2,420 matches
-
uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din sud și sud - vest. Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord - sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Șiretul. Instituție centrală la nivel local: primăria
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
eroziune diferențiată în boltirile anticlinale ale zonei de diapir ca Valea Mărătorii și Valea Zapodie,dar și vale de tip obsecvent,cum este Valea Cămpenești,Valea Mare(Dezmir),Zapodia(Pata),Valea Peții,pârâul Tocbești,pârâul Mărăloiu și Valea Broaștei.Acești afluenți cu debite scăzute,între 0,100-0,250 metri cubi pe secundă,au scurgere temporară.Tipul de alimentare a văilor este preponderent pluvial,contribuția subterană fiind modestă.Cele mai ridicate valori ale scurgerii se înregistrează primăvara,cu cca 45% din valoarea
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Grădiștea este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vâlcea, Oltenia, România. COMUNA GRĂDIȘTEA I. CADRUL NATURAL / GEOGRAFIC Comuna Grădiștea este situată pe râul Olteț, afluent de dreapta al râului Olt, în partea de sud-vest a județului Vâlcea. Are ca vecini comunele: Roșiile la est, Livezi la sud, jud. Gorj (comunele Dănciulești, Logrești, Stejari) la vest și Sinești la nord. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Comuna
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
călduroase. (Ibidem ). Comuna este străbătută de la nord la sud de râul Olteț, pe o distanță de 4 km, împărțind comuna în două. Valea Oltețului permite cultivarea porumbului și a grâului cu rezultate foarte bune și practicarea grădinăritului. Oltețul are trei afluenți mai importanți pe teritoriul comunei și anume: Dobricea, Obislăvelul și Valea Grădiștei, afluenți ce-și adună apele din topirea zăpezilor și din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau și numele la trei din satele comunei. (Ibidem ). Nivelul apei subterane
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
o distanță de 4 km, împărțind comuna în două. Valea Oltețului permite cultivarea porumbului și a grâului cu rezultate foarte bune și practicarea grădinăritului. Oltețul are trei afluenți mai importanți pe teritoriul comunei și anume: Dobricea, Obislăvelul și Valea Grădiștei, afluenți ce-și adună apele din topirea zăpezilor și din ploi. De altfel, cele trei pârâuri dau și numele la trei din satele comunei. (Ibidem ). Nivelul apei subterane coincide în medie cu nivelul apei râului Olteț. Din cauza condițiilor hidrogeologice din zonă
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără întreținere și datorită pescuitului necontrolat, fondul a scăzut dramatic. În zona nord-vestică și de lunca este traversat de răul Amaradia, afluent al Jiului, care are în general debite foarte scăzute. Există rețea de apă curentă încă din 1967 dar numai parțial. Din 2012 s-a suprapus o altă rețea care acoperă în întregime gospodăriile din Budieni. Deocamdată această din urmă este
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
a străbate comuna Brăești, pârâul Bălăneasa și-a săpat albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,83%). Pentru 4,17% din populație, apartenența
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
este un curs de apă, afluent al râului Crișul Negru. Cursul superior, amonte de confluența cu Râul Fagu este cunoscut și sub numele de Râul Pietrele Roșii. Conform unei legende a locului, odată, o împărăteasă trecând cu caleașca prin zonă a oprit să se răcorescă în
Râul Crăiasa () [Corola-website/Science/306391_a_307720]
-
și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
dintr-o câmpie joasă (30-50 m) și lată de cca. 35-40 km. Țărmul atlantic este ușor crestat. Rețeaua hidrografică a statului Gambia este extrem de bogată. Cel mai important curs este fluviul Gambia, care se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Afluenții principali ai acestuia sunt Nianija Galon, Sandougou, Bao etc. În regiunile rurale cresc numeroase flori, inclusiv "cassia" galbenă și "combretum" stacojiu. Zona tropicală de arbuști are următoarele specii: bougainvillea, leandru și numeroase specii de hibiscus. Fauna este formată din numeroase
Gambia () [Corola-website/Science/297903_a_299232]
-
