1,552 matches
-
corolar în starea T afectivul. Filosoful vorbește de ecuația Dumnezeu-afectivitate, de un misterios orgasm divin, erosul uman nefiind altceva decât o "ebrietate ontologică a orgasmului"312. Interesant că și la Eminescu, semn cert al despărțirii sale de rațiunea pură kantiană, afectivitatea devine centrul ființei, de unde alt enunț fundamental eminescian: "Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om". Dacă admitem teoria cosmogonică a Big-Bang-ului, spune Lupașcu, energia primordială explodândă nu putea fi decât potențare infinită de afectivitate. Din motive
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pură kantiană, afectivitatea devine centrul ființei, de unde alt enunț fundamental eminescian: "Și eu pun destinul acestei lumi într-o inimă de om". Dacă admitem teoria cosmogonică a Big-Bang-ului, spune Lupașcu, energia primordială explodândă nu putea fi decât potențare infinită de afectivitate. Din motive similare s-a apropiat Eminescu de cosmogonia indiană din Rig-Veda, reconstruind-o în chip original, punctul originar expansiv fiind identificabil cu dorul nemărginit, pecete a românității viziunii eminesciene. Finalmente, afectivitatea ontologică se dovedește a fi dialogică, precum în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
explodândă nu putea fi decât potențare infinită de afectivitate. Din motive similare s-a apropiat Eminescu de cosmogonia indiană din Rig-Veda, reconstruind-o în chip original, punctul originar expansiv fiind identificabil cu dorul nemărginit, pecete a românității viziunii eminesciene. Finalmente, afectivitatea ontologică se dovedește a fi dialogică, precum în teologia Părintelui Stăniloae, dar, din anumite motive, Ștefan Lupașcu nu pare să fi avut această conștiință, în măsura în care, ca și Nietzsche, a confundat creștinismul cu o religie strict monoteistă, de felul mozaismului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
culturii, arta pare să fie cea mai apropiată de spiritul transmodernității, fiindcă ea nu a ignorat niciodată existența unor diferite niveluri de percepție ale realului, aflate în corespondență biunivocă. Cunoașterea artistică este, probabil, transdisciplinară, prin excelență. Marele ei atu este afectivitatea, care-i de ordin ontologic și care-i permite să fie nu numai cunoaștere a cunoașterii, ci, mai ales, cunoaștere a necunoașterii (Ștefan Lupașcu). Încă Aristotel a avut intuiția superiorității poeziei în fața istoriei, în ceea ce privește apropierea de adevăr. În artă putem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
loc", de a locui poetic, cum spune Heidegger, altfel, rătăcit în măști, el poate să-și uite fața (de cizmar, bunăoară) și să se considere un mare voievod al erei comuniste, ca Nicolae Ceaușescu. Îl poți recunoaște pe rătăcit în lipsa afectivității, care este esențială în ceea ce poetul argentinian Roberto Juaroz numea, în 1991, atitudine transdisciplinară. Din păcate, atitudinea postmodernistă e descurajatoare și-n atare privință. Ea a înlocuit afectivitatea (iubirea) cu sexualitatea. Iar, finalmente, cu pornografia. "Noi suntem zice Basarab Nicolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al erei comuniste, ca Nicolae Ceaușescu. Îl poți recunoaște pe rătăcit în lipsa afectivității, care este esențială în ceea ce poetul argentinian Roberto Juaroz numea, în 1991, atitudine transdisciplinară. Din păcate, atitudinea postmodernistă e descurajatoare și-n atare privință. Ea a înlocuit afectivitatea (iubirea) cu sexualitatea. Iar, finalmente, cu pornografia. "Noi suntem zice Basarab Nicolescu cei care am ucis Erosul acestei lumi, favorizând dezvoltarea deșănțată a masculinității lumii noastre. Erosul a fost înlocuit cu mascarada erotică, nunta feminității și masculinității cu o eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
