1,632 matches
-
preoponderență a celui de simbolism, acolo unde el face loc unor nuanțări și accente necesare. "Cei doi termeni nu trebuie separați de contextul în care ei apar, utilizarea lor ducând adesea la suprapunerea acestora în sfera semnificației. Termenul "decadent" în accepția lui estetică, sinonim aproape cu "simbolist" (cel puțin indicând o direcție convergentă), era familiar mediului nostru literar-artistic, prezent în limbajul criticii (Gherea, Chendi)..."445 . Pentru Theodor Enescu, adoptarea unei maniere străine de vocația sa ar fi rezultatul unui moment de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu artiștii de cultură germană. Așa cum remarca și Hans H. Hofstätter, opinia lui Hodler însuși asupra armoniilor simbolice care decurg din repetarea unui model în lumea vegetală și raportarea acestui fenomen în lumea artei este în măsură să confere relevanță accepției pe care o poate lua simbolismul în pictură la confiniile cu o manieră alegorică de a concepe compoziția. Termenul de "paralelism" invocat de Hodler în relație cu dezvoltarea unor recurențe ale unui motiv vegetal, sugerează o apropiere de decorativismul Art
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lectură narativă bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfârșitului de secol, a desprinderii unor facțiuni, grupuri artistice, din cadrul patronal al artei oficiale, facțiuni care devin extrem de puternice, de influente, mai ales prin deschiderea către noutate și experiment în pictura venită în special dinspre Franța, Germania și Anglia. Dincolo de accepțiile riguros estetice, putem vorbi de un Zeitgeist, reprezentat de spiritul secesionist, caracteristic pentru fin de siècle, nu numai în țări ca Franța, unde exercițiul contestatar în artă era mult mai viu, făcând parte dintr-o tradiție culturală a contestării fertile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și o devoțiune transformată în misticism estetizant. Senzațiile, importante pentru orice senzualitate de expresie literară, sunt puse în relație cu maladivul, reflectat în felul în care esteții își decorează saloanele pentru a întreține deopotrivă și leacul și otrava sau, în accepția pe care Jacques Derrida o conferă termenului, pharmakonul decadent. Emblematic pentru felul în care literatura și arta sunt recuperate în spațiul pe care artiștii îl locuiesc sunt trei personalități distincte: poetul Alexandru Macedonski, socotit și fondatorul școlii simboliste în literatura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării criteriilor autenticității pentru o nouă accepție dată mimeticului, prin ștergerea sistematică a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect de autoreferențialitate. Modelul nu mai trebuie căutat în natură, cameristica decadentă corespunde ficțiunii, este livrescă și contrafăcută, desfășoară un spectacol al cărui unic personaj este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar fi economia de piață, gospodăriile, grupuri de binefacere, cluburile și asociațiile voluntare, bisericile independente și editurile. Cele două volume încearcă să ofere o bază filosofică pentru reconstruirea și dezvoltarea primelor sensuri moderne ale expresiei societate civilă. Societatea civilă, în accepția pe care o confer acestui termen, este o categorie ideală tipică (un ideal-tip, în sensul lui Max Weber) care nu numai descrie, dar și reprezintă un ansamblu complex și dinamic de instituții neguvernamentale protejate de lege, care sînt în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a personajelor la planul cognitiv al "moralei" care trebuie extrasă din povestire, din contextul concret al reclamei. Despre sensul configurațional al povestirii amintim ceea ce scriitorul Claude Simon a subliniat, în discursul său de primire a premiului Nobel: În dicționar, prima accepție a cuvîntului "fabulă" este următoarea: "Scurtă povestire din care reiese o morală". De îndată ne trece prin minte o obiecție: în acest veritabil proces de creare a fabulei are loc exact contrariul acestei scheme și, dimpotrivă, povestirea este cea care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
