1,034 matches
-
An interview with Radu Aldulescu</b> One of the most important contemporary Romanian writers of prose, Radu Aldulescu (born on June 29, 1954, în Bucharest) made his debut în 1993, at the Albatros publishing house, with the novel Sonata pentru acordeon (<b>The Accordion Sonata</b>), for which he received the Romanian Writers’ Union Award. Since, he hâș published the novels <b>Amantul Colivăresei</b> (<b>The Funeral Cake Maker’s Lover</b>), <b>Îngerul încălecat</b> (<b>The Mounted Angel
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]
-
Nume adevărat: Bruml, Jiří. Porecla: Abces. Număr: AAW 830. Se prostește îngrozitor. Ne uităm la el cum merge leneș prin cameră, cu cămașa scoasă din pantaloni fluturând la spate. De obicei, are un crac de la pantaloni suflecat. În picioare are acordeoane, adică ciorapi largi care atârnă și fac pliuri deasupra gleznei. De obicei umblă deschis la prohab și neîncheiat la cămașă. Părul îi stă spășit pe cap, parcă i-ar fi rușine cu proprietarul său. Cam atât despre aspectul fizic. În ceea ce privește
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
școală... Eu am la țară un nepot, care e acum clasa a VIII-a, și are rezultate foarte bune. Dar maică-sa nu știa ce să facă cu el și, în paralel, l-a pus să învețe să cânte la acordeon. Și el a-nceput să câștige bani din asta, iar maică-sa mi-a zis: ”Uite, Mihaelo, tu cu două facultăți și n-ai niciun ban! Pentru ce să-mi las băiatu’ la școală, să moară de foame ? Mai bine
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
niciun ban! Pentru ce să-mi las băiatu’ la școală, să moară de foame ? Mai bine să se ducă cu acordeonu’.” Și-atunci mă lăsa fără niciun argument, iar eu încercam să-i spun că poate să meargă și cu acordeonul în paralel cu școala și că școala îi oferă mai multe posibilități pe termen lung. Așa e, facultatea nu-ți asigură deloc bunăstarea financiară în momentul ăsta. Și în cazul în care au afaceri, cum e familia Roxanei, au nevoie
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
prețioase 395.4 Bijuterii fantezi 395.5 Baterea de monede și medalii 39 396 Fabricarea și repararea instrumentelor muzicale 396.1 Fabricarea și repararea de instrumente cu clape (orgi, clavecine, pian); acordarea pianelor 396.2 Fabricarea și repararea instrumentelor muzicale Acordeoane; instrumente de suflat; tobe sau instrumente de percuție; instrumente cu coarde 397 Fabricarea jocurilor, jucăriilor și articolelor sportive 399 Diverse industrii manufacturiere 399.1 Fabricarea stilourilor și pixurilor 399.2 Industrii manifacturiere n.c.a. Industrii de artă; fabricarea articolelor
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
altele decât instrumentele cu coarde), inclusiv cartoanele și hârtiile perforate pentru minavetele mecanice, precum și mecanismele de cutii muzicale; metronoame, diapazoane și alte obiecte de acest gen: ex B - Ancii, corzi, plăcuțe (de lemn), diafragme și părțile separate ale acestora, pentru acordeoane
jrc89as1970 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85224_a_86011]
-
harpele eoliene, țambalele, excl. instrumentele acționate cu arcuș, ghitarele 9202.90.80 buc. S 36.30.13.10 Orgi cu tuburi, orgi de salon și instrumente cu claviatură similare, cu ancii metalice libere 9203 buc. @ S 36.30.13.30 Acordeoane, concertine, bandonioane și acordeoane cu pedală, altele decât cele electronice 9204.10 buc. S 36.30.13.50 Muzicuțe 9204.20 buc. S 36.30.14.10 Instrumente de suflat din alamă/alămuri 9205.10 buc. S 36.30.14
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
instrumentele acționate cu arcuș, ghitarele 9202.90.80 buc. S 36.30.13.10 Orgi cu tuburi, orgi de salon și instrumente cu claviatură similare, cu ancii metalice libere 9203 buc. @ S 36.30.13.30 Acordeoane, concertine, bandonioane și acordeoane cu pedală, altele decât cele electronice 9204.10 buc. S 36.30.13.50 Muzicuțe 9204.20 buc. S 36.30.14.10 Instrumente de suflat din alamă/alămuri 9205.10 buc. S 36.30.14.40 Instrumente muzicale de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
XVIII-lea, când au început să fie înlocuite cu cântece populare ritmice. Instrumentele tradiționale de suflat derivate din cele folosite de păstori erau odinioară răspândite, abia în prezent începând să revină în utilizare. Alte instrumente, inclusiv scripca, țitera, concertina și acordeonul se utilizează la interpretarea polcilor și altor melodii de dans. Kantele este un instrument autohton a cărui popularitate este în revenire. În 2008 la Viljandi s-a deschis un Centru de Conservare a Muzicii Autohtone. Tradiția Festivalului Cântecului Eston ("Laulupidu