religie la nivelul stării T este închipuită de Ștefan Lupașcu drept "o terapeutică religioasă, o terapie mistică punând stăpânire, concomitent și pretutindeni, pe contradicția supremă și pe noncontradicția supremă", încât să fie "o teofizică religioasă și o terapie mistică a afectivității ontologice constitutive a dragostei fundamentale"345. Propriu-zis, religia stării T nu este nici monoteistă, nici politeistă, ci triadică, pentru ca onticitatea iubirii să se poată manifesta, transcendând primele două materii triontic. Aici intervine marea ignoranță în materie de creștinism a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și entuziasm că nu altele îi sunt părerile. De asemenea, recunoaște în simbolismul crucii triada propriei ontologii: viața trupească și moartea (ca semn al materiei macrofizice și biologice dominate de entropie) și învierea, la nivel psiho-noologic, ca dat afectiv, divin. Afectivitatea este depășirea contrariilor în contradicție, e armonie a contrariilor, a durerii și fericirii, ca în dorul eminescian, care e totdeauna "oximoronic", un punct sau o clipă suspendată care nu este nici omogenizantă, nici eterogenizantă, nici contradicție, nici necontradicție, "ea este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în dorul eminescian, care e totdeauna "oximoronic", un punct sau o clipă suspendată care nu este nici omogenizantă, nici eterogenizantă, nici contradicție, nici necontradicție, "ea este o adevărată ontologie pură"346. Asta nu înseamnă că Dumnezeu este afectiv, ci că afectivitatea vine prin fenomene contradictorii și dispare prin fenomene noncontradictorii. Aceasta e marea taină creștină a Sfântului Duh. Plus de asta, ortodoxia răsăriteană a dezvoltat o puternică perspectivă sofianică, neglijată, din păcate, de teologia apuseană, perspectivă care contrazice pe ereticii acuzatori
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ireal atribuit realului, care, și fără de acesta, are caracter fascinant și mirabil"354. Ne amintim, și Ștefan Lupașcu repusese în discuție transdisciplinară conceptele fundamentale din gândirea aristotelică. În antimetafizica lui Nichita Stănescu e ceva din dorul nemărginit eminescian și din afectivitatea lupasciană: "Dorința de a trăi este antimetafizică"355. De aceea, el definește talentul ca dor, adică transmodernist: "A fi poet nu înseamnă a avea talent, ci a avea dor"356. Asta o gândește un poet cu o puternică structură antropologică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
loc îndată după acestea se cuvine Poetului"370. Deloc surprinzător să citești: "Matematicile pun în joc puteri sufletești nu mult diferite de cele solicitate de poezie și artă"371. Aceste puteri sufletești nu sunt altceva decât ceea ce Ștefan Lupașcu numea afectivitate, ca semn al prezenței divine. Opera de ansamblu a lui C. D. Zeletin este poezie în sens transdisciplinar, dar el n-a scris puțină poezie nici în spațiul strict ale formelor poetice, ca și Ion Barbu. A. E. Baconsky observa
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pentru veci ninsoarea". Unitatea dialogică a lumii-lumen răsare în imaginarul lui C. D. Zeletin chiar și în ipostaza artistului care e mai degrabă solitar decât solidar, după o altă mărturie a poetului. Ea se împlinește în orizontul misterelor lumii ca afectivitate. Pentru antologia la care mă refer, nu întâmplător autorul a ales titlul Nu-i mai ajunge sufletului..., poem din care și citez: "Nu-i mai ajunge sufletului, nu, / să zică: ție, tine, te și tu, / încât îmi pare, în secunde
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Munteanu, 2004), între 30 și 35 de ani, suprasolicitarea individului provoacă un declin pasager al atenției, fenomen care dispare ulterior - mai precis, între 34 și 40 de ani. Revigorarea respectivă e acompaniată de creșterea volumului și a distributivității atenției. Afectivitatea tânărului adult este de o bogăție și o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea cognitivă a adulților maturi (înțelepciunea) de capacitatea lor de a pune/formula probleme semnificative, iar Orwoll și Perlmutter (1990) raportează înțelepciunea la dezvoltarea de ansamblu a personalității, definind-o ca pe un mod specific de integrare a cogniției cu afectivitatea. Majoritatea autorilor sunt de acord că înțelepciunea este o caracteristică a maturității persoanei, dar a fi (mai) bătrân nu este echivalent cu a fi (mai) înțelept. Hotărât lucru, vârsta nu este un factor decisiv în dobândirea înțelepciunii, cu toate că aceasta presupune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
