1,069 matches
-
el sau chiar mai tineri, între ei aflându-se D. Karnabatt, Tudor Mușatescu, Nicușor Constantinescu, Romulus Dianu, Sergiu Dan, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Eugen Jebeleanu, Mihail Sebastian ș.a., cu ajutorul cărora redă ziarului caracterul preponderent cultural, dar atrage asupră-i și adversitatea altora, care îl acuză de autoritarism și de influență nefastă asupra instituțiilor teatrale. În pofida unor asemenea reproșuri, lectura numeroaselor cronici dramatice ale lui F., unde vocația pamfletară nu afectează urbanitatea tonului sau eleganța stilului, comunică o imagine ghidată de obiectivitate
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
Țibănești”, iar Th. Rosetti, „marele inchizitor de la Interne”. Alteori însă, scriitorul, aflat încă în anii de început ai carierei, uită opțiunile politice, și atunci umorul sau aluzia la slăbiciuni etern omenești colorează reușit un comentariu ori o schiță fizionomică. O adversitate greu de înțeles îi poartă condeiul și scriind despre A. I. Odobescu, contestat violent și nedrept când, în 1889, Academia Română îl premia. În câteva rânduri, și Al. Macedonski, care editase o gazetă filorusă, „Stindardul țărei”, este o țintă a atacurilor din
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
imagine ieșită din realitatea cotidiană cunoscută direct de autoare, comentată, interpretată cu noi modalități de investigație. Un fel de variante feminine ale eroilor lui Camil Petrescu, personajele trăiesc drame, nefericiri, căutând absolutul în iubire, imposibil de realizat în luptă cu adversitățile exterioare și, mai ales, cu „lașitatea bărbaților”. Scriitoarea valorifică astfel o bogată experiență de viață, câștigată prin mediile sociale pe care le frecventează ca ziaristă, actriță, regizoare, prin călătorii în țară și străinătate. Un ambițios ciclu romanesc, Primăvara pe Târnave
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
1912-1914). Inițiativele lui sunt ale unui reformator, la curent cu experiențele recente din teatrul apusean (Henry Irving, André Antoine, Firmin Gémier). Firea autoritară, impulsivă a directorului, maniera lui de a sfida cu superbie aristocratică amenințările sau provocările îi aduc multe adversități. Au loc manifestații, chiar incidente grave, cum a fost acela din 13 martie 1906, din Piața Teatrului Național, când s-a cerut „franțuzitului” D. să nu mai îngăduie reprezentații în franțuzește. Hărțuit de numeroși neprieteni, Stăpânul, cum i se mai
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
adevărată, cu ceea ce poți și ceea ce ești, fără mască și fără afectări”). Reprimarea acestei porniri i se pare fariseică, iar „moderația de stil” - o absurditate. S-a remarcat ca un polemist înverșunat, malițios, chiar sarcastic uneori, ceea ce i-a consolidat adversitățile, fără a-i aduce numaidecât aderenți. Foiletonist superior, în adevăratul înțeles al cuvântului, Ilarie Chendi a contribuit prin munca lui plină de o rară dăruire de sine la îmbogățirea și diversificarea literaturii noastre, la punerea bazelor ei moderne. Prin activitatea
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Marele critic a fost urmat de critici și istorici literari precum Eugen Negrici, Elvira Sorohan, Doina Curticăpeanu sau, mai recent, Nicolae Manolescu. Adesea, s-au găsit resurse și pentru un ecumenism oportun. Literatură vs. cultură: chiar există o astfel de adversitate? Chiar putem izola operele scrise pentru a le atribui valori strict estetice, declarându-le "beletristice" și golindu-le de alte sensuri pe care ele le poartă: mentalități, ideologii, credințe etc? Pentru cei vechi nu exista conceptul de "literatură", așa cum îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
față de ideea de filosofie. Pornind de la citatul de mai sus, gânditorii primei perioade bizantine au făcut o clară demarcație între filosofia profană ("din afară") și cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu. Domina o atitudine de adversitate față de filosofia păgână, căreia i se reproșează formalismul, excesul de erudiție care este fără folos pentru viață, disensiunile insurmontabile dintre școlile filosofice, contradicția dintre teorie și practică, chiar lăcomia câștigului aici fiind vizați în primul rând sofiștii -, pretinsul elitism"20
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
salernitani (31). În 1230, Frederic al II-lea promulgă un nou corp de legi („Constitutiones Regni Siciliae”), care prevedea concentrarea puterii în mâna împăratului, ca și „egalitatea tuturor în fața legii”. Aceasta îl va pune timp de 25 de ani în adversitate cu papalitatea (papa Grigorie IX). Este primul mare cod juridic al Evului Mediu care lovea în supremația Bisericii, explicând de ce a fost excomunicat de Papă în două rânduri. Înflorirea științei sub Frederic al II-lea s-a datorat și numeroaselor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pe care Paracelsus le înlocuiește în cursurile sale cu propriile sale tehnici terapeutice. S-a mai adăugat și faptul că expunerile sale nu mai erau făcute în limba latină ci în germana laică, fapt ce i-a atras o mare adversitate și chiar o prigoană din partea colegilor săi, motiv pentru care unii l-au considerat un fel de „Luther al medicinii”. Exclus din corpul profesoral, colindă prin diferite țări europene unde își expune teoriile proprii, printre altele ajungând în Transilvania noastră
