2,785 matches
-
restricțiilor. (3) Educația scăzută, vârsta înaintată, venitul redus, credința religioasă ridicată și socializarea religioasă în copilărie determină o practică religioasă crescută, atât în spațiul privat, cât și în cel public. II. INDICATORI FOLOSIȚI ÎN ANALIZĂ Drept măsuri ale practicii și afilierii religioase au fost folosite: practica religioasă în spațiul public, practica religioasă în spațiul privat și non-afilierea religioasă. Practica în spațiul public testează măsura în care individul a frecventat biserica cel puțin o dată pe lună, în timp ce practica în spațiul privat urmărește
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Pentru identificarea factorilor care determină practica religioasă în 1993, în ecuația de regresie a fost folosit ca variabilă dependentă întrebarea: În afara serviciilor religioase vi se întâmplă să vă rugați: des, câteodată, foarte rar, numai în momente de criză, niciodată? III. AFILIEREA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ În studierea gradului de afiliere religioasă am optat pentru analiza nivelului de non-afiliere, indicator folosit de obicei pentru a releva gradul de secularizare al unei societăți. Privită din perspectivă comparativă, România prezintă printre cele mai scăzute
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în ecuația de regresie a fost folosit ca variabilă dependentă întrebarea: În afara serviciilor religioase vi se întâmplă să vă rugați: des, câteodată, foarte rar, numai în momente de criză, niciodată? III. AFILIEREA RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST-COMUNISTĂ În studierea gradului de afiliere religioasă am optat pentru analiza nivelului de non-afiliere, indicator folosit de obicei pentru a releva gradul de secularizare al unei societăți. Privită din perspectivă comparativă, România prezintă printre cele mai scăzute niveluri de non-afiliere din Europa, cu un procent de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
declarând că nu aparține nici unei religii, așa cum rezultă din datele prezentate în Figura 2.1. Procentul non-afilierii din România este comparabil cu cel din Malta, Grecia, Polonia, Islanda și Irlanda. Se observă că în trei din cele cinci cazuri menționate, afilierea religioasă nu este numai indicator al apartenenței religioase, ci și al identității naționale. Este vorba de Grecia, Polonia și Irlanda. În toate cele trei cazuri există o strânsă legătură între identitate și religie, naționalitatea greaca este asociată la nivel oficial
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care declară că nu aparțin nici unei religii în 2000 Date: EVS 2000 Islanda, alături de Danemarca și Finlanda reprezintă un caz particular. Este vorba de state majoritar protestante, în care apartenența la religia majoritară este asociată cetățeniei. În cazul acestor societăți afilierea religioasă joacă mai mult rol de marcă a identității și nu reflectă o credință religioasă. Un mecanism similar funcționează și în cazul Suediei, în care există doar 20% non-afiliați, însă nivelul credinței și practicii religioase este foarte redus. La polul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
aparțin nici unei religii depășește 65%. De asemenea, Rusia, Belorus și Ucraina prezintă valori mari ale non-afilierii religioase, în jur de 40-50%. Datele analizate confirmă rezultatele studiilor anterioare prezentate pe scurt în capitolul introductiv al volumului. Privit din perspectivă longitudinală, fenomenul afilierii religioase înregistrează o creștere între 1993 și 2000, procentul celor non-afiliați scăzând cu 4%. Fenomene similare incluse sub eticheta revitalizării religioase (Pollack, 2003) se petrec în aproape toate statele foste comuniste, cu excepția Cehiei în care secularizarea avansează în ultima decadă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
impuse religiei (vezi Figura 2.2). Valorile cele mai ridicate ale "re-afilierii" religioase petrecute între 1990 și 2000 apar în Bulgaria și în cele trei state Baltice. Polonia și Germania de Est nu sunt caracterizate de evoluții semnificative legate de afilierea religioasă. Nivelul afilierii rămâne la cote foarte înalte în Polonia așa cum am arătat anterior și la coste reduse în Germania de Est. Cu câteva excepții (Marea Britanie, Portugalia și Austria), țările din Vestul Europei se situează pe traiectoria procesului de secularizare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Figura 2.2). Valorile cele mai ridicate ale "re-afilierii" religioase petrecute între 