subordoneze activitățile izolate providenței care domnește peste tot, activități al căror interpret sistematic devine sacerdoțiul. Principala sa atribuție [a acestei puteri spirituale] este direcționarea supremă a educației, fie generală, fie speciala; dar în primul rînd a pri-meia, luînd cuvîntul în accepția sa extinsă, adică înțelegînd prin educație întreg sistemul de idei și de obiceiuri necesare pregătirii indivizilor pentru ordinea socială în care ei trebuie să trăiască, și adaptării fiecăruia, cît mai mult posibil, la finalitatea supremă la care vor să ajungă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care o exercit plcerea, simpatia ori revrsarea de viaț, (morale care prezint incomplet mecanismul etic, Ralea le opune Morala rigorist. Reevaluând concepția etic a lui Kant, (care insist pe determinarea faptului moral exclusiv sub semnul obligației, cruia îi d o accepție total gratuit, de natur aproape estetic, Ralea reformuleaz astfel severa moralitatea kantian, în toat austeritatea ei: Construit dup stringența formelor rațiunii, regula moral indic, înainte de toate, ca suprem bun etic, executarea datoriei. Aceasta nu este poruncit imperativ de legea moral
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
la categoria logic, de la sentiment la economie, pân la art și religie e numai construcție uman. A construi, spune Ralea, înseamn a afirma, a determina, adic a nega, a refuza restul, care este datul Iar acest dat are mai multe accepții în înțelegerea lui Ralea. O prim accepție este aceea a naturii, natura e dat (deci necreat de om, iar pentru c și omul este parte din natur (iar din aceast perspectiv chiar el e dat (de fapt, zice el, produs
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
pân la art și religie e numai construcție uman. A construi, spune Ralea, înseamn a afirma, a determina, adic a nega, a refuza restul, care este datul Iar acest dat are mai multe accepții în înțelegerea lui Ralea. O prim accepție este aceea a naturii, natura e dat (deci necreat de om, iar pentru c și omul este parte din natur (iar din aceast perspectiv chiar el e dat (de fapt, zice el, produs al naturii creat sau autocreeat, în procese
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
fel de interes organic, iar aceast capacitate de obiectivare, de detașare și relativ independenț faț de mediu, care este și ea un produs istoric, nu poate lipsi din nici o definiție riguroas. Așa c definirea omului trebuie înțeleas nu într-o accepție rigid, de enunț care s epuizeze multitudinea implicațiilor pe care le presupune omenescul și acțiunea uman, ci într-un chip procesual. De altfel, în capitolul consacrat temei, analizând diferite definiții date omului, autorul adun argumente, lanseaz prezumții, supoziții, premise și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
printre degete creatorului său declarat și s-a răspândit ca o categorie de critică socială. Dar cum a fost definit termenul "nihilist" în Părinți și copii? Merită recitit pasajul exact din roman în care Turgheniev îl introduce și îi precizează accepția. Nihilist, rosti Nicolai Petrovici, vine de la latinescul nihil: nimic, pe cât îmi pot da eu seama. Cuvântul acesta ar indica, deci, pe omul care nu recunoaște nimic. Spune, mai bine, care nu respectă nimic, replică Pavel Petrovici (...). Care privește toate lucrurile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de fapt, acesta nu este altceva decât produsul unei activități invizibile și inconștiente a subiectului. Termenul primește un sens pozitiv sau negativ în funcție de punctul de vedere mai mult sau mai puțin favorabil unei astfel de operații. Nihilismul înseamnă așadar, în accepție pozitivă, distrugerea filozofică a oricărei presupoziții și a oricăror date imediate; în cea negativă, în schimb, distrugerea evidențelor și a certitudinilor simțului comun din partea speculației idealiste. Referindu-se la această utilizare filozofico-tehnică a cuvântului, în al său Curs de istorie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
indice însă locuri precise 22. Tocmai în acest sens negativ Jacobi acuză idealismul că este o formă de nihilism, fiind astfel primul care acordă termenului o valență filozofică. Pasajul cel mai celebru, considerat de obicei prima apariție a termenului în accepția sa speculativă, este conținut într-o misivă a lui Jacobi către Fichte redactată în martie și publicată în toamna lui 1799. Jacobi afirmă: Într-adevăr, dragul meu Fichte, nu trebuie să mă supere dacă dumneata, sau oricine ar fi, dorește
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
își va trăi vremurile sale de glorie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Capitolul 4 Nihilismul în sens social și politic și originea sa franceză În fervoarea de a-și regăsi îngerii pierduți, omul urmărește umbre infernale. Noua accepție a conceptului, folosit pentru a descrie o stare a societății care trebuie depășită, poate fi detectată în opera singurului mare gânditor romantic de confesiune catolică, Franz von Baader. Mai mult decât din discuțiile idealist-romantice, Baader preia conceptul de nihilism din
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
