2,010 matches
-
ne sugerează și cum au arătat diferitele studii în domeniu, dezirabilul nu este atât de omogen; e necesar să avem în vedere și grupul de referință al subiectului și, nu în ultimul rând, concepția personală, individuală despre dezirabil. S-a adeverit experimental că evaluările diferiților itemi referitoare la dezirabil sunt relativ altele, în funcție de instrucțiunile date subiectului: „ce e important în general”, „ce e important pentru tine”, „ce e important pentru alții”. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că răspunsurile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oraș. Arhitectul, după ce se G. Călinescu învîrti pe locul lui Conțescu spre a determina direcția și așezarea cea mai potrivită a casei, simți o foame devoratoare și exprimă față de ceilalți speranța că vor mânca omeric. Presupunerile lui Ioanide nu se adeveriră și fură de la început întîmpinate de pietrar cu un scepticism curios. Gazda nu prevăzuse că oaspeții vor fi nevoiți să cumpere de mâncare din sat, bănuise că boierii își vor fi adus de la oraș, unde sunt de toate. - La oraș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mâini. . - Ce zicea? . - Că e foarte mâhnită de-a te fi supărat, că-și dă seamade dreptatea ta în general, însă sunt lucruri mai presus de priceperea ei. . - Se gândea la individ. . - Firește! Mi-a spus că dacă s-ar adeveri ce-ai spus tu ar fifoarte nefericită. . - Veșnica poveste! Ce-o fi văzut la ipochimen? . - Era delicat cu ea, plin de sentimente frumoase. . - Mă întristezi. Să lăsăm asta! Altceva ce făcea Pica,cum își petrecea ziua? . - Multe ceasuri ședea ghemuită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și schemele mentale, și obiceiurile emoționale sunt atât de bine învățate, încât funcționează fără ca noi să ne dăm seama, ajungând la un moment dat să ne controleze viața. Ele acționează precizează Bennett-Goleman (2002) "ca un fel de profeție care se adeverește de la sine, ca o teorie sau presupunere despre noi, despre alții și despre relații inevitabile pe care le credem noi că le vom avea cu ei, teorie ce se dovedește funcțională" (p. 149). Potrivit autoarei nord-americane, o schemă este "o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Braniște, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 53, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 14. footnote>. Deci, dacă toate aceste chipuri și simboluri ale nașterii și ale curățirii din Vechiul Testament s au adeverit în cel Nou, dacă putem observa înrudirea chipului cu adevărul și superioritatea adevărului față de chip, dacă am văzut în Vechiul Testament că Dumnezeu Și-a respectat făgăduințele cu privire la salvarea credincioșilor Săi cu toată familia lor, cu certitudine Și le respectă perpetuu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
din bunăvoință sau prin sacrificiu, să îl educe pe acesta în spațiul libertății, preluîndu-l în proiectul propriu. Dar pentru că libertatea este în esența ei neegoistă, el știe că nu poate fi liber în singurătatea sa și că, pentru a-și adeveri proiectul propriu și propria libertate, el trebuie să-l preia pe celălalt în proiect. Esența libertății este împărtășirea, și tocmai de aceea nimeni nu poate fi liber într-o lume de ființe constrânse. Instituirea proiectului propriu, izvorâtă din nevoia de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să se determine făptuind cu adevărat. Și cum orice act de demiurgie este o configuratio, o instaurare de limite modelatoare, determinarea divinului se consumă în Geneză sub forma limitelor puse dinăuntru. Vorba lui Platon despre Dumnezeu ca marele geometru se adeverește măcar în sensul peratologiei: Creația este un vast scenariu peratologic animat de voința divină a limitării. În preajma Creației, duhul lui Dumnezeu se purta peste ape. Apa însă nu este singurul element care premerge Creației. Mai există pământul și întunericul. Pământul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asemenea înțelegere mi se pare absolut aberantă. În Platon, Ideile sânt de fapt valori. Or, cum poți spune despre curaj de pildă, în Laches, că are o subzistență transcendentă? Sau "prietenia": în fiecare prieten este o Philia pe care o adeverim cu fiecare din noi și în orizontul căreia trăim. Sigur că orice valoare de acest tip este un tópos noetós, dar eu îl înțeleg ca pe o realitate ontologică