1,484 matches
-
sunt diferite de ceea ce au fost altădată.“ Dincolo de deosebirile remarcabile dintre domeniul de cuprindere și puterea selecției naturale în raport cu cea artificială, subliniate în mod sugestiv în acest pasaj, și una, și cealaltă acționează acumulând lent și treptat caracteristici cu valoare adaptativă sau folositoare oamenilor. Atenția acordată de Darwin selecției artificiale și utilizarea ei euristică în elaborarea principiului selecției naturale a conferit contururi clare viziunii sale gradualiste. Dacă utilizăm o terminologie consacrată ulterior, putem spune că această analogie a întărit convingerea lui
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de Darwin selecției artificiale și utilizarea ei euristică în elaborarea principiului selecției naturale a conferit contururi clare viziunii sale gradualiste. Dacă utilizăm o terminologie consacrată ulterior, putem spune că această analogie a întărit convingerea lui că microevoluția - acumularea micilor variații adaptative - reprezintă cheia pentru înțelegerea macroevoluției, a apariției și dispariției speciilor. Darwin era, totodată, perfect conștient că acest mod de a privi lucrurile i-a fost inspirat de profunda sa familiarizare cu principiile directoare ale gândirii științifice a lui Lyell. El
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
responsabilă pentru schimbările care au marcat istoria vieții, pentru deosebirile ce pot fi constatate în ceea ce privește speciile de plante și de animale care populează pământul în diferite perioade de timp, rezultă că în această istorie nu se înregistrează salturi. Toate câștigurile adaptative sunt produsul unor acumulări treptate, care se realizează în lungi perioade de timp, prin eliminarea unui număr imens de viețuitoare. Acțiunea bolilor, a inaniției, a setei, a dușmanilor face ca variațiile favorabile să se acumuleze, iar caracteristicile nefavorabile să fie
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lungi perioade de timp, prin eliminarea unui număr imens de viețuitoare. Acțiunea bolilor, a inaniției, a setei, a dușmanilor face ca variațiile favorabile să se acumuleze, iar caracteristicile nefavorabile să fie eliminate. Într-o formulare mai precaută, face ca modificările adaptative utile să se transmită mai eficient de-a lungul generațiilor decât cele care sunt dăunătoare. Noutatea acestui mod de gândire nu constă doar în caracterul lui populațional, probabilistic și antiprogresivist, dar și în respingerea sugestiilor că, într-o lume în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adică de granițe care sunt clar conturate și nete? O parte a răspunsului, credea Darwin, privește șansele de supraviețuire pe care le au formele intermediare. Dacă anumite varietăți sunt defavorizate în lupta pentru existență în raport cu alte varietăți ale căror caracteristici adaptative sunt mai accentuate, este de așteptat ca durata de timp în care ele supraviețuiesc într-o anumită regiune să fie mai scurtă. În mod proporțional, scad și șansele ca rămășițele lor să se păstreze până în zilele noastre. În plus, nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
scurte în raport cu cele în care ea a rămas neschimbată. Selecția lucrează pe terenul creat de mici diferențe de caractere, care sunt totuși importante pentru o mai bună adaptare, promovând, în medie statistică, acele exemplare înzestrate cu caracteristici ce oferă avantaje adaptative dintre cele mai diferite. Dacă se ține seama de acest fapt, se poate găsi un răspuns satisfăcător și la întrebarea cum au putut lua naștere, prin tranziții insensibile, organe extrem de complicate și de perfecționate cum este ochiul. Reflecția lui Darwin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întrebarea cum au putut lua naștere, prin tranziții insensibile, organe extrem de complicate și de perfecționate cum este ochiul. Reflecția lui Darwin a fost aceea că și un rudiment de ochi oricât de simplu și de imperfect poate oferi anumite avantaje adaptative, ceea ce va favoriza supraviețuirea și înmulțirea indivizilor care îl posedă. Selecția va promova gradații oricât de mici spre un organ mai complex, care tinde să producă, în condiții variate, o imagine mai distinctă, deoarece fiecare din aceste gradații va oferi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
oricât de mici spre un organ mai complex, care tinde să producă, în condiții variate, o imagine mai distinctă, deoarece fiecare din aceste gradații va oferi posesorilor o mai mare șansă de supraviețuire. Dacă admitem că mici îmbunătățiri cu valoare adaptativă s-au acumulat în perioade lungi de timp, atunci rezultatul la care se ajunge nu ni se va părea mai uimitor decât cel pe care îl pot obține numeroase generații de meseriași și ingineri care lucrează la îmbunătățirea unei unelte