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Cu banii strânși își organizează la căminul cultural, a treia zi de Crăciun, seara, o mare petrecere cu care se încheie datina. Pot fi admirate cu ocazia nedeilor, nunților, botezurilor și chiar a balurilor. Dintre instrumentele muzicale folosite, amintim : vioară, acordeonul, doba (dubă) iar că o influență a Banatului, taragotul și saxofonul. Mai rar se folosește fluierul, existând puține persoane care mai știu să cânte la acest instrument popular. Dansurile populare caracteristice sunt : învârtita, hațegana și lină (de pe Strei). Creatori populari
Plopi, Hunedoara () [Corola-website/Science/300555_a_301884]
-
cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon, Mihalte Iosub, Păcurar Tănase, Rațiu Vasile, Rațiu Ioan, și Răzoare Petru. Chiar și presa a făcut referiri la formația
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
de pui (gheare și gâturi), picioare de porc (numiți adidași), salam cu soia, scoici albaneze, creveți în ulei. Din când în când se mai găseau cu coadă unele conserve de carne de vită, organe (pipote, inimi), oase pentru ciorbă și,acordeoane" (coaste de porc-n.r.). Micii erau vânduți prin parcuri și piețe iar carnea roșie (pui, porc, vită) putea fi consumată la restaurant la prețuri de 4-5 ori mai mari. La ouă, lapte și produse din lapte (unt, smântână și
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
1921 la Măr del Plata, port pescăresc pe coasta Atlanticului, care avea să devină în anii următori o vestită stațiune balneara. În 1924 familia se mută la New York, oraș unde, începând din 1929, va începe să cânte la "bandonéon" (asemănător acordeonului, creat de constructorul de instrumente muzicale german H. Band și devenit foarte popular în Argentina). În 1932 compune primul său tango, "La catinga", si întâlnește pe compozitorul Carlos Gardel, care îi dă un mic rol în filmul "El dia que
Astor Piazzolla () [Corola-website/Science/299371_a_300700]
-
clubului din Constantă, unde l-a avut ca profesor pe Ion Rădulescu. La 13 ani a mers cu taraful într-un turneu în Franța. A urmat Școală de Muzică din Constantă: percuție și pian; Școală Populară de Arte din Constantă: acordeon, canto. În adolescență, a intrat la Liceul de informatică “Ovidius”, unde a format o trupă de rock Agartha. Cu Dorin Topala și Lăură Mihăilă (soprana la filarmonica din Constantă) a format trupa dance Valahia. În 1998, fiind prezent la repetițiile
Costi Ioniță () [Corola-website/Science/307270_a_308599]
-
de opt ani, remarcându-se la spectacolele pionierești din Petroșani. După decembrie 1989, a cântat muzică de petrecere în restaurante și localuri din Timișoara și Petroșani, la diferite aniversări sau nunți. Guță a studiat vreme de un an și jumătate acordeonul la Școala Populară de Artă (poate fi văzut cântând la acest instrument în videoclipurile pieselor de mai târziu, „Gigolo” și „Locul unu”). În anul 1992 și-a lansat primul album. Numărându-se între primii lăutari apăruți în România după 1989
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
din muzica ușoară a anilor 1980 (sintetizatorul, în special pe discurile "Volumul 2" și "Volumul 3"). Orchestra se va menține în această formă de-a lungul acestei prime etape, doar cu mici variații (lipsa viorii de pe " Volumul 2" sau a acordeonului de pe " Iar îi nuntă mare-n sat"). Stilul puternic ornamentat al interpretării lui Guță este pus în lumină de piesele doinite. Încă din primele înregistrări se recunoaște un alt element specific al cântatului său: "scat"-ul (cântatul pe silabe fanteziste
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
mare-n sat", 1997). Muzica lui Guță își schimbă traseul evoluției în mod spectaculos din anul 1998, începând cu discul " Când am bani, eu dau la toți". Orchestra cântărețului se va îmbogăți treptat cu instrumente electrofone (electrice și electronice - vioară, acordeon, pian, chitară bas în varianta electrică, respectiv keytar, baterist electronic) și are o sonoritate mai agresivă, tot mai depărtată de muzica lăutărească practicată inițial de cântăreț. Noua direcție este încurajată și de către colaborarea cu Sorina Șerban, cântăreață de manele, pe
