14,708 matches
-
Drăgan, Brașov, Olimpia Sava, din Galați, Ovidiu Jucan, din Cluj-Napoca, Valeriu Cercel, Canada, Vasile Tănase, din Dorohoi, Laurian Lodoaba, Lugoj-membru al USR , Virgina Vini Popescu, din Alexandria și Viorica Popescu Cojocaru, președinta Filialei Brașov a Ligi Scriitorilor, ne dezvăluie tensiuni adânci între spiritul credinței și anotimpul iernii. Revelația provine la acești poeți din exultanța confesiunii, viziunea fiind o formă de trăire intensă. Citind aceste nume, mi-a venit în minte aforismul lui Blaga, în care spunea, că poezia este spitalul cuvintelor
STARPRESS 2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382208_a_383537]
-
Mira, sora ielelor, fiica pădurarului, cu care Petruș se cunună de îndată ce reuși să o convingă pe fată că viața alături de el avea să fie cel puțin tot atât de frumoasă pe cât era viața mamei-ielelor alături de pădurar. Normal că au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, doar ce credeți? În Împărăția Păsărilor viața e tot un cântec și o petrecere și numai cucul stă de unul singur, nu-i așa? Referință Bibliografică: ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
oftat Să dăruim tot ce-am primit Tandrețuri, lacrimi, infinit... Să ne ferim în orice clipă De-a dragostei lungă risipă Să-mbrațișăm ființa care Ne-a alinat la supărare Să ajutăm pe orișicine Chiar dacă pleacă, ori de vine Să facem adânci plecăciuni Sperând să devenim mai buni Să trecem însă cu vederea În veci, să nu uităm durerea... Să dovedim, de s-o putea Că lumea nu e foarte rea Să rostim aspru legământ De respectat și în mormânt Să facem
DĂINUIRE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382250_a_383579]
-
din toate încheieturile ori să tragă de spate necontrolat, ca un cal nărăvaș, către toate gardurile de pe o parte sau alta a drumului. În cele din urmă, motorul se oprise gâfâind și pocnind asurzitor în mijlocul unei bălți de noroi, destul de adânci, fiindcă apa ajunsese până la praguri, împiedicându-l și să coboare, cum încercase de câteva ori. Târziu apăruse un căruțaș bătrân ( să tot fi avut peste șaptezeci de ani ) într-un fel de cabrioletă retro, decapotabilă, cu roți late de cauciuc
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
Cuvintele de-aici nu au hotare, Le poartă-n gând și-n suflet fiecare, De la-nceputul vremii ne-au fost date Cu dragoste să le rostim pe toate; Ne-asemănăm! vederea noastră încă Nu e atât de clară și de-adâncă, Ba unii dintre noi și-au pus pe chip Câte un strat subțire de nisip Să-i fie altfel de cum dat i-a fost Cel promis în viață de-adăpost Și dacă versul ți se potrivește Simt în mine verbul
DIALOGOS... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382289_a_383618]
-
2015 Toate Articolele Autorului La răscruce de drumuri Mergea apatic, cu jumătăți de pași, încercând parcă să întârzie curgerea imposibilă a timpului, trăgând după el căruciorul cu toamne. Tristețea îi cocoașase sprâncenele încețoșându-i privirea iar tinerețea-i tăiase riduri adânci cu unchiile pe față, când trecutul o smulsese nemilos din brațele lui prea neputincioase spre a o mai putea păstra. Doar bătrânețea ca o amantă credincioasă îi rămăsese alături mergând umăr lângă umăr, numărându-i pașii târșâiți. Călca cu teamă
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
contemporanilor noștri, mai mult sau mai puțin vestiți. Suspendate în echilibru incredibil între cer și pământ, amintesc parcă de judecata de apoi, ne fac să râdem sau să fim triști, lasă să adie boarea efemerului peste fondul unei bănuieli mai adânci. Descumpănit, privitorul oscilează ades între lacrimi și veselie iar în final depune armele, abandonându-se firesc râsului irezistibil. Nu-ți ajunge o săptămână pentru a le vizita pe toate, ca să le înțelegi îndeajuns tâlcul ascuns! Gândul că rodul muncii de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
minunat prezența scriitorilor” , a menționat că proiectul acestei aniversări a fost susținut de Ambasada României tocmai din convingerea că A.C.S.R. este un „dar făcut culturii noastre naționale, atât de departe de țară”. Am aflat cu toții că Domnia Sa nutrește o adâncă admirație pentru realizările Asociației cu sediul la Montreal, a mulțumit organizatorilor și a anunțat că întreaga desfășurare a evenimentului aniversar va fi postată pe Internet. Ziaristă și scriitoare, Cristina Balaj Mihai a moderat cu mult profesionalism evenimentul. Ceea ce se realizează
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
