119,673 matches
-
în situația de a alege filmul. Și cu penuria de Șapte Seri / B24FUN (nu glumesc! n-ați observat până acum?) cu toții ajung să intre la un film... la nimereală. Dacă au mai auzit ceva pe la televizor sau prin cartier vor alege pesemne Troia (regia Wolfgang Petersen) sau Unde vei fi poimâine? (regia Roland Emmerich) - ambele Mega-Succese de BoxOffice, atât aici, cât și dincolo, semnate de doi cineaști cu preocupări predilecte pentru sfârșitul lumii, cineaști care (chiar daca nu ai știi că sunt
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
valoare simbolică absolută. Valoare simbolică avea orice obiect al unui rege medieval, darmite o sabie. Și mai ales una pe care ți-a capturat-o dușmanul! Cu toate acestea, despre celelalte săbii ale domnitorului textele istorice tac. Ce s-a ales de ele? Unde s-or fi aflând? Au ruginit sub ruinele castelelor moldave? Le-au topit tătarii, polonezii ori muscalii? Le-au aruncat la grămada de fier vechi descendenții direcți? Le-or fi înstrăinat urmașii - îi știți, cei care până-n
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
prin corespondență? Cu întrebări preparate în singurătate și cu răspunsuri însăilate ca de la capătul lumii în condiții incerte? Cum să te mai miri că nimic nu intră parcă în rezonanță firească cu nimic? Metaforă de consolare Grea misie și-a ales atât de fragila și buna poetă, când cutezătoare a ieșit de bunăvoie în larg sperând să rezolve în felul ei sublim dezagrementele și absurdul, metaforic vorbind, unui dialog, cu, poate, cel mai rebel și dificil monstru sacru deja, al nouăzecismului
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
și nu stârnesc interesul (gândiți-vă numai la "negativul" Peter Pettigrew, de a cărui soartă nu mai știm nimic la sfârșitul filmului), nici protagoniștii nu capătă prea multă profunzime. Sugestiv, regizorul preferă cadrele exterioare scenelor de interior, iar în primele alege de cele mai multe ori perspectivele largi în detrimentul prim-planurilor, pentru a pune în evidență limbajul trupurilor și a sugera participarea naturii la acțiune. În schimb, povestea este (prea) schematică și încărcată cu simboluri nepuse în valoare. Mai mult, apar și detalii
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
și noi ne-am trezit cu niște scrisori, în 1938, în care se spunea că suntem convocați la manevre pentru că ei voiau să vadă dacă noi am putea face față unui conflict armat în caz de război. Și atunci au ales cinci, a fost Marina, Nadia Russo, eu și Virginia Duțescu și Irina Bârnaia. Pe noi, în afară de Marina, care avea un rol aparte, ne-a împărțit în două: două din noi eram în "armata inamică", armata roșie, și două în armata
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
limba română, 1998: "vizită Doly-i" (la Ibrăileanu). Și Călinescu preferă formă "culta": în Scrinul negru, de pildă, sînt nenumărate ocazii de a utiliza numele personajului feminin la genitiv-dativ, în formă Caty-ei ("făcu o vizită de curtoazie Caty-ei"); deși uneori se alege o variantă a numelui (Caterinei), iar notele pregătitoare conțineau și forma Căței ("Copilăria și adolescență Căței"), poate și sub presiunea numelui personajului real (Etta, cu genitiv-dativul Ettei). Și alte hipocoristice în -i primesc la Călinescu aceeași articulare: Mini, tot în
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
istoria pungii lui M. Ralea se va vedea că este pătată cu felonie și sînge. A fost felon față de binefăcătorul său G. Ibrăileanu care i-a dat catedra. A fost felon față de C. Stere sub a cărui pulpană s-a ales deputat în 1928, părăsindu-l în 1930. A fost felon față de I. Mihalache și față de Virgil N. Madgearu. Pe ultimul l-a arestat în 1939, cînd era ministrul lui Carol II. Pe primul l-a arestat în 1947, pe cînd
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
dar căutînd și expresivitatea, spectaculosul (ca în competițiile de "insulte rituale"): "scufie pleoștită, boule (...) băi animal planet!" (ib.). Termenii generici folosiți pentru egali (de aceeași vîrstă, cu relații de grup), adesea marcați ironic, uneori chiar cu potențial agresiv, sînt mai ales cuvinte popular-tradiționale: moșule, cumetre, nepoate, frate, tată, nea, nene, coane: " ...bah (= bă) moșule tu ai făcut mate la școală? Eu văd ca tu ai votat 9 jucători" (fanclub.ro); "Cumetre acu îs ocupat cu pacea" (ciberplai); "nepoate, îți mulțam că
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
țara noastră de-a lungul istoriei sale. Astfel, pe rând, sau chiar în timpul aceleiași emisiuni, toți cetățenii cu drept de vot se organizau speriați și gata de start spre secțiile de votare pentru ca nu cumva, prin vreo fraudă, să fie ales altcineva decât.. -Io, mă!, zice Haralampy întrerupându-mă din halucinație. Tu vezi cine ți-a apărut pe megavijăn ? Mă uit, clipesc des, o întreb pe Coryntina dacă nu cumva s-a jucat din nou soacră-mea cu telecomanda(4 și
