1,340 matches
-
ora 19 (Palatul Cultural). Teatrul de Stat Arad: „Anonimul venețian“, 22. 11, ora 18; „Mătrăguna“, 23. 11, ora 18, „Domnișoara Iulia“, 28. 11, ora 18. Expoziții Muzeul Banatului: „Câmpurile de urne funerare în Banat“ (10-17; l., închis); Muzeul de Artă: „Adnotări“ - tapiserie Rodica Banciu Regep; „Helios“: Pictură Cristian Sida (ma. -s. , 12-20; l., 10-15; d. închis); „Triade“: Pictură, colaj, obiect - Roman Cotoșman (l. -j. - 18-21 sau la ore stabilite în prealabil prin telefon: 0256 - 482 056); Banca HVB: „Oare parfumurile, toamna
Agenda2003-47-03-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281753_a_283082]
-
ora actuală, steaua lui Eliade în Occident pălește tot mai mult". Dintr-o lovitură sînt discreditați atît Livius Ciocîrlie cît și Cioran, pe care cel dintîi, "după o lungă perioadă de izolare, debarcat într-un mediu străin, la Bordeaux", cînd (adnotarea plină de năduf e caracteristică!) "i s-a părut că în fața lui s-a deschis întreg universul, cu toate secretele", și-a îngăduit a-l analiza: "Pastișează, comentează și reface carnetele lui Cioran. În treacăt fie spus, dacă există o
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
devenită Era socialistă, publicat în revista Manuscriptum, nr. 4 din 1983, articol în care Voicu, fostul Dvs. coleg, probabil tot la comanda partidului, voia să scoată basma curată partidul, arătând, pe baza unui exemplar din Una sută una poeme, cu adnotările Dvs., că ați scris acest articol din proprie inițiativă. Profesorul meu, Mircea Zaciu, în Jurnalul său, a intuit exact manevra, afirmând: „Toate aceste conjecturi au putut să circule liber după 1968-1969, întreținute oficios, pentru ca procesul Arghezi să fie redus ad
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
unei piste sau în reconstruirea unei filiere. Și cînd asta nu era posibil, se mărginea să vîneze greșeli și inconsecvențe. Pentru editori, comentariile lui deveniseră un coșmar. Nici cea mai îngrijită ediție nu scăpa neamendată, de la cuvinte transcrise greșit la adnotări imprecise. Sub un anumit raport, aceste comentarii sînt niște glose superioare. Mai toate au o mare expresivitate. E în ele un deliciu al amănuntului, un pitoresc al secundarului și o vigoare polemică pe care vîrsta nu le-a diminuat. Competenței
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
trece de la o fază hagiografică și sentimental-imitativă la una a maturității critice depline, extrem de importantă întru devenirea spiritului cultural în urgisita Basarabie. Eugen Lungu: Poeti de pe vremea lui Eminescu, editia a II-a, revăzută siadăugită. Antologie, prefată, comentarii critice si adnotări de Eugen Lungu, Ed. Cartier, Bucuresti-Chisinău, 1999, 616 pag.
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
juste ce amenință însă a obosi, a se epuiza deopotrivă în situația filosofiei subordonate unui sistem ca și-n cea a indivizilor aparținînd lumii "selecte", sufocată de rețete comportamentale. Tot ce nu e firesc, spontan, e "prostie". Grăitoare e următoarea adnotare a unei călătorii "de numai trei zile" la Torino, în cursul căreia, "așa din mers, din fugă", autorul Interlocuțiunilor a reușit să surprindă "imaginea" Italiei de Nord: În puținele mele călătorii - eu nu sunt un călător, nu-mi place în
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Sorin Lavric Mihai Buracu, Eu sunt scribul... Amintiri și poezii din închisoare, cuvînt înainte, studiu introductiv și adnotări de Alin Mureșan, Editura Filos, București, 2012, 322 pag. Mihai Buracu a fost arestat de Securitatea din Caransebeș în 1949, după absolvirea liceului. Făcuse o chetă împreună cu colegii de liceu pentru a-și ajuta profesoara de limba română, rămasă pe
Fiziologia supliciului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3878_a_5203]
-
Simona Vasilache Cursa pentru canonizare nu cunoaște semnul de cedează trecerea. Cunoaște, în schimb, gesturile, cel mai adesea post-factum, de antologare, de adnotare, cîteodată ad usum Delphini, alteori cu bună metodă filologică. Seriile acestea, de scriitori clasici, dau o idee despre coridorul celor vechi, despre colțul cu statui, la ora aprinderii luminilor. Tradiția lor, care abia mai pîlpîie astăzi, împinsă la coada listei
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
frazelor în funcție de relația cu undele metrice”, aspecte ale sonorităților, semnificației poetice, comparația dintre muzică și retorică... în timp ce capitolul epilog, al patrulea , este rezervat scrisorilor, textelor și notelor. De semnalat în sens pozitiv mulțimea notelor de subsol ce însoțesc textul respectiv, adnotări izvorâte din nevoia imperioasă a lui Mircea Tiberian de a fi cât mai explicit, mai plastic. Incontestabil, „Sunetul de referință și arca muzicii occidentale” se impune ca un volum de certă valoare marcat de viziunea personală asupra arealului estetic cercetat