1-1,5 km/km2. Relieful câmpiei este constituit dintr-o succesiune de câmpuri (interfluvii) și văi (cu terase și lunci) care se succed de la nord către sud: Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsă în Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul orașului, precum Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Și în centrul orașului există un lac, în Parcul Cișmigiu. Acest lac, fostă baltă în
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
hidrografice s-au făcut la acest bazin. Nivelul apei freatice se află la 1 - 3 metri adâncime în zona de luncă și la 4 - 10 metri în zona teraselor inferioare. În hidrografia comunei se impune râul Vărbilău, cel mai mare afluent al Teleajenului, care are o lungime de peste 36 km (11,92 km pe teritoriul comunei) și un bazin hidrografic de 215 kmp (38,82 kmp pe teritoriul comunei).Vărbilăul își are izvoarele în munții Radila Mare (Grohotiș), la altitudinea de
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
pasurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Poloniei, la nord de Varșovia. Râul Bug creează granița dintre cele două state pe o lungime de 300 km. Cea mai mare parte a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
de 300 km. Cea mai mare parte a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
a cursului (mijlociu și inferior) se desfășoară în regiunea de câmpie. În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri în amonte de lacul artificial Zegrze. Partea
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
În apropiere de orașul Brest, prin afluentul de pe dreapta, Muchaveț, râul Bug a fost legat printr-un canal, numit Nipru-Bug, de Pina, afluentul Pripiatului și acesta, la rândul lui, afluent al Niprului. O altă legătură hidrografică este aceea dintre Narew, afluentul Bugului, și Biebrza, ambele din Polonia, cu râul Neman și mai departe cu Marea Baltică. Întâlnește râul Narew la Serock, la câțiva kilometri în amonte de lacul artificial Zegrze. Partea din Narew între confluența cu râul Vistula este uneori menționată ca
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
martie-mai a fost depășită valoarea medie anuală de 48%. Ultima dată Bug a inundat Polonia și Ucraina în 2010, iar ultima dată când a inundat în Belarus a fost în anul 1999. Acesta este legat de Dnieper via Mukhavets, un afluent bancar de dreapta, de către canalul Dnieper-Bug. Pe râul Bug, la câțiva kilometri de la Vysokaye în Districtul Kamenets din regiunea Brest, este cel mai vestic punct din Belarus. În mod tradițional, Bug a fost, de asemenea, de multe ori considerat granița
Bug (fluviu) () [Corola-website/Science/329092_a_330421]
-
orientate spre văile râurilor Timiș și Bistra, respectiv cu ipotenuza formată din cele două vai cu direcții opuse, cea a râului Rece (cunoscut și ca Râul Hideg) și cea a râului Șes, continuat de valea Râului Mare, la rândul său afluent al Râului Strei. Culmea principală are orientare dinspre nord-est înspre sud-vest. Altitudinea maximă a masivului este atinsă în vârfurile Căleanu, cu 2.192 m ("2.190" după alte surse), Țarcu, cu 2.190 m, și Pietrii cu 2.162 m.
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
aparține Șteiului. Râurile principale au o direcție nord-est-sud-vest (râul Rece, Lung și alb) sau sud-vest-nord-est (Mare și Șes). Râul Șes își are izvoarele pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
pe versantul de sud-vest al vf. Godeanu și constituie limita între aceștia și munții Țarcu. Principalii săi afluenți sunt: Scheiu, Matania, Baicu, Carciova și Zeicu. Râul Mare se formează din unirea apelor râului Șes cu cele ale Lapușnicului Mare. Primește afluenți din munții Țarcu pârâiele Tomeasa, Netiș și pârâul Pietrei, Bistra și Valea Mare, cu obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf.
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
obârșie în căldările glaciare de sub vârfurile Custurii, Bloju, Petreanu și de sub Dealul Negru. Râul Rece izvorăște dintr-o căldare glaciară aflată pe fața estică a vf. Țarcu; are o lungime de circa 34km. Râul Lung, de 29 km lungime și afluentul său Pârâul Alb, de 24 km, își au obârșiile pe versantul vestic al vf. Țarcu. Mai la nord urmează pârâiele Armenis, Ilova, Bolvășnița și Sebeș. Bistra își are obârșiile sub vf. Custurii și Dealul Negru, izvorând din lacul Bistra, aflat
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]