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
cel junimist), impus de manuale, are mai mult un sens axiologic decât unul doctrinar, emanat dintr-un curent literar. Dar asta este o discuție lungă și doctă, bună pentru alte prilejuri. Din literatura noastră de până la Eminescu, Eugen Simion a ales deocamdată, pentru seria de "Opere fundamentale" de la Editura Academiei Române și Editura Univers enciclopedic, trei mari repere: cronicarii moldoveni, Dimitrie Cantemir și Ion Heliade Rădulescu. Pentru că seria de "Opere fundamentale" se află în plină construcție, la aceste repere se vor adăuga
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
dar girul științific al lui Gabriel Ștrempel este suficient. Este interesantă valorizarea lui Nicolae Costin, pus în mod firesc în rând cu cei trei mari cronicari consacrați de tradiția didactică. Nu e noutate afirmația că valoare literară deosebită au mai ales Miron Costin și Ion Neculce, astfel încât ne-ar îndreptăți parafrazarea unei glume legate inițial de cei patru apostoli: cei patru mari cronicari ai noștri sunt trei - Costin și Neculce. Regret pierderea poetului Miron Costin din Viiața lumii, datorită formulei istoriografice
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
model de colaborare între specialiști. Fiecare din cele trei scrieri introduse în sumar beneficiază de un amplu și doct studiu introductiv, iar în finalul volumului avem un glosar, indice de autori și opere ca surse ale erudiției cantemiriene, repere critice alese cu discernământ (dar, totuși, prea zgârcit de scurte) și o bibliografie selectivă actualizată. Nota asupra ediției precizează onest că textele au fost preluate din apariții anterioare și figurează aici în aceeași îngrijire, astfel: Divanul, editat și prefațat de Virgil Cândea
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
în permanență la propriul sine. Eu-l supradimensionat, veritabil centru al lumii în scrisul lui Octavian Paler, nu este, de aceea, proba existenței unui orgoliu nemăsurat al autorului sau rodul unui eventual narcisism fără limite, cum cred unii, ci calea aleasă de eseist (după caz, prozator) pentru cunoașterea lumii. Pentru că scriitorul a învățat de la antici că nu există cunoaștere în absența cunoașterii de sine. Filtrînd întreaga realitate înconjurătoare prin sensibilitatea propriei sale conștiințe, Octavian Paler nu dorește să aloce existenței sale
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
Armani!), ci de vile cu piscină, mașini ultraluxoase și conturi imense la băncile din străinătate. Prinși în cleștele constituit, pe de-o parte, de proasta lor condiție umană, pe de alta, de obligația de-a "avea grijă" de supuși, au ales metoda cea mai respingătoare: de a-i batjocori pe români, reducându-i la condiția de boscehateri ori de câini din cușcă, fericiți să ronțăie un capăt de os zvârlit cu dispreț suveran de baronul îmbuibat și plin de ifose. După
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
Ion Buzași Scrisoarea amicală, intens cultivată în secolele trecute, a dobândit și virtuți literare, dacă ne gândim numai la vestitele Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ion Ghica. La scriitorii ardeleni din secolul al XIX-lea era mai ales o formă de comunicare, căzută în desuetudine în secolul XX, concurată de telefon, telegramă, mai nou Internetul. Mircea Zaciu (1928-2000) este unul dintre epistolierii ardeleni care prelungește scrisoarea amicală cu valențe documentare și literare până aproape de zilele noastre. Ion Brad
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
mitologic, poate implica un joc fascinant și nebun, acceptând oricând (ca orice text literar) introducerea aluziilor metatextuale etc. Și dobândind astfel deschiderea necesară spre lumea intertextului, spre încadrarea în continuumul literaturii universale." Concluzia vine de la sine: "literatura SF are de ales între moarte și disoluție." Așadar, deschiderea de care are nevoie SF-ul, pentru revigorarea genului, dar și pentru a-și depăși condiția marginală, duce inevitabil la hibridizare. Fenomen deloc nociv, căci identitatea genului nu poate fi afirmată exclusiv prin izolarea
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
mai târziu, tot într-un balcon, al Universității, Emil Constantinescu rostogolea spre noi râuri de lapte și butoaie cu miere. Legătura noului președinte cu pământul s-a dovedit extrem de șubredă. Ca dovadă, în câteva luni praful și pulberea s-au ales de palavrele lui iscusit-mincinoase. Disperat și laș, înlocuind balconul în aer liber cu tribuna de la sediul partidului, Adrian Năstase a dovedit că nu e cu nimic mai breaz decât înaintașii într-ale demagogiei. (Ceilalți doi măcar au avut curajul să
