1,273 matches
-
cu privire la aspectele nocive ale "negativității" din știri (Geer, 2006). Nu orice informație negativă are efecte nocive asupra participării politice. Spre deosebire de studiul coordonat de Nicholas Valentino (Valentino et al., 2011), cercetarea de față nu a identificat nicio corelație între furie și activism. În privința încrederii și a cinismului, datele au indicat însă o corelație foarte strânsă. În plus, față de cercetările anterioare, studiul prezent a identificat rolul pe care îl joacă și o altă emoție negativă dezgustul. Ambele par să declanșeze mai degrabă apatie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cunoștințele politice, capacitatea de a înțelege politica și de a te implica politic și caracterul extrovert al celui care consumă informația. Aceste trei variabile intensifică efectele cadrajelor axate pe conflict asupra încrederii, cinismului, și, într-o mai mică măsură, asupra activismului. Relația de influență este următoarea: cu cât indivizii au mai multe cunoștințe politice, au mai multă încredere în capacitatea de a se implica în politică și sunt mai extroverți cu atât încrederea politică crește și cinismul se diminuează 27. În
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neîncrederea în instituțiile politice și în cei care le conduc. Faptul că, în general, conflictele din știrile folosite în cadrul experimentului (indiferent de stilul sau subiectul lor) au avut un impact semnificativ asupra încrederii politice și cinismului și niciun impact asupra activismului credem că poate fi explicat și printr-o supraexpunere la conflicte a publicului din România. Având în vedere că politica este preponderent prezentată dintr-un unghi conflictual, s-ar putea ca publicul să fie desensibilizat la conflicte și să nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
să aibă inițiative politice (Norris, 2003), nefiind, în general, interesați de politică 3 (Mindich, 2005; Patterson, 2007). Revenind la premisele cercetării, obsevăm că, dincolo de ierarhia efectelor identificate (mari în cazul încrederii politice, modeste în cazul cinismului și inexistente în cazul activismului politic), modul în care sunt prezentate conflictele face o diferență semnificativă în privința efectelor. Ipoteza de bază a studiului de față se confirmă deci, datele empirice susținând existența unui efect de tip cumulativ, rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictelor din
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
3. Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor spun adevărul. 4. Putem avea încredere în majoritatea politicienilor. 5. În ciuda a ce cred mulți, majoritatea politicienilor încearcă să-și respecte promisiunile electorale. 6. Când fac declarații publice, majoritatea politicienilor se adresează presei. Activism 1. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cât de interesat ați fi de aceste alegeri? 2. Pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă "cu siguranță aș merge la vot", iar 7 "cu siguranță nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
II-a. University of Chicago, Chicago, 1993. Noelle-Neumann, E., Spirala tăcerii. Învelișul nostru social, Comunicare.ro, București, 1974/2005. Norris, P., A Virtuous Circle: Political Communication in Post-Industrial Democracies, Oxford University Press, Oxford, 2000. Norris, P. "Young people and political activism: From the politics of loyalities to the politcs of choice?". Prelegere oferită în calitate de invitat în cadrul conferinței internaționale Council of Europe Symposium: Young People and Democratic Institutions: From Disillusionment to Participation, Strasburg, 2003. Parisi, A. și Pasquino, G., "Changes in Italian
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
semnificația statistică este adesea indicată prin utilizarea unor simboluri sub formă de asterisc, variind ca număr între unu și trei scală ce indică, în aceeași ordine crescândă, o semnificație statistică din ce în ce mai însemnată. 27 Doar cunoștințele politice sunt un predictor al activismului în cazul expunerii la conflicte necivilizate intruzive, iar în cazul expunerii la celălalt tip de cadraj neintruziv civilizat doar extroversia pare să funcționeze ca un moderator. 28 Nici chiar dacă informația politică este oferită de noile canale media (Subrahmanyam et al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
