1,541 matches
-
decizională inițială față de performanța decizională de după prima schimbare și performanța decizională inițială față de performanța decizională de după a doua schimbare). Am introdus variabilele independente în pași, în primul rând pentru a evalua măsura în care caracteristicile de personalitate explică varianța în adaptabilitate peste și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și în plus față de varianța explicată de factorul g. Astfel, în modelul interacțiunilor am introdus factorul g înaintea conștiinciozității și deschiderii. Am ales să introducem ultima variabila deschiderii spre nou deoarece am dorit să evaluăm nivelul în care deschiderea prezice adaptabilitatea peste și după efectele factorului g și al conștiinciozității. Diferențele individuale în privința deschiderii spre nou sunt un bun predictor al performanței într-o mare varietate de situații organizaționale. Tabelul 2. Rezultatele analizei de regresie R2 total Coeficienții regresiei 1. Context
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
efectul abilităților cognitive generale. Relația dintre conștiinciozitate și eroarea medie pătratică este mai puternică în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. Trebuie observat că direcția acestor efecte este contrară celei prezise inițial, altfel spus conștiinciozitatea nu va promova adaptabilitatea. Interacțiunile dintre deschiderea spre nou și contextul sarcinii sunt semnificative, explicând o creștere cu 2% a varianței totale a performanței decizionale, efectul fiind peste și după efectele abilităților cognitive generale și conștiinciozității. Relația dintre deschidere și eroarea medie pătratică a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eroarea medie pătratică a fost mai negativă în ambele contexte post-schimbare decât în contextul decizional inițial. În concluzie, considerăm că abilitățile cognitive generale, conștiinciozitatea și deschiderea spre nou sunt buni predictori ai performanței decizionale în situații în care este necesară adaptabilitatea. Este surprinzător efectul pe care îl are conștiinciozitatea asupra performanței decizionale, acesta fiind contrar ipotezei noastre. În timp ce niveluri ridicate ale abilităților cognitive generale și ale deschiderii spre nou par să producă o performanță decizională mai ridicată, niveluri ridicate de conștiinciozitate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
pentru eficiența în vânzări (r =.27) decât ordinea (r =.07, respectiv r =.06). Luând în considerare dimensiunile mai restrânse ale conștiinciozității, avem posibilitatea de a identifica motivele relației negative dintre conștiinciozitate și performanța decizională, în situații în care este necesară adaptabilitatea. Am considerat că niveluri ridicate de motivație, angajament față de scopuri și de perseverență au o importanță deosebită în contextul schimbării, datorită nevoii individuale de a aloca resurse cognitive în realizarea sarcinii, în condițiile în care receptează un feedback negativ și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dificil de a face estimări precise ale dimensiunilor deschiderii spre nou. Oricum, ideile (plăcerea de a jongla cu teorii, abstracțiuni, rezolvarea de probleme) și acțiunile (încercarea unor lucruri diferite, învățarea unor lucruri noi) par mai consistente cu cerințele comportamentale specifice adaptabilității decât fantezia (visarea cu ochii deschiși, imaginația activă), sentimentele (emoții puternice, conștientizarea stărilor emoționale), valorile (toleranță față de alte stiluri de viață, perspective controversate) sau estetica (preocupare pentru arte, muzică, estetică). Rezultatele acestei analize suplimentare sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
p<.05) și idei (r = -.33, r = -.33, p<.05). Oarecum surprinzător, și indivizii cu scoruri mari în privința celorlalte dimensiuni ale deschiderii tind să aibă performanțe decizionale post-schimbare mai ridicate. 7. Discuții În ansamblu, rezultatele acestui studiu sprijină ideea că adaptabilitatea este un factor important în eficiența decizională în condiții de schimbare. Deși performanța decizională înaintea schimbării este pozitiv corelată cu performanțele decizionale de după schimbare, intensitatea relației este moderată. Mai mult, intensitatea relației dintre performanța decizională de după a doua schimbare a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Diferențele individuale care influențează performanța decizională înainte de schimbare sunt altele decât cele care influențează performanțele decizionale de după schimbare, astfel încât putem afirma că setul (și/sau puterea) diferențelor individuale care estimează eficiența decizională în contexte stabile diferă de cele care estimează