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
posedă câte o parcelă din puterea politică, iar în cazuri foarte rare o au pe toată, presupunând că scriitorul se află, pentru o clipă, chiar în prezența fizică a unui dictator. Dacă însă vom înlocui formula abstractă "puterea" cu denumirea aleasă de Machiavel, "principele", vom reduce confruntarea la o luptă între doi combatanți comparabili. "Principele" este înzestrat cu o anumită cantitate de putere politică (poate fi vorba de un ministru sau de un paznic de închisoare); celălalt, scriitorul, este înzestrat și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
A observa de aproape funcționarea puterii, a cunoaște personal pe cei ce o exercită, a înțelege mecanismele administrative și psihologice care hotărăsc destinele celor mulți, toate acestea îl atrag ca un magnet. Multe secole de-a rândul, el și-a ales ca personaje ale operelor sale de ficțiune pe mai marii lumii, care îi par mai liberi și au destine mai semnificative. în sfârșit, dacă ispita bogăției și a confortului personal (reală) poate fi depășită relativ ușor, cea a gloriei, sau
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
guvernare în calitate de poet, nu în cea de nobil. Prestigiul scriitorilor, al artiștilor în general, n-a încetat să crească în tot cursul secolului al XIX-lea și nu se va mira nimeni prea mult când Polonia, în 1919, îl va alege pe Paderevski, desigur un mare muzician, drept președinte al primei ei republici. Dar apariția totalitarismelor în Europa (ca urmare, între altele, a decăderii marilor imperii, a slăbirii sentimentului religios și a perfecționării tehnicilor moderne de propagandă și control) a dat
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
că ei înșiși, înșirând noțiuni pe care nu le-au analizat destul, pot eventual obține oarece efecte estetice, dar și pricinui altora prejudicii de nevindecat. Pe scurt, au aflat din propria lor experiență că de acum încolo, cei ce vor alege sacerdoțiul scriiturii, tinzând prin aceasta să devină exemplari, vor trebui să practice, din acea clipă, rostirea adevărului în locul minciunii, respectul celuilalt în locul violenței și - mai ales - curajul în locul resemnării.
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
de clasă rezervată lecturii se golea. Se așeza în fața mea, sprijinit pe un pupitru fără ocupant și începea să-mi citească. Era interesat să-mi vadă reacțiile și să converseze, dându-mi uneori sfaturi în legătură cu cărțile pe care mi le alegeam de la bibliotecă. Lucru ciudat, nu mi-a pomenit niciodată de Lovinescu. Se mulțumea să aibă în persoana mea un auditor, deși nu aveam decât treisprezece ani, și să poarte un dialog. La rândul meu, îmi făcea plăcere să-l ascult
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
de copiile jerpelite, pe VHS, și de sunetul "la pământ", condiții nedemne pentru vizionarea unor capodopere de această factură. Iată de ce pentru mulți împătimiți TIFF-ul este o șansă, dar este și o sursă de stres, de panică. Dacă ai ales să vii la TIFF III, atunci nu-ți permiți să ratezi Carandiru (regia Hector Babenco " prezentat în Selecția oficială la Cannes " 2003 pelicula de două ore și jumătate despre deținuții penitenciarului cu același nume) sau Bowling for Columbine (regia Michael
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
regia Hector Babenco " prezentat în Selecția oficială la Cannes " 2003 pelicula de două ore și jumătate despre deținuții penitenciarului cu același nume) sau Bowling for Columbine (regia Michael Moore, film oscarizat în 2003 și al cărui autor tocmai s-a ales cu Palme d"Or-ul pentru Fahrenheit 9/11). Și de aici tot felul de tineri cu carnețele, cu programe cu notații în câte un colț de sală, încercuind, bifând, făcându-și planuri spre "a nu pierde", pe cât posibil, prea
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]
-
eroilor principali prietenia la grea încercare. Celor dornici de senzații tari, cărora nu le era suficient să-și încheie seara cu un muzical rusesc, TIFF-ul le-a pregătit Secțiunea Umbre. Înainte să plece la culcare, amatorii de BU-HU-HU puteau alege, pentru a cincea sau a șasea proiecție pe zi, fețe devorate și Teroare la cabană (regia Eli Roth) sau alte producții demne de Umbre mai nobile. Este regretabilă (și totuși previzibilă) absența unui film românesc în competiție, în contextul în
Cine-TIFF-ii de la Cluj by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12763_a_14088]