3,907 matches
-
măcar că avem peste 1000 de suflete în sat” <footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.73r. footnote>. Desigur, dincolo de aspectele care vizează creșterea numerică a populației, semnificative, în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
seama că la interferența dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea componenta socială dominantă din Principatele Române o constituia lumea satului, iar agricultura era considerată cea mai însemnată sursă de venituri, raportul dintre factorul demografic și evoluția problemei agrare, în deplin consens cu ideologia și mentalitatea epocii, și-a pus amprenta asupra procesului de modernizare a societății românești.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
cărțile? Ia-le la rând, de la un raft până le termini, pe urmă începi și raftul celălalt și așa mai departe." "Nu, de ce, mi-a răspuns el senin, le aleg. Ce, ai impresia că mi-e indiferent ce citesc?" SOCIETATEA AGRARĂ Șl UMANISMUL Eseistul francez Jean Onimus m-a făcut să tresar citind într-un extras din Realités ce părere înaltă are el despre țărani. Iată ce scrie: "Cultura tradițională pe care noi o transmitem copiilor noștri, îndeosebi prin intermediul școlii, apără
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
transmitem copiilor noștri, îndeosebi prin intermediul școlii, apără umanismul, cu alte cuvinte un anumit număr de valori idealiste, care nu mai au nici o legătură cu viața practică și care sânt chiar contrazise de aceasta. Ea s-a format într-o societate agrară cu o economie săracă: această societate era, în acel timp, o societate a penuriei. Cultura exalta deci un anumit număr de valori, cum ar fi spiritul de sacrificiu, renunțarea, sublimarea pasiunilor, eroismul, care erau justificate de contextul vieții. Astăzi, noi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
această societate era, în acel timp, o societate a penuriei. Cultura exalta deci un anumit număr de valori, cum ar fi spiritul de sacrificiu, renunțarea, sublimarea pasiunilor, eroismul, care erau justificate de contextul vieții. Astăzi, noi am ieșit din societatea agrară, trăim într-o societate industrială și tehnicistă, care este în tot mai mare măsură o societate a abundenței. Ea se fundamentează pe cu totul alte valori, cum ar fi eficacitatea, randamentul, utilitarismul, reușita materială, consumul etc, care împing cultura umanistă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu poate fi acceptabilă, pentru că oricât de științifică poate fi această cultură tehnicistă bazată pe obiectivitate, ea nu este deci capabilă să ne satisfacă nevoia noastră de valori ideale. Fiindcă oricât de turburat aș fi eu de ideea că societatea agrară, din care am venit, a generat prin penuria ei economică valori spirituale idealiste care au format o cultură cu caracter universal, n-o să cred că o să putem și că va trebui să renunțăm de-aici înainte la spiritul de sacrificiu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ale pasiunilor oarbe, nesublimate. În acest context, pentru a ne liniști, ca să gîndini? Cultura născută ca o proiecție a unei societăți tehniciste poate modifica psihologia umană într-o direcție care n-ar contrazice în mod obligatoriu vechiul umanism al societății agrare, a penuriei. Fiindcă nu e obligatoriu să gândim neapărat ceea ce facem, sîntem destul de suciți să realizăm de pildă acest paradox: construim mașini, dar le disprețuim. Producem multe alimente, dar mâncăm puțin, ținem dietă. Ne umplem garderoba cu haine, dar ne
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
În ce constă credința mea”, lucrări unde autorul își prezintă propriile interpretări religioase. După 1880, Tolstoi scrie o mulțime de broșuri, în care își expune noile idei asupra religiei, bisericii, artei, școlii, educației, vieții, muncii, progresului, patriotismului, guvernului, militarismului, chestiunii agrare etc., scrieri, care constituie ceea ce s-a numit, „tolstoism”. Deci după cum se vede, a reușit să cuprindă toate zonele „fierbinți” ale societății, într-un sistem coerent și poate de aceea periculos pentru ordinea statornicită la timpul acela, fiindcă expunea soluții