adaptabilitatea. Rezultatele obținute arată că adaptabilitatea depinde de abilitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și deschiderea spre nou. Deși abilitățile cognitive generale prezic performanța decizională dinaintea schimbării, intensitatea acestei relații crește semnificativ după prima și după a doua schimbare. În plus, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decizională înainte de schimbare sunt altele decât cele care influențează performanțele decizionale de după schimbare, astfel încât putem afirma că setul (și/sau puterea) diferențelor individuale care estimează eficiența decizională în contexte stabile diferă de cele care estimează adaptabilitatea. Rezultatele obținute arată că adaptabilitatea depinde de abilitățile cognitive generale, de conștiinciozitate și deschiderea spre nou. Deși abilitățile cognitive generale prezic performanța decizională dinaintea schimbării, intensitatea acestei relații crește semnificativ după prima și după a doua schimbare. În plus, deși factorii de personalitate nu influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
afirma că decizia în contexte de schimbare impune cerințe deosebite față de decizia în contexte stabile, în care informația este procesată mai mult sau mai puțin automat, iar cerințele comportamentale sunt explicite. Un alt rezultat interesant este că diferențele individuale de adaptabilitate (exprimate prin conștiinciozitate și deschidere spre nou) sunt predictori mai buni decât abilitățile cognitive generale. 8. Efecte diferite ale dimensiunilor conștiinciozității Conștiinciozitatea este considerată a fi al doilea predictor al performanțelor (după factorul g); niveluri ridicate de conștiinciozitate duc, de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în condiții de schimbare organizațională) conștiinciozitatea este un lucru bun (Feist, 1998; Tett, 1998). Analizele suplimentare arată că aspectele legate de ordine (prevedere, responsabilitate și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și ordine), și nu cele de voință (autorealizare, eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
eficiență, disciplină), duc la o relație negativă cu adaptabilitate. Pe baza rezultatelor acestui studiu, putem considera că abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
abilitățile cognitive generale, deschiderea spre nou și chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate să fie evaluate și în condiții de muncă reale pentru a putea fi realizate recomandări concrete și
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chiar conștiinciozitatea pot fi utilizate ca predictori ai adaptabilității. De fapt, sunt predictori mai puternici ai adaptabilității în performanța decizională înaintea unei schimbări neașteptate. Surprinzător, am identificat o relație negativă între conștiinciozitate și adaptabilitate. Prin descompunerea dimensiunii conștiinciozitate în subfactori, adaptabilitatea a fost afectată negativ de tendința spre ordine, metodă și precauție. Este necesar ca aceste rezultate să fie evaluate și în condiții de muncă reale pentru a putea fi realizate recomandări concrete și pertinente specialiștilor din resurse umane. În ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
putea fi realizate recomandări concrete și pertinente specialiștilor din resurse umane. În ansamblu, această cercetare accentuează ideea că este necesară introducerea anumitor caracteristici de personalitate în bateriile de teste de selecție pentru funcții sau situații în care performanța depinde de adaptabilitate. Bibliografie Barrick, M.R.; Mount, M.K.; Strauss, J.P. (1993), „Conscientiousness and performance of sales representatives: Test of the mediating effects of goal setting”, Journal of Applied Psychology, vol. 78, pp. 715-722. Barrick, M.R.; Mount, M.K. (1991), „The Big Five personality dimensions
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
făcut obiect de interes pentru diverși specialiști (vezi Allaire, 1999; Landry, 1999; Leroy, 2001). Studiul comportamentului participativ al studenților are importanță pentru structurarea unor tehnici de organizare a lucrului cu aceștia. Dacă lucrul în echipă corelează cu sporirea gradului de adaptabilitate la sarcinile mediului universitar, atunci trebuie gândite modalități de stimulare a acestui stil de lucru. Observații curente relevă existența unui nivel diferit de activism de care dau dovadă studenții atunci când lucrează în echipă pentru rezolvarea unor probleme academice în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dintre dimensiunile comportamentului participativ și gradul de adaptare la condițiile și sarcinile mediului academic. 3) Surprinderea unei relații între tendința naturală de colaborare în spațiul informal și comportamentul colaborativ manifestat în mediul formal. 4) Structurarea unor modalități de sporire a adaptabilității studenților (mai ales din anul de debut) la condițiile și sarcinile mediului academic cu orientare asupra problematicii colaborării, participării, lucrului în echipă. Populația-țintă este reprezentată de studenții din România. Studiul preliminar a fost efectuat pe un eșantion de 76 de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
