10,866 matches
-
nu acceptă lupta, ci își caută refugiul înapoi către un substitut al instanței materne, un înlocuitor al sânului ocrotitor, hrănitor. Acesta este rostul lăptăriei. Lăptăria, pe post de mamă emblematică, satisface trebuințele primare ale suptului și nutriției, deopotrivă cu cele afective. Lăptăria îi reface moftangiului sentimentul demnității, îi susține curajul de a suporta vicisitudinile istoriei reale ingrate, îi cultivă spiritul de dependență într-un dulce alint. Lăptăria substituie pe mama, alcoolul înlocuiește laptele. Prin mijlocirea alcoolului, moftangiul se întoarce la copilăria
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
are aerul a se îndepărta de expresie aidoma unui artizan ce se desparte de obiectul iscat de mîinile sale spre a trece la făurirea altora. Mai curînd un travesti, un carnaval de măști manieriste decît o devoalare romantică a ființei afective, creația d-sale învederează o funcție autonomă față de actantul absorbit de sforțările elaborării, care substituie ipostazele lăuntrice ale acestuia. Mai departe nu se merge. Nu cumva se află în cauză o mare sfială înăbușită, o dramatică delicatețe rimbaldiană? În orice
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
lui amintește de nuvela lui Kafka, Metamorfoza. Gregor Samsa se trezește peste noapte gândac, posibilitățile sale de a comunica cu membrii familiei sunt reduse, ca și posibilitatea sa de a se deplasa. Deși metamorfoza nu a schimbat cu nimic conținuturile afective ale lui Gregor, deși această familie îi datorează foarte mult fiind cel care o susține material, Gregor Samsa devine foarte curând un indezirabil și izolat în camera lui este lăsat să moară de foame, iar familia se regăsește în final
Alienații by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6788_a_8113]
-
vizavi de mișcare, sunet, culoare, ci un act intelectual în care atitudinea impresionistă și reacția reflexivă se întâlnesc, obligând la o disecție a fenomenului complex care este dansul în spectacol; artista determină interpretul și concomitent spectatorul să depășească simpla dispoziție afectivă. Geografiile trăirilor din scenă și receptarea lor de către public își trag seva din idei. Mișcarea admite complicate metamorfoze pentru a accede la o filozofie a expresivității; de aici derivă minuțiozitatea cu care creatoarea elaborează partiturile. Corpurile se re-teritorializează altfel cu
Miriam Răducanu la aniversare by Raluca Ianegic () [Corola-journal/Journalistic/6795_a_8120]
-
apoi cumnatei, tot așa, siderate. Ca un maestru șahist, personajul-narator va efectua acele mutări ce pot precipita deznodământul tragic. El pune în scheme conflictuale termenii aflați oricum în opoziție și destramă cu o inteligență diabolică toate posibilele fire de legătură afectivă. Sentimentele oamenilor apropiați sunt direcționate și distorsionate malign, întoarse împotriva lor, făcute să distrugă, nu să unească. Relațiile de familie devin mai cumplite decât scenele de război, lăsând traume de nevindecat. Observându-i pe ceilalți din afară, sesizând imediat punctele
O vară de neuitat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7931_a_9256]
-
de interes atitudinea. În general, inerțiile deconspiră o criză survenită din micile și neștiutele drame ale timpului. Philemon și Baucis mor în casa lor pentru că intuiția barierei, de care se apropiau, pretinde instantaneu aruncarea ancorelor. Nu este vorba despre valoarea afectivă, despre legătura creată de-a lungul vremii sau despre alte motive lăudate în cazuri similare. Ci doar despre o acțiune pusă în rol prin legea compensației. Când moartea este atât de aproape, fiecare stâlp bătut în platoșa trecutului seamănă cu
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
confruntării, ori, este mai important interesul celuilalt. Deși prima situație este valabilă în majoritatea situațiilor și ține de dorința de a supraviețui unui mediu (potențial) ostil, cea de-a doua situație este mai rar întâlnită, însă aici sunt implicate aspecte afective și poate fi exemplificată cu momente în care un părinte, din dragoste față de copilul său își sacrifică dorințele, își îngenunchează aspirațiile și le substituie cu cele ale micuțului său, afirmă profesorul universitar Pânișoară. Din combinarea celor două tendințe, în practică
Părinți de succes: Ce opțiuni există când apare conflictul (III) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79374_a_80699]
-
primii ani postrevoluționari, vogă între copiii abia ieșiți dintr-o lume intens cenușie. Se numea, ca și ciclul mamut de opere complete ale unui poet invocat ceva mai sus, Cartea Cărților. Și nu era, cred eu, deloc străin de memoria afectivă a lui Daniel Bănulescu.