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care valorile preferate ale unei persoane dezavantajate socioeconomic ar fi identice cu ale unei persoane din clasa de mijloc, expectanțele și toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn (1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se judecau la tribunalele din zonele respective. 1.6.2. Factori de risc în perioada comunismului și impactul lor social Descrierea condițiilor de viață curentă din perioada comunistă face impresia unei liste lungi de factori de risc afectând majoritatea populației. Adversitățile vieții curente din acel timp, acționând simultan, de durată, pot fi calificate ca traumatice (Nutt, Davidson, Zohar, 2000), căci ele amenințau viața, integritatea fizică a individului, precum și a persoanelor semnificative cum ar fi părinții, copiii, și puteau declanșa răspunsuri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în existența și dezvoltarea umană apar în spațiul unic al interacțiunii individului cu mediul, și nu la individ sau la mediu luate separat. Vulnerabilitatea apare astfel ca fiind mai importantă decât factorii de risc (Dohrenwend, 2000) în evoluția persoanei expuse adversităților. Vulnerabilitatea persoanei se construiește atât prin genotipul moștenit, cât și prin istoria de viață, începând cu copilăria mică. în multitudinea factorilor ce determină vulnerabilitatea unei persoane expuse riscurilor, literatura de specialitate consemnează: apartenența de gen, femeile fiind mai vulnerabile decât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acel tot, rămâne o subiectivitate care uneori împiedică dimensionarea corectă a lucrurilor proiectate în timpul dureros al trecutului pierdut. Factorii de risc au determinat, așa cum s-a văzut, dezvoltarea unor mecanisme defensive prin care sinele individual, precum și cel colectiv făcea față adversităților. în viziunea funcțională, pozitivă, asupra mecanismelor defensive, mecanismele defensive sunt veritabili factori de protecție în momentul producerii stresului. Aspectul pozitiv, funcțional, al mecanismelor de apărare dezvoltate (Ionescu, 2001) a constat în construirea unei capacități de a face față condițiilor impuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2006). Funcționarea psihică a copiilor este afectată nu doar în cazul unei expuneri directe la violență, ci și atunci când copilul e martor la amenințări cu violență sau victimizarea unei persoane necunoscute copilului. Chiar și în absența experiențelor de victimizare, acumularea adversităților contextuale, în familie și în comunitate în perioada copilăriei poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în absența experiențelor de victimizare, acumularea adversităților contextuale, în familie și în comunitate în perioada copilăriei poate duce la alterarea sănătății mentale (Turner, Finkelhorn, Omrod, 2006). Aceiași autori menționează existența unor cercetări care dovedesc că numărul evenimentelor traumatice și a adversităților trăite înainte de vârsta de 18 ani reprezintă cel mai important predictor al declanșării unor tulburări psihopatologice și a comportamentelor de abuz de substanțe. în vreme ce singura șansă de diminuare a efectelor expunerii sau de protecție împotriva expunerii la violență în comunitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
uitarea. Reziliența Antonovsky (1984) sugerează că „reziliența ar putea reprezenta antidotul paradigmelor prea mult orientate spre studierea cauzelor bolilor și a patologiei, deoarece aici se încearcă înțelegerea modurilor în care indivizii pot să și mențină bunăstarea și sănătatea în ciuda prezenței adversității”(apud Trudel, Puentes Neuman și Ntebutse, 2002, p. 160). Reziliența, generând reacții individualizate de coping cu factorii stresori, ne retrimite la ideea amplu documentată de neurobiologie a individualizării mediului de către individ, în sensul că același mediu fizic sau chiar același