limitează În mod accentuat posibilitățile de dezvoltare a independenței gândirii și acțiunii studenților. În același timp, poate deveni un bun durabil al subiectului numai ceea ce a trecut prin gândirea independentă, prin acțiunea sa independentă. În măsura În care instruirea tradițională se caracterizează prin activismul unilateral al profesorului, În aceeași măsură devine mai dificilă dirijarea procesului de asimilare a cunoștințelor și de formare a priceperilor și deprinderilor personale la studenți. Profesorul dispune de prea puține informații despre modul În care se „transformă” În conștiința studentului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
limitează În mod accentuat posibilitățile de dezvoltare a independenței gândirii și acțiunii studenților. În același timp, poate deveni un bun durabil al subiectului numai ceea ce a trecut prin gândirea independentă, prin acțiunea sa independentă. În măsura În care instruirea tradițională se caracterizează prin activismul unilateral al profesorului, În aceeași măsură devine mai dificilă dirijarea procesului de asimilare a cunoștințelor și de formare a priceperilor și deprinderilor personale la studenți. Profesorul dispune de prea puține informații despre modul În care se „transformă” În conștiința studentului
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, de elaborare logică, de consecvență și mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Cu alte cuvinte, chiar daca comunicatorul este un om de știință, el nu transmite doar o informație neutră, ci și interpretarea sa, condiționată de reprezentările sale. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al reprezentărilor sociale, ca modalitate practică de afirmare a
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
cu dizabilitate mentală, într-un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor, ce se realizează relativ mai ușor. Insuficiențele perceptive la subiecții cu dizabilitate mentală pot fi accentuate și de explorarea nesistematică, haotică a realității, de activism explorator limitat și rigid, interacțiunea deficitară cu alți factori (memoria operațională, structurarea spațială etc.). în opinia autorului Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită în mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare în același tip de activitate). În contextul activităților educative, una dintre sarcinile prioritare ale învățământului pentru elevii cu dizabilități mentale constă în prevenirea și combaterea manifestărilor de inerție (altfel spus, în stimularea activismului și criticismului gândirii) și în dirijarea comportamentului lor. Lipsa de îndrumare și suport, în condițiile afectării nivelului de discernământ din cauza caracteristicilor evocate anterior, poate determina, pe lângă unele dificultăți majore în procesul didactic, creșterea alarmantă a frecvenței tulburărilor de conduită cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea într-o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu dizabilități: interesul pentru învățare sau înțelegerea scopului învățării și a utilității celor ce trebuie memorate, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului de învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul cu dizabilitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
structurare a personalității în ontogeneză), fie întârzieri în dezvoltare. Mai trebuie menționat faptul că între tulburarea primară și consecințele sale secundare în planul dezvoltării există o interacțiune complexă, rezultatele acesteia depinzând în mare măsură de condițiile de mediu, precum și de activismul sau pasivitatea cu care persoana cu dizabilitate participă la activitățile procesului educativ-compensator și recuperator. Datorită caracterului lor, de regulă anatomofiziologic, afecțiunile primare sunt mai rezistente la intervenția terapeutic compensatorie, tratamentul dominant fiind cel medical. în schimb, afecțiunile derivate (cu caracter
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
libertate față de dogma creștină a mântuirii, cele cinci demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate forme contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Problema solidarității și a sensului în societățile post-seculare este reluată de Ionuț Popescu în textul său despre credință, coeziune socială și destrămarea identităților colective. În societatea modernă secularizată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
The Economic Journal, vol. 111, nr. 470, 2001, pp. 295-321. Partea a III-a SENS ȘI COMUNITATE )Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui Daniela SOREA Abstract: Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, and Hick regard charity, meekness, responsibility and activism as viable contemporary forms, sprung from a religious source of the love for one's neighbor. These forms are at the core of the current public policy also - a positioning which suggests the recalibration of the human ontological status. If