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin selecție naturală. Simpson susținea ceea ce părea a fi cel mai greu de susținut pe baza datelor paleontologiei: gradualismul darwinian. Evoluția speciilor are loc printr-o succesiune continuă de mici variații în numeroase direcții, prin promovarea de către selecție a variațiilor adaptative. În lucrări ca Major Factors of Evolution (1949), el apăra această viziune gradualistă, polemizând cu paleontologi care afirmau că macroevoluții de amploare deosebită, care reprezintă schimbări ale planului de organizare a ființelor vii, pot avea loc în mod brusc și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Factors of Evolution (1949), el apăra această viziune gradualistă, polemizând cu paleontologi care afirmau că macroevoluții de amploare deosebită, care reprezintă schimbări ale planului de organizare a ființelor vii, pot avea loc în mod brusc și nu posedă neapărat valoare adaptativă. Așa cum am arătat mai sus, nu încape îndoială că pentru Darwin principiul selecției naturale și gradualismul erau de nedespărțit. Cercetătorii gândirii sale cad de acord că, tocmai deoarece a explicat originea speciilor în principal prin selecția naturală, Darwin a fost
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin selecția naturală, Darwin a fost un apărător inverșunat al gradualismului, respingând posibilitatea unor salturi mari în perioade relativ scurte de timp. S-a spus că unul din temeiurile sale ar fi fost următorul: în cazul unor salturi bruște, acordul adaptativ dintre organisme și mediul lor de viață nu ar putea fi păstrat. Oricum ar sta lucrurile, explicația stabilității speciilor în intervale îndelungate de timp, ca și a apariției de noi specii în perioade scurte de timp, nu a fost o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evoluției era necontestată. Abordarea gradualistă implică supoziția că organismele ar putea suferi orice fel de schimbări dacă acestea vor fi destul de mici. Dimpotrivă, abordarea pe care o promovează teoria echilibrelor punctuate sugerează că există limite dincolo de care schimbări cu caracter adaptativ vor fi blocate de constrângeri structurale. Noua interpretare a datelor paleontologice a deschis, prin urmare, drumul unor reconsiderări radicale, deoarece ea putea fi cu greu pusă de acord cu acea perspectivă ortodox darwinistă asupra evoluției speciilor pe care Richard Dawkins
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
prin urmare, drumul unor reconsiderări radicale, deoarece ea putea fi cu greu pusă de acord cu acea perspectivă ortodox darwinistă asupra evoluției speciilor pe care Richard Dawkins acceptă să o califice drept „genocentrică“. Potrivit acestei perspective, acumularea de mici avantaje adaptative, oferite de anumite mutații genetice, face ca unele organisme să supraviețuiască și să se reproducă în dauna altora. Acesta este procesul care duce la schimbarea frecvenței genelor, și în cele din urmă, la constituirea fondului genetic al unei noi specii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
semnificative între poziția acestora și cea a autorului Originii speciilor. Fundamentaliștii darwiniști susțin că selecția naturală reglează tot ceea ce este important în evoluție. Atenția lor nu este îndreptată asupra explicării apariției și dezvoltării biodiversității în genere, ci doar asupra caracteristicilor adaptative ale ființelor vii, promovate prin acțiunea selecției naturale. Gould crede că, spre deosebire de aceștia, Darwin nu ar fi considerat selecția drept singurul factor al modificării formelor vii. Ca gânditor pluralist, el ar fi respins o explicație strict selecționistă a istoriei vieții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
biodiversitate. În prima direcție, Gould propunea o teorie ierarhică a selecției, iar în a doua direcție, luarea în considerare a orientărilor și limitărilor pe care le impun constrângeri legate de planul de organizare a organismelor în producerea schimbărilor cu valoare adaptativă. În a treia direcție, Gould sublinia necesitatea de a ține seama în explicarea macroevoluției și de alți factori, cum ar fi schimbări de mare amploare ale ambianței fizico-chimice, în afara accentuării treptate a micilor variații cu valoare adaptativă. Revizuirile în prima
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
schimbărilor cu valoare adaptativă. În a treia direcție, Gould sublinia necesitatea de a ține seama în explicarea macroevoluției și de alți factori, cum ar fi schimbări de mare amploare ale ambianței fizico-chimice, în afara accentuării treptate a micilor variații cu valoare adaptativă. Revizuirile în prima direcție, inaugurate de teoria echilibrelor punctuate, conferă și speciei statutul de obiect al selecției. Mecanismul selecției este extins sub și deasupra nivelului luptei pentru existență dintre organisme. În locul explicațiilor darwiniene, bazate pe presupunerea că selecția acționează la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