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în raport cu anumite exigențe de adaptare, fără a se manifesta obligatoriu, în toate momentele și situațiile; reziliența trebuie văzută din perspectiva developmentală și în raport cu șansele de inserție socioprofesională ale persoanei. Diferențele privind abilitățile de adaptare ale persoanelor expuse acelorași riscuri sau adversități au fost numite și sunt astăzi intens cercetate din perspectiva conceptului de reziliență. Reziliența individului expus riscurilor sau adversităților ar trebui să reprezinte scopul tuturor intervențiilor cu ființa umană. Indiferent că vorbim de boli fizice, mentale, derapaje sociale, dificultăți generate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perspectiva developmentală și în raport cu șansele de inserție socioprofesională ale persoanei. Diferențele privind abilitățile de adaptare ale persoanelor expuse acelorași riscuri sau adversități au fost numite și sunt astăzi intens cercetate din perspectiva conceptului de reziliență. Reziliența individului expus riscurilor sau adversităților ar trebui să reprezinte scopul tuturor intervențiilor cu ființa umană. Indiferent că vorbim de boli fizice, mentale, derapaje sociale, dificultăți generate de sistemul socioeconomic sau politic, catastrofele naturale sau artificiale, sau violența interpersonală, intervențiile care se fac cu victimele ar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
creativității ei, a bucuriei de viață și a încrederii în ceilalți. Froma Walsh (2002), vorbind despre psihoterapii de susținere a familiei, subliniază faptul că ținta finală a acestor intervenții este sporirea rezilienței familiei, a capacității ei de a face față adversităților. „Clinicienii trebuie să conștientizeze potențialul de schimbare pozitivă pe care îl deține clientul care s-a confruntat cu trauma și adversitatea”(Joseph, Linley, 2006, p. 1048). Medicina și sistemul de sănătate, axate pe crearea și oferta unor servicii, medicamente și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subliniază faptul că ținta finală a acestor intervenții este sporirea rezilienței familiei, a capacității ei de a face față adversităților. „Clinicienii trebuie să conștientizeze potențialul de schimbare pozitivă pe care îl deține clientul care s-a confruntat cu trauma și adversitatea”(Joseph, Linley, 2006, p. 1048). Medicina și sistemul de sănătate, axate pe crearea și oferta unor servicii, medicamente și terapii generalizate pentru toți bolnavii incluși în același diagnostic, ar trebui, în această viziune a rezilienței, să devină mai atente cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniile asistenței sociale sau a psihoterapiilor. 3.2. Definiție și istoric Cuvântul reziliență este de sorginte latină, provenind din resilere (recul în urma unui șoc fizic violent) și se referă la abilitatea de a face față cu succes celor mai grele adversități (dezastre, experiențe traumatice, căderi, factori de risc) și efectelor negative ale stresului (Wustmann, 2005, p. 15). în fizica materialelor, „reziliența (măsurată în kilogram forță pe cm pătrat) caracterizează rezistența la șoc”(Manciaux, 2001). într-o bine documentată urmărire de-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în utilizarea științifică, în domeniul științelor socioumane, a conceptului de reziliență. Prima etapă, în care atenția se centrează pe individ, consideră reziliența ca echivalent al bunei capacități de adaptare, manifestată în prezentul sau trecutul individului, în confruntarea cu riscurile și adversitățile. Adaptarea reușită este condiționată de resursele de care dispune individul (cum ar fi inteligența, părinți suficienți de buni, școlarizarea într-o unitate bine cotată), precum și de factorii protectivi alcătuiți din facilitățile existente în mediul de viață al persoanei. Drept criterii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în interacțiunea persoanei cu mediul de viață. A doua etapă, numită de către autor etapa înțelegerii proceselor rezilienței, s-a bazat mai ales pe studii longitudinale ce reliefau procesele care au construit reziliența subiecților expuși la diferiți factori de risc și adversități. Copilul sau individul este studiat în interacțiunile sale în contextul dat. Au fost astfel evidențiate aspectele diferențiale ale rezilienței. Un individ se putea manifesta rezilient într-un anumit moment al vieții, dar nu și într-o altă etapă; poate fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
81). Calitatea atașamentului este văzută ca parte importantă a acestui proces numit reziliență. Autorii citați nu susțin ideea rezilienței inerente copilăriei. Alți autori văd reziliența ca pe o „aptitudine a indivizilor și sistemelor (familiile, grupurile și colectivitățile) de a învinge adversitățile și situațiile de risc. Această aptitudine evoluează în timp; ea e întărită de factorii protectivi prezenți la individ, în sistem și în mediu; ea contribuie la menținerea unei bune stări de sănătate sau la ameliorarea acesteia” (Mangham et al., 1995
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
răspunsuri moderate și acceptabile în situația în care este supus, de către mediul său de viață, unor stimuli cunoscuți ca fiind nocivi. (Goodyer, 1995) Reziliența este capacitatea de a reuși într-un mod socialmente acceptabil, în ciuda unui stres sau a unei adversități ce comportă, în mod normal, riscul grav al unei ieșiri negative. (Vanistendael, 1996) [Reziliența este] capacitatea unui subiect de a surmonta circumstanțe de dificultate deosebite, datorită calităților sale mentale, de comportament și de adaptare. (Kreisler, 1996) în definițiile rezilienței este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]