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
11, ora 18; „Domnișoara Iulia“ (premieră), 21. 11, ora 18 (Sala Studio). Expoziții Muzeul Banatului: „Trasee ale memoriei. Tinerii între anii 1933 și 1949. Amintiri după 50 de ani“ (10-17; l., închis); Muzeul de Artă: Expoziție Internațională de Gravură Experimentală; „Adnotări“ - tapiserie Rodica Banciu Regep (10-16,30); „Helios“: Pictură Cristian Sida (m. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); „Triade“: Pictură, colaj, obiect - Roman Cotoșman (l. -j. - 18-21 sau la ore stabilite prin telefon: 0256 - 482056); Casa Universitarilor: Pictură Tamara Birdean (8-21
Agenda2003-46-03-liber () [Corola-journal/Journalistic/281721_a_283050]
-
Romoșanu, a achiziționat, la un preț firește pipărat, manuscrisul însemnărilor jurnaliere ale anului 1915 ale principesei Bibescu. Și, firește, le-au publicat într-o frumoasă ediție dotată cu tot aparatul critic necesar (o prefață semnată de dl. Ion Bulei și adnotări datorate d-lui Vasile Zincenco, care semnează și traducerea unui text deloc comun). Anul 1915 este al doilea din conflagrația care tindea să devină mondială. Deocamdată nu era încă. Martha Bibescu care, în mod obișnuit se afla în străinătate, se
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
istorie literară scrisă în limba română. Rețin doar titlul monografiei lui I.P.Călianu, în apărarea lui Mircea Eliade, semnată de canadianul Francisc Ion Dworschak. Cartea a trecut prin trei lecturi temeinice, „întâmplate” în Canada, Chicago și România, cu sublinieri și adnotări, care mai de care colorate. Așa că în vara anului trecut, scrierea / transcrierea am făcut-o cu atentă chibzuință și cu o reală grijă să nu încalc și eu regulile limbii române, așa cum, din păcate, am văzut că s-a întâmplat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
propunem singuri. Rând pe rând, am adunat cercetările lui Theodor Burada despre românii din Valahia Morava, despre vlahii din Silezia și Galiția, despre pastores Romanorum din Pannonnia și Rhaetia; apoi, scrisori ale Papei Inocențiu al III-lea despre Blachi și adnotări ale lui Simon de Keza și ale Notarului Anonim despre vechimea acestei populații care, dacă nu ar fi fost de prin partea locului, ar fi însemnat că a căzut din cer. Le-am adunat și fiindcă îmi vorbise, în două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al tendințelor poeziei generației șaizeci. Nici rândurile ce urmează nu trebuie să fie înțelese ca o prefață exhaustivă. Din câte cunosc, experții nu și-au spus încă ultimul cuvânt în materie; de aceea, mă voi mărgini să fac doar câteva adnotări, nu în calitate de critic, ci de cititorul care cunoaște într-o suficentă măsură poezia românilor - și dintr-o directă legătură, aș zice, poezia generației șaizeciste. Cercetătorul ori cititorul, care va încerca să definească din pumct de vedere istoric sau axiologic generația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât acele foi albe, care l-au iritat pe cronicar, nenumerotate și prea multe - și încă nu știe totul! Alte obiecții sunt, din păcate, de rea credință. Mă refer, bunăoară, la învinuirea că adnotări și completări ale lui Șerban Cioculescu, culese în text și nu în note de subsol, tipărite cu același corp de literă, provoacă lectorului confuzii. Acesta n-ar mai putea ști cui aparțin ele. Or, respectivele adnotări sunt, cu toatele, culese cu
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
bunăoară, la învinuirea că adnotări și completări ale lui Șerban Cioculescu, culese în text și nu în note de subsol, tipărite cu același corp de literă, provoacă lectorului confuzii. Acesta n-ar mai putea ști cui aparțin ele. Or, respectivele adnotări sunt, cu toatele, culese cu corp șase, deci cu un alt corp, iar prin conținutul lor nu lasă loc nici unei îndoieli asupra provenienței. Caragiale către Zarifopol: "Scrie-mi cu ce parte sau stradă principală se învecinește Fichtestrasse, pe plan nu o
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
copie a clișeului hitlerian, uzat pînă la București, în numeroase tiraje, din ce în ce mai pale, însuși clișeul inițial fiind gravat într-o compoziție de metale întrebuințate și t Editorii, dna Mitzura Arghezi și dl Traian Radu, au meritul de a fi îmbogățit adnotările ediției cu fragmente din însemnările olografe ale poetului de pe caietele sale cu coupuri. Din păcate, n-au supravegheat cum se cuvine textul, lăsîndu-l cu multe greșeli de tipar. Tudor Arghezi, Scrieri, vol. 42. Proze. Ediție îngrijită de Mitzura Arghezi și