1990 și 2000 apar în Bulgaria și în cele trei state Baltice. Polonia și Germania de Est nu sunt caracterizate de evoluții semnificative legate de afilierea religioasă. Nivelul afilierii rămâne la cote foarte înalte în Polonia așa cum am arătat anterior și la coste reduse în Germania de Est. Cu câteva excepții (Marea Britanie, Portugalia și Austria), țările din Vestul Europei se situează pe traiectoria procesului de secularizare, scăderea afilierii religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Nivelul afilierii rămâne la cote foarte înalte în Polonia așa cum am arătat anterior și la coste reduse în Germania de Est. Cu câteva excepții (Marea Britanie, Portugalia și Austria), țările din Vestul Europei se situează pe traiectoria procesului de secularizare, scăderea afilierii religioase fiind o tendința dominantă, deși variații sunt destul de mici de-a lungul decadei avute in vedere. Se poate spune că în timp ce în Europa Centrală și de Est perioada 1990 2000 aduce o revitalizare a religiozității marcată de creșterea afilierii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
afilierii religioase fiind o tendința dominantă, deși variații sunt destul de mici de-a lungul decadei avute in vedere. Se poate spune că în timp ce în Europa Centrală și de Est perioada 1990 2000 aduce o revitalizare a religiozității marcată de creșterea afilierii religioase, în Europa de Vest secularizarea avansează încet dar sigur. Figura 2.2 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin nici unei religii între 1990 și 2000 Date: EVS 19990, EVS 2000 Datele existente pentru România au permis analiza mai detaliată a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fenomenul non-afilierii religioase a cunoscut o scădere importantă în primii ani ai tranziției, între 1993 și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
între 1993 și 1997 variația fiind de 4%. După 1997 variațiile nu mai sunt așa de importante, amploarea non-afilierii menținându-se în jur de 1-2%. Analiza variației afilierii în funcție de cohortă relevă însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
însă rezultate interesante. La începutul anilor 90 gradul de afiliere al cohortelor născute înainte de al doilea Război Mondial și al celor postbelice diferea foarte mult, așa cu indică datele din Figura 2.4. În timp ce pentru vârstnicii socializați înainte de instaurarea comunismului afilierea religioasă constituia norma, în cohortele mai tinere, în special în cele socializate în ultimii ani ai socialismului, non-afilierea începea să prindă tot mai mult. Datele din 1993 arată că aproape 20% dintre cei născuți după 1974 declară că nu aparțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fost socializați tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o modificare a comportamentului religios în special
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care au avut loc în societatea românească au determinat o modificare a comportamentului religios în special la generațiile tinere. După ridicarea restricțiilor impuse de regimul comuniste profilul afilierii a devenit similar pentru toate grupele de vârstă, nivelul non-afilierii situându-se undeva în jur de 2% indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Datele susțin atât ipoteza efectului de cohortă, socializarea diferită influențând nivelul de afiliere la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
profilul afilierii a devenit similar pentru toate grupele de vârstă, nivelul non-afilierii situându-se undeva în jur de 2% indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Datele susțin atât ipoteza efectului de cohortă, socializarea diferită influențând nivelul de afiliere la începutul anilor 90, cât și ipoteza efectului de perioadă, gradul de afiliere modificându-se după căderea regimului comunist. Figura 2.3 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin unei religii între 1993 și 2003 în România Date: EVS
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
-se undeva în jur de 2% indiferent de perioada în care individul a fost socializat. Datele susțin atât ipoteza efectului de cohortă, socializarea diferită influențând nivelul de afiliere la începutul anilor 90, cât și ipoteza efectului de perioadă, gradul de afiliere modificându-se după căderea regimului comunist. Figura 2.3 Variația ponderii celor care declară că nu aparțin unei religii între 1993 și 2003 în România Date: EVS 1993, 1999, WVS 1997, BOP mai 2003 Figura 2.4 Ponderea celor care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