Cartea cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7949_a_9274]
-
hrana, uneltele, țesăturile pentru haine și casă. Nu erau însă uitați nici copiii. Pentru amuzamentul și jocurile acestora se făceau jucării care îi bucurau și îi familiarizau cu lumea adulților, le dezvoltau manualitatea și imaginația dar, mai ales, reglau starea afectivă a copilului care rămânea acasă în grija unui frate mai mare sau a bătrânilor, atâta timp cât părinții erau plecați „la câmp" sau la alte munci. Copilul căpăta prin joc experiențe noi, își dezvolta spiritul de observație, atenția și imaginația. Jucăria îl
O lume în miniatură, bucuria copiilor. Colecție de jucării de lut, la MNTR by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78181_a_79506]
-
Într-o eră a reality show-urilor, chiar și cititorul rasat are nevoie de contactul nemijlocit cu sângele viu al ficțiunii. Nu doar singularizarea eroului în mijlocul scenei este importantă aici, ci perspectiva prezentării lui, care este una certă și subliniat afectivă. Călătorul este văzut prin ochii unui vizitiu, adică ai unui personaj cu identitate seducătoare și intrinsecă acțiunii. El nu este un observator angajat să comenteze, ci este o ființă simplă, care își mărturisește curiozitatea, iar descoperirile sale nu sunt certitudini
Puterea cititorului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7657_a_8982]
-
afinitate cu domeniul ei de trăire. Iar afinitatea aceasta nu poate fi una exclusiv cognitiv-pragmatică, adică legată de acele cunoștințe preliminare fără de care nu ai avea nici o punte de legătură cu tema respectivă, ci ea presupune de obicei un cîmp afectiv, adică o anumită empatie față de religia respectivă. Iar empatia aceasta e credința. Chiar dacă credința are alt regim afectiv decît, să zicem, pasiunea pentru șah, pentru inginerie sau apicultură, discuția de principiu e aceeași. Căci, în toate aceste cazuri, nu aș
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
acele cunoștințe preliminare fără de care nu ai avea nici o punte de legătură cu tema respectivă, ci ea presupune de obicei un cîmp afectiv, adică o anumită empatie față de religia respectivă. Iar empatia aceasta e credința. Chiar dacă credința are alt regim afectiv decît, să zicem, pasiunea pentru șah, pentru inginerie sau apicultură, discuția de principiu e aceeași. Căci, în toate aceste cazuri, nu aș putea deschide o carte de șah fără s-o arunc după prima pagină, cum n-aș putea să
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
lucrurilor/ pentru a ne face să ne dăm seama/ că acolo liniile și culorile/ nu stau locului nici măcar o clipă/ ci aleargă." (19, pag. 132) Având în minte dezechilibre ca acestea, deplângeam, ceva mai sus, în alcătuirea cărții, exploatarea marcat afectivă a regulilor filologice. Ar fi salutar să putem ști, măcar din mărturii amicale, când a fost elaborat - cu bunăvoință pentru erorile inerente aproximației - fiecare dintre poemele care compun cele trei cicluri publicate acum. Nu de alta, dar bănuiesc că foarte
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
fiul meu temele care precumpănesc sunt în număr de două: iubirea și frica. Cum amîndouă sentimentele își au sediul simbolic în organul numit convențional inimă, leitmotivul cărții e inima. Inima într-o triplă ipostază: cordul biologic suspus competenței cardiologilor, inima afectivă supusă trăirii intime și inima ca sediu al memoriei sufletești. Cele trei identități ale inimii sunt sursa tuturor trăirilor din carte: de la accesele de tahicardie paroxistică, a căror violență îl silesc pe autor să accepte efectuarea unei intervenții pe cord
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
Fiecare om este o monadă închisă implacabil în sine (sens sugerat de etimologia cuvîntului "aforism"), care nu poate ieși decît pentru scurt timp în afara sa, și de obicei numai atît cît durează tensiunea sexuală. Stingerea acestei tensiuni va rupe simultaneitatea afectivă a celor doi: lăsînd să izbucnească cronologia lor deosebită, bioritmurile lor diferite, într-un cuvînt contratimpurile în care vor nimeri. De aceea, oricît de sudat ar părea un cuplu și oricît de sinceră ar fi emoția cu care își suprapun
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
a avut parte de o experiență asemănătoare. Adică de mai toată lumea. Gabriel Liiceanu are ochi scenic și condei de literat. De aici ușurința cu care își face cititorul să "vadă" secvențele și episoadele cărții, în derularea impusă de fluctuațiile memoriei afective. Adăugată Ușii interzise, cartea de față întregește portretul de care pomeneam mai sus: un filozof căruia intelectul nu numai că nu i-a sufocat fondul liric, dar l-a înzestrat cu atuurile expresiei estetice.
