelepciunii ultime, a identității sufletului individual cu Brahman; alteori divinitatea este personalizată ca Ishvara, ființă transcendentă, ce poate fi imaginată ca tată, mamă, prieten sau copil, iubit sau iubită. Scripturile vorbesc și despre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și au conștiința posibilității de a accede în poziții de putere prin merite personale sau de a contesta deciziile șefilor dacă acestea sunt proaste; persoanele la putere minimalizează inegalitatea socială, promovează relații de egalitate cu inferiorii, încurajează și răsplătesc inițiativa inferiorilor. Indivizii își dobândesc statutul social în virtutea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al consultațiilor, ceea ce face ca acesta să se constituie în factorul cel mai disconfortant. Comunicarea cu colegii și păersonalul medical mediu a fost pe locul al doilea la dificultăți. Alte aspecte negative, nemajoritar formulate, au fost resursele personale de a accede la informație (pregătire, întâlniri profesionale etc.Ă, aparatură etc. Aspectele pozitive ale activității profesionale, relevate de cea de a treia întrebare, sunt: satisfacția unui diagnostic și tratament corect, mulțumirea pacientului, climatul organizațional. De remarcat, si pentru activitatea profesională, ca primează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de status trăiesc mai mult sau mai putin intens emoțiile de rușine sau de jenă, la limită, chiar o stare de depresie. Dinamică emoțiilor, în perspectiva pierderilor de putere sau de status, este foarte subtilă. Dacă individul se așteaptă să acceadă la un status ridicat, dar expectația să nu se realizează, emoțiile resimțite pot fi de rușine (dacă își autoatribuie eșeculă sau de furie (dacă atribuie altora cauza insuccesuluiă. În interacțiunea dintre indivizi și grupuri cu statusuri și putere egale sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
carieră profesională” adică la acel ansamblu de roluri profesionale pe care individul le obține și le interpretează de-a lungul vieții cotidiene. Perlmutter și Hall (1992Ă defineau carieră că „ansamblu ocupațiilor caracterizate prin instruire și experiență, în care o persoană accede la poziții superioare care necesită mai multă responsabilitate și competența și care asigură un raspuns financiar crescut din partea organizației.Acestei definiții i se reproșează faptul că exagerează aspectul de ascensiune, evoluția în cariera fiind mult mai diferențiată, mișcarea individului de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
recomandăm consultarea manualului de utilizare SPSS 10.1, 1999, sau meniul Help din program. Exemplu: Percepția corupției în Româniatc "Exemplu\: Percepția corupției în România" Una dintre temele care preocupă guvernul, societatea civilă și organizațiile suprastatale în care România dorește să acceadă este aceea a corupției. În fiecare an apar rapoarte de țară dedicate fie exclusiv corupției, fie situației economico-social-legislative generale. Unul dintre motivele pentru care conținutul acestor rapoarte prezintă interes este faptul că ele sunt folosite ca bază de decizie de către
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, teorii care la începutul mileniului al treilea par scenarii de science-fiction. Dacă se acceptă faptul că știința cuprinde între granițele ei un gram de ficțiune, iar ficțiunea accede la statut ontologic corporal, prin concretizările tehnologice, atunci postulatele tehnoculturale ale ființei postumane sunt legitimate. Teoreticienii și oamenii de știință postmoderni susțin o asemenea ipoteză, astfel că imaginarul cultural actual nu este decât o construcție a contextului existențial recent. Aceste
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mobilității sale, însă sunt precedente și independente de cibernetică. Mecanologia pare, mai mult ca oricând, o încrengătură cu știința viului și a umanului, deschizându-se spre o perspectivă antropologică ce nu mai consideră tehnologia o simplă unealtă prin care se accede la nivelul superior al civilizației. Cyborgizarea subiectului uman nu este așadar procesul prin care omul folosește diverse instrumente pentru a deveni om (celebrul exemplu antropologic al mâinii care devine mână doar când folosește o unealtăă, ci este procesul prin care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale învățării umane. Conform cu bine cunoscutul stigmat al paradoxului computațional care exprimă tipul savanților idioți, mașinile inteligente sunt stupide, putând efectua operații complexe de calcul dar neputând înțelege o glumă sau o ironie. Utilizând concepte abstracte, ordinatoarele nu reușesc să acceadă la înțelegerea acestora în modurile în care reușesc creierul și simțurile umane, capabile de a percepe concretul. Chiar dacă, datorită algoritmilor genetici sau rețelelor neuronale, există programe care interacționează cu mediul, dobândind o anumită autonomie și capacitatea de autoorganizare și de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Efectele preventive ale masajului de întreținere, totdeauna benefice, oricare ar fi epocile, și din ce în ce mai evidente în perioada contemporană, odată cu degradarea igienei de viață. După conceptul taoist al circulației energiei în Univers, în general, și în corp, în particular, nu putem accede la o stare de bine veritabilă decât prin destinderea corpului și a spiritului în același timp, ameliorând global circulația celor două. Este deci fundamental să acționăm, într-o manieră neterapeutică, asupra mecanismelor care administrează în mod natural libera circulație a
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
a intra în relații cu alții, de a-și asigura un statut favorabil, de a străluci social; 2)dorința de a progresa profesional; 3) aspirația de a evada din rutină, de a schimba idei, de a se distra, de a accede la ocupații interesante; 4) năzuința de a-și augmenta calificarea, de a desfășura activități utile pentru comunitate; 5) dorința de a răspunde favorabil unor asteptări sociale formulate de superiori ierarhici, consilieri, prieteni, asociații profesionale; 6) interesul personal, curiozitatea, nevoia de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
recuperarea individului afectat de boală, este caracteristică întregului nostru continent. „Sănătatea este considerată la nivel european un drept social, la care trebuie să aibă acces toți cetățenii, față de SUA, unde sănătatea e mai ales un bun individual și, pentru a accede la el, trebuie să plătești costurile necesare.” (Vlădescu, 2004, p. 6) Considerente istorice și sociale fac ca nimeni să nu fi pus măcar în discuție această orientare, consfințită, de altfel, și de Constituție. Unii autori plasează începuturile sistemului public de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care mi-au dăruit tot ce au avut mai bun, am scris și un alt text, cu ocazia candidaturii fiului deputatului Prigoană la Parlamentul Romaniei: „Este cel puțin JENANT ca o astfel de persoană, Honorius Prigoană, o beizadea autentică, să acceadă în Parlamentul României. Cum să mai cer eu studenților să învețe pentru examenele care se apropie, când ei nu-și găsesc locuri de muncă la terminarea facultății iar un fiu de bani gata are un astfel de tupeu? Dacă odrasla
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]