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că ar fi trebuit să aștepte să-i moară mama fiindcă n-ar fi putut ține două roșcate sub același acoperiș îde paie). îAsta părea să fie o problemă la ordinea zilei în Irlanda rurală, unde era împământenită în folclorul agrar cu fiecare nouă recoltă. Cândva petrecusem o vacanță în Galway, așa că știam ce spun.) Josephine i-a dat înainte, punând întrebări din ce în ce mai obraznice. —Ai fost vreodată îndrăgostit? Pentru ca în final să-l întrebe: —Ți-ai pierdut virginitatea? Toată lumea a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și o nevastă drăguță, care promitea să-i mai sporească numărul urmașilor. A fost logofăt pe la diferite moșii prin Teleorman până ce în sfârșit i-a ajutat Dumnezeu de a putut lua, acum patru ani, pe seama lui, proprietatea Vaideei de la Banca Agrară, cu o arendă modestă față de prețurile ce se plăteau în regiunea aceasta. Cu mulți ani în urmă, pe când era la moșia Stătescu, a fost bătut cumplit de niște oameni care se plângeau că i-ar fi înșelat la dijmuit. De
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și de aceea minciunile îl supărau, socotindu-le ca o propagandă directă pentru stârnirea dezordinilor, în gară Titu avu apoi ghinionul să se mai întîlnească și cu Ilie Rogojinaru, arendașul cu care călătorise astă-toamnă și-l exasperase cu teoriile lui agrare practice. Nu mai scăpă de el până la Costești. ― Ei, cucoane, am avut ori n-am avut dreptate cu țăranii? îl apostrofase arendașul, mereu jovial și zgomotos. Pe urmă a venit în compartimentul lor, să le mai treacă urâtul. Le-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reporterul, păstrând mereu un accent de durere în glas. Cel mult mâine seară avem guvern nou! Pe urmă povesti celor doritori de amănunte că primul ministru a avut adineaori o audiență la rege în care i-a raportat că tulburările agrare au luat proporții atât de grave încît e nevoie de o urgentă și energică expediție de represiune. I-a arătat cu dovezi că nu s-ar mai putea conta deplin pe armata noastră pentru asemenea însărcinare tragică și l-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
copilul cu apa din copaie. În această frenezie recuperatorie, cei care controlau pîrghiile privatizării au putut să o organizeze ca pe un soi de Caritas politic, redistribuind piramidal bunul național. Urmînd același principiu, legile noastre funciare au continuat să fie agrare, și nu agricole, centrate adică pe proprietate, și nu pe productivitate : noi vă dăm pămînt, ce faceți apoi cu el e treaba voastră ! și aproape un sfert din acest pămînt a rămas astfel pîrloagă... Spațiul public, odinioară în întregime etatizat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cooperative ; legea din 1991 asociază restituirea proprietății lichidării CAP-urilor. Fragmentării funciare i se adaugă așadar existența micilor exploatații agricole puțin echipate. Reapariția aproape generală a ogoarelor individuale, sub forma parcelelor înguste și alungite, a condus la renașterea unui peisaj agrar caracteristic Europei secolului al XIX lea”. O hartă dedicată „traiectoriilor decolectivizării” plasează în spațiu „bastioanele agriculturii țărănești” (Maramureș, Suceava, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Hunedoara, Gorj și Vîlcea), avînd la cealaltă extremă „bastioanele agriculturii de stat” din Dobrogea, Călărași, Buzău, Brăila și Timiș
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai mari, ce se întind, oblic, din Satu Mare pînă la Giurgiu. „Pe această eterogenitate spațială se vor desena probabil clivajele viitorului”, conchid autorii. În final, o concluzie : „Două aspecte majore însoțesc «reîntoarcerea la țară». Pe de o parte, noile peisaje agrare sînt arhaice, necesită enorm de multă muncă și împiedică realizarea unei agriculturi productive. Pe de altă parte, întoarcerea la agricultură mărește presiunea agrară. (Mai departe, această creștere a) numărului de activi din agricultură pe unitatea de suprafață agricolă înseamnă, de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
În final, o concluzie : „Două aspecte majore însoțesc «reîntoarcerea la țară». Pe de o parte, noile peisaje agrare sînt arhaice, necesită enorm de multă muncă și împiedică realizarea unei agriculturi productive. Pe de altă parte, întoarcerea la agricultură mărește presiunea agrară. (Mai departe, această creștere a) numărului de activi din agricultură pe unitatea de suprafață agricolă înseamnă, de fapt, o presiune suplimentară asupra mediului : parcelele sînt dispuse în fîșii în lungul pantelor, în condițiile în care, prin colectivizare, au dispărut taluzurile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aspecte agro-culturale care ne privesc, cred, pe toți. Un prim lucru asupra căruia aș dori să insist este acela că, de la Kogălniceanu la Constantinescu, mai toate guvernările noastre, indiferent de culoare, au împărtășit cam aceeași cultură politică referitoare la „chestiunea agrară” : „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr’o politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care ne privesc, cred, pe toți. Un prim lucru asupra căruia aș dori să insist este acela că, de la Kogălniceanu la Constantinescu, mai toate guvernările noastre, indiferent de culoare, au împărtășit cam aceeași cultură politică referitoare la „chestiunea agrară” : „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr’o politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu are o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