exemplu, variațiile de la nivel genetic se propagă la nivelul organismelor unicelulare și pluricelulare, iar variațiile de la nivelul acestor organisme se propagă la nivelul demelor și al speciilor. Dacă la nivelul de bază aceste variații de caractere au adesea o valoare adaptativă, nu același lucru se poate spune despre efectele propagării lor la alte niveluri. Multe schimbări evolutive induse prin acțiunea selecției naturale, care se propagă la alte niveluri ale organizării biologice, nu posedă aici o funcție adaptativă. Este sensul în care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au adesea o valoare adaptativă, nu același lucru se poate spune despre efectele propagării lor la alte niveluri. Multe schimbări evolutive induse prin acțiunea selecției naturale, care se propagă la alte niveluri ale organizării biologice, nu posedă aici o funcție adaptativă. Este sensul în care nu toate efectele acțiunii selecției naturale sunt efecte adaptative, cum crezuse Darwin. Revizuirile în cea de a doua direcție vizează evidențierea rolului unei diversități de constrângeri, ca factori care canalizează schimbările evolutive. Modificările adaptative nu pot
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propagării lor la alte niveluri. Multe schimbări evolutive induse prin acțiunea selecției naturale, care se propagă la alte niveluri ale organizării biologice, nu posedă aici o funcție adaptativă. Este sensul în care nu toate efectele acțiunii selecției naturale sunt efecte adaptative, cum crezuse Darwin. Revizuirile în cea de a doua direcție vizează evidențierea rolului unei diversități de constrângeri, ca factori care canalizează schimbările evolutive. Modificările adaptative nu pot avea loc decât în anumite direcții care sunt impuse de planul de organizare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o funcție adaptativă. Este sensul în care nu toate efectele acțiunii selecției naturale sunt efecte adaptative, cum crezuse Darwin. Revizuirile în cea de a doua direcție vizează evidențierea rolului unei diversități de constrângeri, ca factori care canalizează schimbările evolutive. Modificările adaptative nu pot avea loc decât în anumite direcții care sunt impuse de planul de organizare al organismelor. Direcțiile posibile ale schimbărilor evolutive sunt determinate „din interior“. Noi cerințe funcționale pot fi satisfăcute doar pe acele linii care sunt predeterminate de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
diferite sau eventual nici o funcție, să fie numite „exaptări“, adică trăsături utile (aptus) drept consecință (ex) a formei lor, în contrast cu „adaptările“, care desemnează caracteristici promovate de selecția naturală pe temeiul utilității lor directe. Rezultă că multe trăsături care au valoare adaptativă la anumite organisme s-au putut dezvolta la strămoșii acestora independent de presiunile adaptării, dacă nu pentru a satisface nevoi de adaptare diferite. Într-un text mult discutat, publicat pentru prima dată în 1979 de către Gould și Richard Lewontin, cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
utilizare care a constituit temeiul inițial al existenței și al conformației lor „arcuri de boltă“ (spandrels), prin comparație cu structurile a căror funcție arhitectonică inițială este de a susține o construcție de genul unei catedrale. Multe trăsături fenotipice cu funcții adaptative evidente la anumite categorii de organisme au luat naștere și s-au dezvoltat din rațiuni diferite. Ceea ce impune amendări în cercetarea cauzelor schimbărilor care au loc în procesul evoluției vieții, în sensul detașării de o perspectivă îngust adaptaționistă. Gould atrăgea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cauzelor schimbărilor care au loc în procesul evoluției vieții, în sensul detașării de o perspectivă îngust adaptaționistă. Gould atrăgea atenția și asupra faptului că, odată cu creșterea complexității unor organe, crește și frecvența apariției de caracteristici care nu au o utilitate adaptativă directă, dar pot căpăta o asemenea utilitate în viitor. Creșterea progresivă a mărimii creierului hominizilor a putut avea loc sub presiunea selecției naturale, în virtutea avantajelor adaptative pe care le-a oferit. Dar dezvoltarea unui organ de o asemenea complexitate cum
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
complexității unor organe, crește și frecvența apariției de caracteristici care nu au o utilitate adaptativă directă, dar pot căpăta o asemenea utilitate în viitor. Creșterea progresivă a mărimii creierului hominizilor a putut avea loc sub presiunea selecției naturale, în virtutea avantajelor adaptative pe care le-a oferit. Dar dezvoltarea unui organ de o asemenea complexitate cum este creierul implică și multe „arcuri de boltă“, adică structuri care iau naștere din rațiuni arhitecturale și pot primi doar ulterior funcții adaptative. Evident că luarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturale, în virtutea avantajelor adaptative pe care le-a oferit. Dar dezvoltarea unui organ de o asemenea complexitate cum este creierul implică și multe „arcuri de boltă“, adică structuri care iau naștere din rațiuni arhitecturale și pot primi doar ulterior funcții adaptative. Evident că luarea în considerare a rolului exaptărilor în cercetarea evoluției vieții va implica distanțarea de acea abordare „strict darwinistă“ care reduce explicația schimbărilor ce au loc în procesul evoluției la schimbările cu funcție adaptativă directă. Gould propune, prin urmare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]