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
privesc țara și poporul respectiv. E. modul în care se prezintă conținutul referințelor: 1. Bibliografii descriptive sau signaletice sunt acelea în care semnalările sunt efectuate conform regulilor de catalogare. 2. Bibliografii adnotate sau analitice care conțin, pe lângă descrierea bibliografică și adnotări(Bibliografia analitică a periodicelor românești, editată de Academie). 3. Bibliografii referative. În cazul acestora, descrierea bibliografică este însoțită de un referat (Chemical Abstracts) F. categorii de literatură semnalate: 1. Bibliografii de cărți (Bibliografia Națională. Seria cărți) 2. Bibliografii de periodice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
faptul că am ajus să-i cunosc toate micile obiceiuri. Fumul plutește încoace. Usturoiul miroase groaznic în seara asta. Îl aud mergând la birou și trăgându-și scaunul. Îl aud dând pagina unui document. Cu ochii minții, îl văd făcând adnotări pe document. Cercuri și cruci. Lucrurile pe care le făceam împreună. Obișnuia să-mi întindă stiloul și să mă pună pe mine să fac treaba asta, în timp ce el își savura țigara. Între noi nu a existat niciodată o discuție despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Și a dealurilor albastre din jurul orașului, aș adăuga eu, sfințite. Adevărul este că atunci când logofătul Ioan Golăi a zidit biserica - cu aproximație 1546 - ea se afla la marginea de miază noapte a Iașilor. Anul zidirii a fost dedus dintr-o adnotare în limba slavonă făcută pe un Tetraevanghel. După traducerea lui Melchisedec, acolo se spune: „Acest Tetraevanghel l-a ferecat panul Ioan Golăi, marele logofăt, și soția sa Ana, pentru sufletele lor și ale părinților lor și ale copiilor lor, și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mână. După tipul de hârtie de caiet cu pătrățele și după cerneală, nu părea prea veche, putea să fi fost scrisă În ultimii ani din viața lui Ingolf. Am parcurs-o cu privirea În grabă, destul ca să citesc o adnotare de pe margine: «Provins 1894». Cred că vă Închipuiți emoția mea, valul de sentimente care m-a invadat... Am Înțeles că Ingolf se dusese la Paris cu pergamentul original, iar foaia aceea constituia copia lui. N-am ezitat. Domnișoara Ingolf ștersese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
seamă pe coridor, ghidându-se după sunetul televizorului care se auzea din sufragerie, și pătrunse într-o cameră mică și întunecată, în care majoritatea spațiului era ocupat cu o pianină Kawai pentru copii, de culoarea abanosului. O partitură cu multe adnotări pe margine stătea deschisă pe pianină. Numele „Chrissy” apărea din nou, scris pe coperta partiturii. Malerick avea cunoștințe superficiale de muzică, dar, frunzărind partitura, își dădu seama că piesele păreau destul de dificile. Poate că era un pictor nepriceput, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
îngrijit de Val Andreescu). * GIURGIOANA BACĂU, Sat Biserică Oameni, ed. PIM, Iași, 2011, 170 p. (Monografie). * Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Iași, 2013, 258 p. (Carte aniversativă cu incursiuni în realitate). * CU EMINESCU, DASCĂL DE SUFLET, studii și adnotări istorico-literare, ed. PIM, Iași, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate). * MARIN D.V. OPERA ÎN CÂMPUL CRITIC ȘI VALORIC NAȚIONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Iași, 2013, 202 p. * „SPIRALE” INTERNAȚIONALE Vasluieni pe
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Iași, 2011, p. 180. Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La braț prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dascăl de suflet Studii și adnotări istorico literare). Ion N. Oprea Iași, LOHANUL, Magazin cultural științific, 278 pag., fondator Vicu Merlan, an VII, nr. 3 (27), octombrie 2013, pp. 167-169: „Tabletă/ Marin D. V. Un ambițios: Între laude și palme”. Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Iași; joi, 30 ianuarie 2014 Prisăcani, jud. Iași, marți, 25 februarie 2014 Podu Turcului, jud. Bacău. Val Andreescu Postfață la volumul ,,PRIMARII, ca niște oameni acolo, și ei” (2014). Ioan Dănilă, PLUMB, 2014, CU EMINESCU, DASCĂL DE SUFLET, studii și adnotări istorico literare, ed. PIM, Iași, 2013, 172 p. Diploma de excelență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL Axă Cultural Informațională, Vaslui, 2009. Ordinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Clasa I, Aur. * FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]