iubire,/ Te mistuie-n tăcere, peste fire./ Cum stai în calea razelor slăvită,/ Făptura Ta e toată aurită,/ Iar ochii tăi din aur cald răsar,/ Ca niște stele limpezi de cleștar./ Și ochii tăi grăiesc fără cuvinte. Sunt plini de-adâncă, mută rugăminte./ Sunt ochii tăi adâncuri de iubire,/ Sunt iazuri fără fund de dăruire./ Dar să-i asemăn cu ceva nu pot,/ Că-n ochii tăi e, Maică, cerul tot./ Și-așa, deatunci, din clipele tihnite,/ De când în tinda casei
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința / Și reapari din ceriul tău de stele:/ Că te ador de-acum pe veci, Marie!” -1880. (Mihai Eminescu, Poezii. Ed. Minerva
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
iminentă. Dacă însă, așa cum preconizez, cei responsabili din MECT și din inspectoratele școlare vor mușamaliza din nou, în interes propriu și public, criza, si nu vor propune nici de această data măsuri radicale, se va risca o coborîre și mai adîncă în prăpastie! Reiterez, pentru cine are răbdare și înțelegere responsabilă pentru domeniu, aceste măsuri: mai întîi renunțarea la postarea pe internet a subiectelor și implicit la editarea seturilor de răspunsuri de către - vorba d-lui prof. Ghe. Rădulescu - o anumita clientela
Pîine și circ by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/8225_a_9550]
-
Pârvulescu beneficiasem de rîvnita invitație de a-l vizita pe amfitrion în salonul lui de pe Ludwigkirchstrasse 10 A. În vastul apartament, cufundat într-o lumină difuză, topită în nuanțele vișinii ale draperiilor și tapiseriei, trecerea vremii lăsase urme; fotoliile erau adînci și moi, biblioteca uriașă, mobilele vechi, divanul "freudian" era acoperit de perne, kelimuri, fotografiile de familie și gravurile împodobeau pereții... Decorul reconstituia, desigur imperfect, ambianța iremediabil pierdută în care crescuse Nicolaus Sombart și pe care o evocă în repetate rînduri
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
de soare / întrebându-se ce este vîntul și-unde / văzduhul i se închină. Lacul cu apele lui pof-ti-cioase par o fațadă a lumii. Un ocean / prizonier între margini tot mai hidoase // Noi venim tot mai rar din istorie / din urme adânci ce nu se mai știu. Din cuvinte / Răsucite-n auz și susurate prelung..." Zece poze și un epilog pot fi echivalentul a zece occasioni montaliene sau o stăruitoare căutare a identității pierdute. Un cocteil de expresionism, suprarealism și existențialism ( sentiment
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
transformată, parcă pe nesimțite, în după-amiaza grea și "nerușinată" a unui faun: "Pe buze diminețile îți lasă/ Ciorchini de rouă proaspeți și rotunzi/ Ca să le rupi pojghița de mătasă/ Și-n carnea străvezie să pătrunzi.// Adolescent cu ochii puri și-adânci,/ Sfâșii amiaza și strivești șopârle./ Fagurii zilei coapte îi mănânci./ În față vântul fluturii ți-azvârle.// Flori tinere te-opresc, cu sânii plini,/ Să le săruți nerușinat pe pulpe/ Când pocăit și moale, printre spini,/ Amurgu-și trage coada ca o
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
cuvânt al gazetarului de la Bilete de papagal le rostește de fiecare dată "cu vocea lui guturală", atunci când începe să scrie. Din rugăciunile lui David "De unul singur n-am să scap, - pătruns de ape-n străadânc, m-afund întru noroi adânc, șuvoiu-mi trece peste cap; pre Domnul Dumnezeu atâtu-L tot strig, că mi se uscă gâtul" ... (din Psalmul 68, din Cartea psalmilor/ pre stihuri retocmită, acum, de Șerban Foarță) Ia, Dumnezeule, aminte la ruga mea și-ascultă-mi încă o dată inima,-n adâncă
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
adânc, șuvoiu-mi trece peste cap; pre Domnul Dumnezeu atâtu-L tot strig, că mi se uscă gâtul" ... (din Psalmul 68, din Cartea psalmilor/ pre stihuri retocmită, acum, de Șerban Foarță) Ia, Dumnezeule, aminte la ruga mea și-ascultă-mi încă o dată inima,-n adâncă durerea ei, - ce nu Te minte. Căci de la marginile lumii, eu, Doamne, am strigat spre Tine când inima pierise-n mine"... (din Psalmul 60, op. cit.) Ruga tânărului Eugen Ionescu Un mic soare, Doamne, pentru sufletul meu. [...] sunt un broscoi speriat
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
Din sfărâmăturile unui poem consacrat, în 1960, cuceririi cerului de către om, s-au ivit, parcă fără știința mea, trei poezii adevărate - printre cele mai bune din întreaga mea creație lirică: Deodată deschid ochii aplecat deasupra universului! Ca să nu cad în adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors în punctele cardinale. În aurul supus al grâului, adorm iar, aidoma unui avar pe care moartea l-a secerat peste comorile sale. (Din adâncile