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
23. Odată admisă (justificată) diversitatea experiențelor religioase autentice, Hick extinde sfera răspunsurilor autentice la prezența Transcendentului (denumit așa pentru a semnala necantonarea sa în forma teistă a experienței religioase), incluzând în aceasta și manifestările de solidaritate umană din Occidentul secularizat. Activismul politic și/sau social e o formă seculară și democratică a sfințeniei. Interesul pentru binele celorlalți, pentru dreptate și pace, semnalează conștientizarea autentică, adică producătoare de efecte morale și spirituale pe termen lung, a prezenței Transcendentului în societatea secularizată. O
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a autosabotat reconfigurându-se secular. Dar asumarea revelației creștine cu toate consecințele ei și, respectiv, restaurarea valorilor creștine sunt singurele soluții pe care le întrevăd autorii. Vattimo, Rorty și Hick sunt optimiști. Caritatea ca expresie kenotică sau legică a iubirii și activismul socio-politic ca sfințenie reprezintă șansele viitorului luminos al omenirii. Toți cei cinci autori își îngăduie o largă libertate față de dogma creștină. Evidentă în cazul ateismului asumat al lui Rorty și în cel al soluției religios pluraliste propuse de Hick, această
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în timp, de momentul Revelației). Pe suportul acestor expresii amprentate secular socotesc autorii menționați că se poate configura viitorul confortabil al lumii. Dar acest lucru nu se întâmplă neapărat. Pentru a se întâmpla, trebuie asumate integral caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul, până la ultimele lor semnificații. Neasumarea lor integrală e periculoasă. Așa cum arată Girard, caritatea maschează, fără a anihila, potențialul distructiv, apocaliptic al umanității. Mai puțin spectaculos prin consecințe, dar la fel de dramatic e faptul că, dacă nu dusă până la capăt, adică orientată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fost mereu pe măsura credincioșilor ei. Receptarea ușor reducționistă a discursului teologal ca îndemn spre bune practici sociale indică orientarea actualei lor apetențe religioase. Ce pot să însemne toate acestea Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, Hick socotesc caritatea, smerenia, responsabilitatea și activismul drept prelungiri contemporane ale religiozității. Acestea se află totodată în miezul politicilor publice actuale. Recuperarea lor post-seculară ca religioase, creștine coroborează postularea eliadescă a religiozității drept trăsătură umană constitutivă 29, chiar în varianta proiectării ei în viitor, ca speranță asumată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care se referă sunt bine stabilite și nu fac referire la o parte din spectrul culorii ce ar putea fi considerat prototipic pentru ea. Spre exemplu, nuanța de roșu este apropiată de ceea ce În general numim portocaliu. Această culoare indică activismul și modalitatea de a reacționa la schimbare. Violetul, una dintre culorile secundare, indică, În funcție de poziția sa, tendința spre o relație de tip fuzional cu obiectul dorit. Verdele este echivalat puterii voinței și capacității de a se bucura, arătând modul În
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
clasei. Exersarea rolurilor se soldează, de asemenea, cu întărirea unor calități morale (răbdare și tenacitate, respect pentru alții, stăpânirea de sine, autocontrolul) și cu dobândirea unor deprinderi legate de îndeplinirea unor funcții și responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
clasei. Exersarea rolurilor se soldează, de asemenea, cu întărirea unor calități morale (răbdare și tenacitate, respect pentru alții, stăpânirea de sine, autocontrolul) și cu dobândirea unor deprinderi legate de îndeplinirea unor funcții și responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
se dorea a fi înfăptuită în spirit național 72. Se promovează apoi caracterul formativ-organicist al învățământului, în sensul în care educația nu trebuie să se reducă doar la transmiterea de cunoștințe. În plus, educația centrată pe elev determină emergența principiului activismului, sugerând formarea elevului prin propria sa acțiune 73. Pedagogul G. G. Antonescu promova, de altfel, și subordonarea bacalaureatului acestui principiu, arătând că în forma stabilită prin legea ministrului Angelescu, acest examen era supus materialismului didactic, evaluând cunoștințele elevilor dobândite prin
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]