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Musique) și Budapesta (Pepsi Sziget). Spre deosebire de primul album, cele mai multe piese de pe "Confuzz" sunt în limba română. Stilul muzical al formației se îndreaptă spre rock alternativ, combinat cu etno și momente psihedelice de improvizație. Pe album apar ca invitați Andrei Oloieri (acordeon) și Florin Romașcu (percuție). În același timp, patru membri ai trupei (Csergö Dominic, Petö Zoltán, Oigăn și Byron) compun muzica și joacă în spectacolul „Pâine, orbi și saxofoane”. În toamna anului 2002 se filmează al treilea videoclip, la piesa „1000
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
apăruse pe primul demo înregistrat de către formație. „Angels & Clowns” este piesa care va da titlul albumului; ea va fi, de asemenea, prima piesă Kumm care va ocupa locul 1 într-un top. Pe album mai sunt invitați Urszui Kalman la acordeon și vioară, Bondor Robert la tablă și, pentru prima oară, un cvartet de corzi. În vară are loc primul turneu al formației în Italia. La festivalul Gondola d'Oro de la Veneția, piesa „Mille Facce” (varianta italiană a piesei „1000 de
Kumm () [Corola-website/Science/308744_a_310073]
-
mai multe instrumente muzicale. A cântat la chitară în multe dintre cântecele de la Pearl Jam, începând cu „"Rearviewmirror"” și „"Elderly Woman Behind the Counter in a Small Town"” de pe albumul Vs. A cântat de asemene la „ukulele”, tobe, muzicuță sau acordeon. La concerte Vedder aduce adesea o tamburină pentru finalul spectacolului, când o aruncă în tribune. Vedder are două pedale la chitară, una marcată „Soap” („Săpun”), pentru tonalitate clară, și cealaltă „Dirt” („Mizerie”), pentru distorsiune. Pe albumele Pearl Jam Vedder folosește
Eddie Vedder () [Corola-website/Science/308259_a_309588]
-
lăutăresc, dar mai ales stilul vocal de interpretare. În 1949 debutează în cadrul unei formații militare când își satisface stagiul militar la București. Din 1953 devine colaboratorul Mariei Tănase. După moartea acesteia (1963), acesta cunoaște o vertiginoasă carieră de virtuoz al acordeonului și dirijor al unor formații profesioniste. În perioada 1952-1956 face parte ca instrumentist în formația de muzică populară a Teatrului de Estradă din București, iar în 1956 trece la formația Teatrului de revistă „Constantin Tănase”. În 1967, ca actor, joacă
Fărâmiță Lambru () [Corola-website/Science/306500_a_307829]
-
dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică lăutărească din România. Muncește chiar de la 18 ani când a început să cânte în satul natal și când i-a murit tatăl. Cu timpul a învățat să cânte și la pian și la acordeon. A făcut armata un an și patru luni la Brașov, si la Timișoara. După armata, în 1970 s-a mutat în București la o rudă. A cântat 6 luni la acordeon la Teatrul de revista Ion Vasilescu avându-l că
Nelu Ploieșteanu () [Corola-website/Science/307845_a_309174]
-
a învățat să cânte și la pian și la acordeon. A făcut armata un an și patru luni la Brașov, si la Timișoara. După armata, în 1970 s-a mutat în București la o rudă. A cântat 6 luni la acordeon la Teatrul de revista Ion Vasilescu avându-l că dirijor pe Ion Albeșteanu. A cântat apoi la restaurantele Caraiman, Bulevard, Doina, Crama Domneasca, Caru' cu Bere. În 1979 pleacă pentru prima oara într-un turneu în afară, cu Ansamblul Mugurelul
Nelu Ploieșteanu () [Corola-website/Science/307845_a_309174]
-
sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”. Muzica bănățeană se servea de instrumente împrumutate din genul pop, precum chitara electrică, chitara bas, orga electronică, sintetizatorul și bateria, în schimb renunțând la tradiționalul țambal (uneori și la vioară sau acordeon), astfel încât ansamblurile ajunseseră foarte apropiate de „formațiile de chitare electrice”. Muzica bănățeană și alte specii de muzică pop puternic influențate de culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
سماعي) - de exemplu formula x//x/ în ostinato - și “Dawr/ Ahaat” (آهات) - în forma melismatică. Instrumentația implică o largă varietate de timbre: instrumente cu coarde (vioară electrică, contrabas, chitară clasică, electroacustică sau electrică, chitară bas), suflători (fluier, nai, clarinet, saxofon, acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele folosite în manelelor abordează subiecte precum: dragostea (entuziasmul îndrăgostitului, dorul
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]