chestiunea agrară” : „Politica agrară a partidelor politice trebue să fie înlocuită printr’o politică agricolă”, afirma în anii ’30 ministrul Agriculturii Constantin Garoflid, privind în urmă la tot ceea ce se petrecuse de la reformele lui Cuza încoace ; „România are o lege agrară ; nu are o lege agricolă”, constată 60 de ani mai tîrziu o geografă franceză. Altfel spus, dată fiind ponderea copleșitoare a țărănimii, orice schimbare politică majoră a fost însoțită la noi de o intervenție pe măsură în „chestiunea agrară”, dar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lege agrară ; nu are o lege agricolă”, constată 60 de ani mai tîrziu o geografă franceză. Altfel spus, dată fiind ponderea copleșitoare a țărănimii, orice schimbare politică majoră a fost însoțită la noi de o intervenție pe măsură în „chestiunea agrară”, dar aceasta s-a rezumat de regulă la a satisface nevoia coșbuciană de pămînt a țăranului român. „Nici un text legislativ nu a venit să precizeze un proiect-cadru pentru agricultura națională, capabil să definească obiectivele sociale și economice atribuite acestui sector
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
președintele Constantinescu „a dat” și la cei mai înstăriți, împărțindu-și astfel mai degrabă bazinele electorale decît problemele socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a necesităților reformelor, ca o condiție indispensabilă a asigurării mersului înainte al societății, al consolidării marelui act național din anul 1918. Au fost elaborate măsuri cu pronunțat caracter democratic, ce s-au aplicat pe întreg teritoriul statului: votul universal, reforma agrară, (ținându-se seama de unele particularități provinciale), egalitatea cetățenilor fără deosebire de neam, limbă și religie, măsuri în domeniul regimului de muncă etc., incluse, într-o formă sau alta în Constituția din 1923. Cu toate slăbiciunile, imperfecțiunile sale, regimul democrației
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moldovenesc”, Partidul Național Moldovenesc, în programul căruia se prevedea autonomia largă a Basarabiei (rămânând în legătură cu Rusia numai în chestiuni de interes general), drepturi naționale pentru moldovenii din Basarabia și de dincolo de Nistru, învățământ și slujbă religioasă în limbă română, reforma agrară, adunare provincială proprie ș.a. În scurt timp, partidul a dobândit o popularitate deosebită în numeroase localități și în rândul diferitelor categorii sociale. În perioada următoare, au activat și alte grupări, orientări politice: socialiștii revoluționari, țărăniștii, comitetele soldaților, ale studenților etc.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unirii. Formarea acestui guvern a provocat o oarecare îngrijorare printre fruntașii basarabeni, fiind cunoscută poziția Partidului Conservator în problema reformelor înscrise în Constituție. Imediat după numirea ca prim-ministru, Al. Marghiloman și-a precizat poziția de neamestec în chestiunea reformei agrare, fără a depăși, în esență, atitudinea de ansamblu a partidului său în acel moment. În acest context, o semnificație deosebită a avut poziția adoptată de Regele Ferdinand, care s-a pronunțat constant pentru înfăptuirea reformelor înscrise în Constituția modificată în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la cuvânt Al. Marghiloman, care s-a referit la condițiile interne și externe și, în numele guvernului român, a făcut o declarație de respectare a drepturilor și libertăților câștigate, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de „rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporului”. După unire, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu numărul locuitorilor, și reprezentanții Basarabiei, „pentru a introduce în Constituția de acum principiile și garanțiile arătate mai sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]