identificat aici cu dezagregarea "adevărurilor sacre", așadar cu distrugerea normelor și regulilor tradiționale care funcționau ca principii ale coeziunii sociale. Originea unui astfel de nihilism este detectată în exercitarea necontrolată a raționalității științei. În prelegerea academică inaugurală din 1826, această accepție a termenului va fi precizată ulterior. "Nihilismul" este definit aici ca un "abuz al inteligenței distrugător pentru religie" și este asociat cu "obscurantismul", așadar cu interzicerea la fel de reprobabilă a folosirii sale derivate în parte din teama de cunoaștere, în parte
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
noi situări a valorilor. Referindu-se la faptul că, astfel, nihilismul extrem își face loc și iese la iveală, Nietzsche vorbește chiar și de nihilism extatic 110. Caracterul negativ care îi revine nihilismului ca atare primește în acest caz o accepție pozitivă în măsura în care această formă de nihilism face posibilă noua situare a valorilor, bazată pe recunoașterea voinței de putere ca trăsătură fundamentală a tot ce există. Ajungând să deschidă din nou posibilitatea afirmării, nihilismul își depășește caracterul incomplet și devine desăvârșit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
despre idealismul transcendental și despre raționalismul absolut), publicate cu un an înaintea morții, în 1845. Galluppi face aluzie la poziția lui Zenon din Eleea, care neagă și respinge mișcarea, definind-o ca "nihilism"237. Acesta folosește așadar conceptul într-o accepție tehnică pentru a desemna o poziție filozofică ce "anihilează" sau reduce la nimic realitatea devenirii. Mai mult sau mai puțin în aceeași perioadă, termenul se întâlnește la Carlo Cattaneo, care îl utilizează de asemenea într-un mod sporadic, dar într-
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în care acesta îi critică manifestările, trebuie să spunem că o bună parte din atenția pe care operele sale au suscitat-o se bazează pe un echivoc. Acesta constă în faptul de a crede că el vorbește despre nihilism în accepția filozofică comună a termenului, așadar ca despre un fenomen cultural care pentru unii este interesant de studiat, pentru alții îngrijorător, pentru alții încă indiferent. Dar sensul în care nihilismul este pentru unii îngrijorător, iar pentru alții interesant sau indiferent este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lor se pot elucida majoritatea problemelor de limbaj plastic, prevăzute în programa școlară, motiv pentru care ocupă spații considerabile în activitatea artistico-plastice desfășurate cu elevii claselor I-IV. c. Tehnica obținerii formelor spontane În artele plastice forma are mai multe accepții, dintre care cele mai uzuale sunt: forma spontană; forma elaborată. Forma spontană este imaginea obiectuală sau structurală naturală - rădăcini, frunze, pietre etc... Există și forme spontane create de om în mod accidental pa cale dirijată. Aceste exerciții de invenție au
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
atitudini. Termenul ,,motivație’’ derivă dintr-un verb latin medieval “movere”, care înseamnă ,,a pune în mișcare”. Motivația are rolul de a orienta, susține și determina eforturile depuse de elevi în vederea realizării unor scopuri proprii sau a celor fixate de alții. Accepția termenului ,,a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profund implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o mare măsură
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de învățare, și, cel mai important, să valorifice caracteristicile propriei personalități în activitățile desfășurate în școală. II.1 Motivația extrinsecă și recompensele exterioare Deștepții sunt deștepți nu pentru că s-au născut așa ci pentru că au învățat să învețe. Tudor Octavian Accepția termenului “a fi motivat la învățătură” exprimă în plan comportamental o stare prezentă, dinamogenă, mobilizatoare și direcționată spre atingerea unor scopuri. În acest mod elevul va fi profound implicat în sarcinile de învățare, va fi orientat spre finalități într-o
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
legături asociative, pe de altă parte. „În perioada școlară mică are loc convertirea treptată a copilului, de la contemplarea și înțelegerea intuitivă a fenomenului, a cazului, la logica regulii, a legii pe care o exprimă cazul, fenomenul și ponderea în această accepție, fapt ce reprezintă o adevărată revoluție în actul cunoașterii, o schimbare de structură a înțelegerii“. Aceste caracteristici ale gândirii creează o complexă antrenare a capacităților psihice multilaterale, dar și condiții diverse de antrenare a numeroase abilități, ale inventivității, ale antrenării
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]