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors în punctele cardinale. În aurul supus al grâului, adorm iar, aidoma unui avar pe care moartea l-a secerat peste comorile sale. (Din adâncile); Privește câmpia - zare continuată, repaos îndelung al scoarței lumii - câmpia e o inițiere-n infinit. În mijlocul ei, sângele se zbate între hotarele trupului. Aici nu există viteză, e doar o rotire greoaie a zării spre somn. Oare nu tot astfel
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
abia apoi, reasamblat, îl ridică la rangul de la-nceput. Prin cele mai tenebroase galerii e nevoit să fugă acest bibelou care se teme de păroasa mână burgheză. Fiecare literă, pe un vârf de sticlă, gata să se prăbușească în autobiografia adâncă. îl recunoști ușor: e cel care, la capătul sfâșierii, nu cere pomană, așteaptă să se deschidă norii și cineva de sus să-l bage în... seamă, binevoitor. Sau, ca un soldat convalescent, se-ndrăgostește de infirmiera urâtă și scrobită care
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
urâtă și schimonosită pe ici pe colo, adică prin punctele esențiale, angrenată într-un mecanism defect care devoră precum un animal cu chip de artefact tot ceea ce mai amintește de satul de altădată. Sunt două cărți care transmit o tristețe adâncă și o înaltă deznădejde în ceea ce privește prezentul satului. Din aceste cărți se poate, cred eu, învăța. Se poate rememora o lume întreagă care nu mai este, se poate descoperi și accepta o lume fărâmițată și dezaxată care s-a așezat, irevocabil
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
nu ar fi reușit să influențeze prea mult viața profundă a lucrărilor, pentru bunul motiv că între președintele Constantinescu și cele patru tablouri nu avea cum să existe un dialog real și nu se putea stabili o legătură puternică și adîncă. Gusturile și interesele estetice ale Președintelui mergeau în cu totul altă direcție decît spre Renaștere, Baroc sau Rococo. Dacă ne aducem bine aminte, în Irlanda el dovedea o slăbiciune specială pentru Radu Varia, drept pentru care a dus cu sine
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
marilor istorici francezi contemporani, nici măcar cu Michelet, maestrul generației. Modelul narațiunii istorice a lui Bălcescu este, cred, mult mai vechi și ne duce la originile istoriografiei europene. Dintre toți marii istorici ai Antichității, stilul lui Bălcescu își găsește cele mai adînci afinități cu acela al lui Tacitus: același uimitor talent de portretist care populează narațiunea cu zeci de figuri variate și pitorești, surprinse, fiecare, sub semnul unei trăsături dominante; aceleași discursuri apocrife puse în gura personajelor principale, gata să-și exercite
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Romanticul Bălcescu nu a adaptat integral schema tacitiană - și nici n-o putea face. Intervențiile directe și sentimentale sunt la el numeroase, cartea, în ansamblul ei, posedă o vizibilă structură, pe principiul "măririi și decăderii" unui personaj ilustru. Dar consonanța adîncă cu "proza lumii", cu modelul latin îndepărtat, rămîne la Bălcescu decisivă. în celebra sa scrisoare Nicu Bălcescu, Ion Ghica ne spune, despre prietenul său, că "din copilărie citise cu atenție, citise și recitise pe Tacit". într-adevăr! Tot astfel cum
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
cărții relevă noua ierarhie a temelor, reflectând cultul altei personalități. Prima secvență, intitulată Al patriei erou între eroi, este dedicată lui Ceaușescu, izvorât sacramental și izbăvitor din istoria națională: "E viața lui o flamură ce-și trage/ flacăra sacră din adânci istorii./ Prin fapte de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...// Fiu curajos al strămoșeștei glii/ în care două clase și-au dat mâna/ - cum se-mpreună apa cu țărâna -/ spre-a crește rodul noii Românii.// Conduce
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
oare inima fetei? Sau, între timp, băiatul s-a consolat și nu mai scrie pe scoarța copacilor? Vocația lui lirică ar fi promis mai mult, dar neștiute sînt căile inimii... A mai venit de-atuncea să v-asculte, Voi plopi adînci, cu voci și șoapte multe? Voi ați rămas întorși tot spre apus, Voi creșteți toți de-a pururea în sus."
Tu frunză cazi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8339_a_9664]