7). În acest interval practica religioasă a crescut de la 30%, nivel similar cu a celorlalte țări ex-comuniste, la peste 45%. Datele culese ulterior nu mai indică modifică semnificative în frecventarea bisericii. O evoluție similară a fost înregistrată și în cazul afilierii religioase, după un salt în aceeași perioadă fenomenul atingând un platou. Această dinamică a comportamentelor de tip religios arată că, undeva la începutul perioadei de tranziție, religiozitatea menținută latentă de către restricțiile impuse de regimul comunist a devenit manifestă. Practic "stocul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
R2 = 0,332; R2 = 0,328; Durbin Watson = 1,878 VI. CONCLUZII Datele analizate relevă faptul că în România comportamentul de tip religios este mult mai răspândit în comparație cu multe alte țări europene, atât din Estul, cât și din Vestul continentului. Afilierea religioasă este printre cele mai crescute din Europa și oricum a înregistrat o creștere la începutul anilor 90. La fel și practica religioasă privată, de tipul rugăciunii în Dumnezeu, situează România pe un loc fruntaș în Europa. Practica în spațiul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de tipul rugăciunii în Dumnezeu, situează România pe un loc fruntaș în Europa. Practica în spațiul public, măsurată prin frecventarea bisericii înregistrează valori moderate, însă sensibil mai crescute decât ale multor țări europene. Românii se pot compara în ceea ce privește practica și afilierea religioasă cu polonezii, maltezii și irlandezii. La polul opus se situează Germania de Est, Cehia și Estonia, țări puternic secularizate, în care nici ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist nu a adus o revitalizare religioasă. Datele empirice atestă faptul că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
care nici ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist nu a adus o revitalizare religioasă. Datele empirice atestă faptul că fenomenul revitalizării religioase a afectat comportamentul religios al românilor. După 10 ani de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere a afilierii religioase, a frecventării bisericii, precum și a numărului de persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul religios al cohortelor tinere care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o stagnare la valori crescute ale comportamentului religios, o nou revitalizare sau un declin lent produs de avansul modernizării? Capitolul 3. Religiozitate și revitalizare religioasă în perioada de tranziție Analizele realizate în capitolul anterioare indică existența unui nivel crescut al afilierii religioase și al practicii religioase în România. De asemenea, datele ne arată că în timpul tranziție a avut loc o creștere a manifestărilor în plan comportamental ale religiozității. În plus, multe studii realizate anterior situează România printre țările europene în care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioasă maximală. Revitalizarea religioasă este măsură prin mai mulți indicatori, fiecare dintre acești găsindu-și corespondent în dimensiunile implicării religioase luate în considerarea în prezentul volum. Practic au fost avute în vedere trei dimensiuni ale revitalizării religioase: credința, practica și afilierea. Astfel, revitalizarea religioasă a fost operaționalizată prin măsurarea variației între media indicelui de religiozitate pentru fiecare țară în 1990 și 2000, a variației practicii religioase publice în fiecare țară în 1990 și 2000 și a variației non-afilierii religioase în fiecare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țări, în timp ce de-a doua parte descrie tipurile sociale identificate. I. CONSTRUCȚIA TIPURILOR Orice demers care își propune să studieze omogenitatea populației sub aspectul religiozității trebuie să plece de la distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un procent de 0,6% atei declarați în totalul populației, adică printre cele mai scăzute din Europa
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un procent de 0,6% atei declarați în totalul populației, adică printre cele mai scăzute din Europa. Este adevărat că afilierea religioasă nu este numai expresia credinței religioase, ci alți factori precum identitatea națională joacă aici un rol important, însă procentul este foarte redus iar caracterizarea unui grup de 13 persoane este aproape imposibilă folosind instrumente de tip cantitativ. Din acest
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]