grade de adaptare diferită (de la slabă adaptare până la adaptare foarte bună). Scorurile finale ale subiecților au rezultat din însumarea punctelor pe care ei l-au primit la fiecare item. Scorul final al fiecărui subiect exprimă gradul în care acesta apreciază adaptabilitatea sa la condițiile, cerințele mediului academic. Este de fapt o problemă de percepție a nivelului propriu de adaptare, variabilă deosebit de importantă pentru studiul comportamentului studenților. Pentru a studia comportamentul participativ concret, a fost concepută o probă situațională de lucru care
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
direcțional esențial în achiziționarea și menținerea conducerii; medierea efectelor personalității asupra eficienței conducerii de însăși interacțiunea acestei personalități cu situația de conducere, inclusiv variabilele ce țin de subordonați; identificarea unor variabile de personalitate de tip fluid, necristalizat și care susțin adaptabilitatea și flexibilitatea comportamentală a liderului; studiul unor variabile, hipercomplexe și dinamice, într-o manieră științifică riguroasă. Este incontestabil că personalitatea liderului reprezintă un factor important al conducerii, dar aceasta trebuie văzută ca o rezultantă a unor însușiri psihoindividuale și a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ascendență socială). Precizăm că primele două variabile au corelațiile cu EC (eficiența conducerii) 0,25 (p=0,10), respectiv o corelație negativă, -0,35 (p=0,00), fapt pentru care considerăm că avem de-a face cu un factor de „adaptabilitate organizațională”. Sistemul normativ al organizației militare nu îngrădește manifestarea individualității (AI), manifestare care presupune și o anumită flexibilitate comportamentală interpersonală. Natura și conținutul acesteia din urmă trebuie însă bine definite. În fapt, la nivelul analizei comune este evident că o
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentații de a acționa, de a fi stăpân pe situație și de a controla agresivitatea, ostilitatea și comportamentul iresponsabil. 4. Adaptabilitatea “capacitatea de a percepe și reacționa la o gamă largă de situatii dificile”<footnote Steve J. Stein și Howard E. Book “ forță inteligenței emoționale: Inteligența emoțională și succesul vostru” Ed. Allfa, 2003, traducerea: Monica Sibinescu, București footnote>. Reușită înseamnă a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
se oprește, o clipă, asupra întregului raționament al adresei lui Nixon din 3 noiembrie 1969, apreciind că aceasta se supune, într-o manieră remarcabilă, "structurii convenționale tradiționale"238 și că eventualele devieri de la structura tradițională nu fac decât să demonstreze adaptabilitatea excepțională a lui Nixon față de situația retorică particulară a momentului istoric (pe) care îl pune în evidență. Urmează, evident, în logica acestei cercetări, identificarea, de către criticul retoric Forbes Hill, a factorilor persuasivi de natură logică, psihologică și caracteriologică; în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
exprimării expunerea și formularea ideilor sau a părerii nu trebuie îngrădită și întreruptă până la finalizare. 35. Principiul flexibilității deschidere la schimbare, instinctiv conștient și capabil să înțeleagă situațiile nou create sau apărute și să se adapteze noilor cerințe. 36. Principiul adaptabilității auditorul să fie perceptiv și atent la modificarea circumstanțelor sau a preocupărilor iar la colectarea dovezilor de audit să țină seama de nevoile și cererile auditatului și beneficiarului auditului. 37. Principiul comportamentului etic acționează responsabil în sensul aplicării în timpul auditării
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
în posesia nelegală a cafelei. Răsuflă ușurat când rupe relațiile cu un astfel de furnizor ce alege plecarea din țară. Faptul că Florescu reușește să ofere clientelei sale cea mai bună cafea (sublimă, spun câțiva din clienții lui), derivă din adaptabilitatea sa perfectă la vremuri. Alege cele mai bune soiuri din import, are mașini bune de prăjit cafea, are spații bine amplasate, clientelă selectă, răbdare și cunoștințe despre cafea. Își asigură totuși și know-how-ul. Nu sare peste ucenicie, știe bine ce
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]