pe care o definesc prin element - așa cum e viața, raționalitatea, logosul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nici nu poți spune că nu există și nici nu poți spune că realitatea ta de individ e mai puternică decât viața, limba sau raționalitatea. Cu alte cuvinte, ești "întru ceva" care e mai puternic decât tine, dar care se adeverește prin tine, prin fiecare caz individual. Cum să putem vorbi atunci atât de ușor despre consistența obiectivă a Ideilor? În fond, Platon se întreabă: poate cineva dintre noi pretinde că e omul adevărat, prietenul adevărat etc. ? Pot eu, ca ființă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fi și ființa sa știe cel mai bine tocmai cel care îl produce, tocmai pentru că el are în minte în permanență, din clipa prefigurării lui și apoi pe tot parcursul producerii, eidos-ul lui, aspectul lui, forma lui finită, păstrată și adeverită în final de produsul însuși. Toată teoria "ustensilității" din Sein und Zeit, care reintegrează "obiectul" neutru al ontologiei tradiționale în spațiul unui "a fi" legat de menirea funcțională (pentru om nimic nu este fără să fi fost interpretat în prealabil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avut asemenea mai multe ciocniri victorioase. Temerea exprimată prin mai multe ziare românești că aceste harțe, oricât de vi[c]torioase fie, slăbesc din ce în ce puterea sârbilor, făr' a li aduce vreun rău considerabil turcilor, pare a se adeveri din zi în zi. Turcilor le lipsesc numai mijloace de a pune o armată mare în linie de război, dar sunt totdeauna în stare de a împlea golurile șirurilor lor prin puteri nouă aduse din Asia; sârbilor li lipsește însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteri ca tot armata română să ocupe Bulgaria și cea italiană Bosnia și Herzegovina până când Turcia va aplica reformele otărîte acestor provincii. {EminescuOpIX 223} Aceste ocupațiuni se vor face negreșit cu cheltuiala puterilor în chestiune. Dacă aceste știri se vor adeveri, oricine poate vedea că cuvintele agentului Engliterei zise Domnitorului acum câteva săptămîni: că România este destinată a juca un rol civilizator între popoarele din Orient au și început să devie o realitate. [6 octombrie 1876] ["PRESA STRĂINĂ E PREOCUPATĂ... Presa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în două a armatei sârbești, încît, între acestea două părți izolate, turcii au drumul liber în inima țărei, la Belgrad chiar. Deși reamintim că sorgintea ce ni aduce știrile trebuie întîmpinată cu mare precauțiune, totuși, dacă aceste știri s-ar adeveri, atunci poticala din urmă a sârbilor ar fi cea mai rea. Cu căderea acestor poziții e drumul deschis la Crușevaț și la partea cea mai fertilă și mai înflorită a Serbiei, care se numește șumadia și cuprinde singură șase orașe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
talent, Șaguna era pesimist, ș-a calculat totdeauna cu împrejurările cele mai rele, nu cu cele mai bune. îndealtfel lipsa lui de încredere nu în energia, dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De apuca armele, de ea se sfătuia; de judeca, pe dânsa o asculta; de cinstea, ei-i urma și toate le făcea ca un șerb din porunca ei! Cei vechi băznuia, că dreptatea a fugit dintre oameni; iar noi putem adeveri, că la noi stăpânea. O, viață fericită! O, obiceie de aur! o, dulce stăpânire întru carea au petrecut străbunii noștri! Oare-ți mai veni vrodată? Oare ne vom învrednici și noi a vă avea? Oare ați fost numai și ați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor”, precum și numele Corpaci destul de frecvent printre locuitorii umbrăreșteni. Se prea poate ca satul să fi fost locul de origine al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin Cantemir, din 1687, adeverește „că acea ocină, Tămășenii, n-au fost aleasă, nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Folositorul, Dorința și Viciul, Bucătăria și Vârfurile munților. O legătură de iubire între Folositor și Dorință și apoi o conductă de apă din munți. La fiecare munte iubește și se hrănește Utilitatea unei bucătării. Și în spălător totul va fi adeverit, înmulțit, împins și desființat și absorbit de țeava de scurgere. O peșteră cu scrobeală este singura parte din munte cu drepturi părintești date de lege. Un munte ține de bucătărie. O bucătărie este permanent și legal reprezentanta Muntelui și tace