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
om? se întreabă, uimit, cititorul. N-a fost atent. Pur și simplu, s-a întâmplat ca o vulturiță rănită să fie adăpostită și apoi îngrijită de protagonistul romanului. E clar că pramatia de mamă nu poate interveni în această relație afectivă, chiar dacă are intenția scârbavnică de a o rupe. Dejucându-i planurile, Matei și vulturița Kara, iată, s-au regăsit. Happy-end: Matei își mângâie zburătoarea și "încălzindu-se amândoi, ațipiră". E numai una dintre întâlnirile straniului roman erotic. Dacă dragostea pentru vulturiță
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
cît și ca ton. Ca viziune artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se situează exact la polul opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletescă, pictorița are vocația monumentalități în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu }uculescu în același spațiu al creației era nu doar improbabilă, ci și fatalmente nefuncțională. Ca modele pure, ca manifestări absolute și, evident, abstracte, ei se înscriu în
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7692_a_9017]
-
dintre ei textualiști doctrinari, Teodorescu făcea notă discordantă. Era un realist nu doar prin formulă, dar și, iată dovada, prin metodă. Pariurile spontane îl lăsau rece. Prefera, în schimb, investiția existențială cu bătaie lungă. Deloc străină, aceasta, de anume ramificații afective. Pentru el, bunicul a fost de la început ceea ce au devenit mătușile pentru Radu Cosașu. Nu un depozitar de povești, ci o poveste în sine, o mostră de viață creată cumva prin delegație. Pe răspunderea acestuia se întâmplă tot ce trebuie
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
Fărcășanu este fără măsură. Nimic nu i se pare mai dăunător în privința degradării firii omenești decît republica. O societate fără monarh este un organism acefal, un vierme plat tîrîndu-se metameric acolo unde îl împinge istoria, căci simbolul regal, încărcătura lui afectivă, acea rădăcina mistică a autorității care face ca un rege să inspire altceva decît un președinte de republică, simbolul acela este liantul adevăratei coeziuni naționale. Acolo unde apare regele, în jurul lui se naște un cîmp de forță de natură irațională
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
al afectivității reținute, dar nu mai puțin expresive". În accepția lui Mircea Zaciu, critica e "o formă de trăire plenară în spațiul esteticului, la conjuncția dintre ordine și aventură, o modalitate de Ťliteraturizareť, în înțeles superior, a percepției axiologice". "Implicația afectivă", "mirajul liric", aparțin planului "aventurii" care ține în șah planul "ordinii", în componența unei viziuni critice în care lumina lucidității se însoțește de umbre fantaste, prin intermediul cărora "tensiunea ideii se destinde adesea în feeria melancoliei". Glosator inteligent, cu voluptatea lecturii
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
provincialism tematic ca o formă de ironie obiectivată, Genaru propune un jurnal în notațiile căruia ironia constă în detașare morală. Voiajor pe valul fluxului temporal, turist pe traseul clipelor în genere agreabile prin consemnare ageră dar fără o mare miză afectivă, poetul își recomandă devenirea cu o elegantă aplicație. Frecvent precizate ca atare, timpul și locul nu în-tîr-zie totuși a luneca în imaginar. Se instituie un climat de melancolie vagă ce nu stînjenește jubilația de fond a unui temperament stenic. Inteligența
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
ilustrează perfect maniera invocată. La fel se întîmplă și în cazul prozatorilor și criticilor. Irina Petraș are capacitatea să facă din fiecare lectură o delectare, pentru că felul ei de a se apropia de o carte, indiferent cui aparține, este unul afectiv și eminamente reflexiv, cam în genul lui Lucian Raicu (cu diferența că la el comentariile se aplică numai capodoperelor), aducînd în text mult mai mult decît critica propriu-zisă. Desfășurări de experiențe personale, biobibliografii ale scriitorilor, teorie literară, sociologie a lecturii
Critica reflexivă by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/7568_a_8893]
-
serie de "scriitori ai locului" scriu monografii ale orașelor în care trăiesc: Al. Dima scrie o monografie despre Sibiu, Octav Șuluțiu o alta despre Brașov. Cartea lui Radu Brateș cuprinde "filele" unei posibile asemenea monografii, în care se îmbină evocarea afectivă cu aprecierea istorică și istorico-literară informată, documentată.
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
În fine, Aurel Dumitrașcu confundă consecvent pe or cu ori, ceea ce - să admitem - e o insinuare nepermisa a poeziei în gramatică. Cei doi prieteni joacă aproape totul pe cartea artei, a POEZIEI, cu verzale. Această pasiune comună le întărește relația afectiva și le-o prelungește pe cea epistolara. Între Borca, unde-și face veacul profesorul suplinitor Aurel Dumitrașcu, si Săvinești, Caracal, Petrila, Piatra Neamț, Iași, pe unde se zbate stoicul Adrian Ălui Gheorghe, se întinde un pod mobil de scrisori. Parcurgerea lor
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]