apud Munteanu, 2004), între 30 și 35 de ani, suprasolicitarea individului provoacă un declin pasager al atenției, fenomen care dispare ulterior - mai precis, între 34 și 40 de ani. Revigorarea respectivă e acompaniată de creșterea volumului și a distributivității atenției. Afectivitatea tânărului adult este de o bogăție și o intensitate particulară, iar efervescența dinamicii hormonale asigură un apetit sexual adeseori debordant. Vârsta tinereții este agrementată probabil de cele mai multe evenimente existențiale. Găsirea unui partener stabil de cuplu, respectiv căsătoria se plasează printre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altă carte, Unde dascăl mi-i Amor. În această profesiune de credință faustică, motivația anticelibatară a lui Rusu XE "Rusu" nu mai este una de ordin ideologic, ci se manifestă exclusiv la nivelul mentalităților. Ea vine din direcția deschiderii spre afectivitate specifică sensibilității preromantice. Dar, spre deosebire de Pauleti XE "Pauleti" , Ioan Rusu nu va reuși să dea curs unor asemenea imbolduri, se va hirotoni preot celibatar și va rămâne profesor la Blaj. Fidelitatea față de prima sa dragoste Îi va fi Însă fatală
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trebuie Înțelese ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca existând unul lângă altul sau unul după altul, deoarece, la om, Între ele există o strânsă interacțiune, astfel Încât structurile afective, de la cele inferioare la cele superioare, sunt Încărcate de raționalitate. Nu avem de-a face cu o afectivitate „ pură ". Afectivitatea, la om, devine rațională, iar gândirea, la rândul ei, este Într-un sens afectivă. J. Piaget și, la noi, V. Pavelcu au subliniat această idee. Referindu-se la participarea emotivității la cunoașterea lumii și arătând că omul Își dă seama
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și arătând că omul Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona conștiinței clare În zonele obscure ale unor tensiuni instinctive (biologice). Componentele cognitivă și afectivă ale atitudinii sunt acelea care determină
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sine, viețuind Într-o ambianță de valori. Unitatea personalității, structura de adâncime a ființei umane, conduita socială a fiecărui om, felul lui de a Înțelege viața, biografia lui pesonală, sunt rezultanta unor condiționări multiple ereditar - biologice și psiho-sociale, În care afectivitatea, nevoia omului de dragoste, de a iubi și de a fi iubit intră ca un factor hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acestei definiții, În 1997, și afirmă că această definire a inteligenței emoționale este vagă, incompletă deoarece se referă doar la emoția observabilă și la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
strict evaluate, dihotomic, ca bune ori rele. Important era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În spiritul maieuticii socratice provoca lecțiile noastre de zbor, la care rațiunea, experiența, imaginația, afectivitatea își corespundeau. În privirea vulturească și cald colocvială totodată, atingeai starea când scurtimea - cuantificabilul, exactitatea, precizia, formula - devenea prelungire, articulare și șlefuire de diamant viu, de lumină (corpuscul și undă) și caracter (Heraclit). Părintește și strategic ne punea în gardă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
procesele psihice și învățare sunt raporturi de interdependență. Pe de o parte, activitatea de învățare antrenează și implică toate procesele și funcțiile psihice, cum sunt percepția observativă, imaginile reprezentării și, în ansamblu, imaginația cu deosebire gândirea și memoria, motivația și afectivitatea, și în mod special limbajul, voința și atenția. Pe de alta parte, învățarea, mai ales în formele ei intensive, contribuie la modelarea, structurarea, chiar construirea proceselor psihice, întrucât nu numai că le îmbogățește conținutul dar impune totodată și construirea de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
aranjamente spațiale și preferință pentru ordonarea unor obiecte, deoarece el manifestă o "nevoie obsedantă" pentru identic. Astfel poate intra într-o criză de manie și panică drept răspuns la schimbarea mediului sau la schimbarea secvențelor de timp din rutina zilnică. Afectivitatea copilului cu autism este modificată: lipsit de atașament față de părinți, în mod ciudat este atașat de anumite obiecte; pericolele reale nu-i provoacă frică, în schimb se sperie de stimuli obișnuiți. 2. Alta trăsătura importanta și constanta a autismului infantil
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]