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
s-a manifestat pentru prima oară atunci când un păstor, nimerit pe aici din Întâmplare, a Început să rostească profeții. Mai Întâi, cei care se găseau de față l-au luat În râs. Ceva mai târziu Însă, când prorocirile s-au adeverit, oamenii tare s-au minunat și au Început să-l ia În seamă. Cei mai Învățați dintre locuitorii din Delfi pretind chiar că ( D) numele acestui păstor s-a păstrat și că i se spunea Koretas 3. Iată acum ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
divizat, loturile fiind tot mai înguste. După desființarea cooperativelor agricole de producție, prin aplicarea legii agrare, fragmentarea acestor pământuri a continuat. Repartizarea pământurilor între moștenitori și nerespectarea Legii 18/1990, au dat naștere la interminabile procese care fac să se adeverească zicala „un petic de pământ - un sac de hârtii”, ce face referire la volumul mare de acte justificative pe care îl implică asemenea demersuri juridice. Locuitorii satelor Oncești, Laz, Bărboasa și Dealul Perjului păstrează în firea lor o mândrie aparte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puzderie de cânepă se bea contra limbricilor, iar ceaiul de cânepă, în amestec cu alte plante, se folosea la băile contra hemoroizilor. Pentru regenerarea părului, oamenii se spălau pe cap cu ceai de cânepă verde. Puterile tămăduitoare ale cânepii sunt adeverite și de numeroase credințe populare. De pildă, se considera că tortul de in sau de cânepă obținut prima dată de către o fată, avea puterea de a vindeca boli sau de a proteja oamenii de „teama de rău”; dacă se înconjura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trebuie, asta e!) s-a apucat să devoreze toți copiii pe care Rhea, soția sa, Îi aducea pe lume. De fapt, se temea ca profeția conform căreia va fi la rândul lui detronat de unul dintre fii să nu se adeverească. Urmarea poveștii este cunoscută: sătulă să-și mai vadă progeniturile ingurgitate, Rhea Îi va da, În locul lui Jupiter, un pietroi Înfășurat În scutece, pe care el Îl Înghiți fără să clipească; acest Jupiter, devenit adult, Îl va detrona și-l
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
au prezis că Hristos va coborî pe pământ la 22 octombrie 1844. Nu s-a Întâmplat asta, Însă, În urma altor calcule, succesorii lor, Martorii lui Iehova, au anunțat și ei același eveniment pentru anul 1914. Nici atunci nu s-a adeverit, dar asta nu i-a făcut să-și piardă Încrederea, ci doar să amâne momentul până În 1975. Cei care știu mai multe despre asta spun că evenimentul mult așteptat s-a produs deja, Însă fără să ne dăm seama. Flexibilitatea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
retragă. Posibilitatea divorțului e atât de prezentă de la Început, Încât Îi silește să fie În permanență pregătiți pentru asta, fapt care sporește simțitor ocaziile ca acest lucru să se Întâmple cu adevărat. Iată Încă un caz de profeție care se adeverește doar pentru că a fost enunțată. Civilizația occidentală a dat o importanță atât de mare scopurilor personale, Încât s-au năruit toate obiectivele comune. Dacă observăm cu atenție acest fenomen, descoperim că ascunde un paradox inevitabil. Un proiect comun - protejarea demnității
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
vor duce mai departe... N‐am avut și n‐ am nimic cu jidanul ca om, cu 224 jidanul ca jidan. M‐am ridicat însă în contra asociațiunei de exploatare a acestor lepre”. Menținându‐și zicerea cu jidanii în titlul ziarului dar adeverind că respectă jidanul ca jidan și ca om, ziarul din 3 martie 1905, chiar în pagina I, publică informații despre Purium‐ul sub semnătura A.R.. Ulterior, din 17 aprilie 1905, ziarul renunță la sloganul despre jidani. Devenită naționalistă de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr. 16.667 se consemnează că "le tout etant filmé par Dumitru Marin, le directeur de TVV canal 36, la television de la province de Vaslui", (p.37R). M-am descurcat cu Jean Delaneau, President du Conseil General d’Indre-et-Loire, după cum adeverește și colegul și prietenul Vasile Bulai. Mi-a fost imposibil să filmez la întâlnirea cu Papa, venit cu Papamobilul la Krakovia, păzit stra șnic în piața centrală (lângă Palatul cronicarului Miron Costin) obținând dreptul de a face doar câteva fotografii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]