2,594 matches
-
acest mijloc folositor pentru complecta edificare a femeii cu privire la rostul drepturilor ei de vot. Ziarul nostru, anul IV, nr. 2, din februarie 1930. 7TC "7" La paix par l’éducationtc " La paix par l’éducation" Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène au Congrès du Conseil International des Femmes à Vienne. Le 2 Juin, 1930 Mesdames, Messieurs, Je suis presque gênée de vous parler de la paix, car c’est une religion à laquelle les profanes ne devraient pas toucher. Depuis quelques
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
materială, idealul măreț al dezrobirii femeii va putea fi servit cu succes. La luptă, deci, dragi tovarășe, la luptă pentru pâine și libertate! Uniunea Femeilor Muncitoare Femeia muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10TC "10" Discours prononcé par Madame la Princesse Alexandrine Cantacuzène à la XV-e Assemblée des Associations pour la Société des Nations, à Budapest, Mai 1931tc "Discours prononcé par Madame la Princesse Alexandrine Cantacuzène à la XV‑e Assemblée des Associations pour la Société des Nations, à Budapest, Mai 1931
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Uniunea Femeilor Muncitoare Femeia muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10TC "10" Discours prononcé par Madame la Princesse Alexandrine Cantacuzène à la XV-e Assemblée des Associations pour la Société des Nations, à Budapest, Mai 1931tc "Discours prononcé par Madame la Princesse Alexandrine Cantacuzène à la XV‑e Assemblée des Associations pour la Société des Nations, à Budapest, Mai 1931" Monsieur le Président, Je suis fière d’avoir été choisie par notre vénérée Présidente, la Marquise d’Aberdeen et Temair, pour vous apporter
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
deși nu au drept de vot, sunt conștiente de rolul și menirea lor de luptătoare în rândurile proletariatului pentru izbânda socialismului! Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, nr. 3, iulie 1931. 12TC "12" Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à Genève, le 4 Septembre 1931tc "Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à Genève, le 4 Septembre 1931" Mesdames, Je
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, nr. 3, iulie 1931. 12TC "12" Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à Genève, le 4 Septembre 1931tc "Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à Genève, le 4 Septembre 1931" Mesdames, Je vous remercie pour le trés grand honneur ce que vous avez bien voulu me faire, en m’accordant la parole ce soir
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nădejde, Gruparea Femeilor Române, face un călduros apel către d-nii senatori și deputați și-i roagă ca cererile femeilor române să fie luate în considerație, căci izvorăsc din grija de mai bine și oglindesc dorința vie a întregului popor. Președintă, Alexandrina Gr. Cantacuzino Calendarul din 13 august 1932. 23TC "23" Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientătc " Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă" ș...ț Problema generației conștiente mai are încă și o altă latură. Actul facerii este
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
39TC "39" Congresul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, București, 26 mai 1935. Darea de seamă asupra activității societățiitc "Congresul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, București, 26 mai 1935. Darea de seamă asupra activității societății" Expunerea făcută de Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino la Fundația Universitară Carol I Prea Sfințiți Părinți, Doamnelor și Domnilor, Prin acest congres se încheie o activitate de 25 de ani, la care necurmat unii dintre noi au stat la postul de datorie și răspundere. Cred că
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a arătat Societății Ortodoxe; de asemenea, Prea Sfințitului Arhimandrid Scriban, Sfinției Sale Pr. Georgescu, Domnilor Profesori: Tașcă, Oteteleșanu, Caracostea, Ispir, Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați cu mine pe noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
loc la Casa Femeii o interesantă întrunire de stat la care au luat parte delegații diferitelor partide și organizații profesionale, precum și un mare număr de doamne din Consiliul național al femeilor române, Gruparea femeilor române și asociația „Solidaritatea”. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino Seria cuvântărilor a fost deschisă de d-na Alexandrina Cantacuzino, care a spus: Întrunirea de astăzi nu este o adunare obișnuită, unde s-ar pune cu patimă chestiuni ce privesc interese personale, ci o adunare pentru discutarea unei probleme
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care au luat parte delegații diferitelor partide și organizații profesionale, precum și un mare număr de doamne din Consiliul național al femeilor române, Gruparea femeilor române și asociația „Solidaritatea”. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino Seria cuvântărilor a fost deschisă de d-na Alexandrina Cantacuzino, care a spus: Întrunirea de astăzi nu este o adunare obișnuită, unde s-ar pune cu patimă chestiuni ce privesc interese personale, ci o adunare pentru discutarea unei probleme legată de evoluția familiei, a societății, a vieții de stat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
palat și au depus moțiunea spre a fi înmânată M.S. Regelui. Gazeta femeii, nr. 63-64, din 31 martie 1938. 63TC "63" Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilortc "Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor" Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, întorcându-se de la Geneva, unde a luat parte la lucrările Comisiei Sociale, ne-am prezentat la d-sa pentru a o felicita de izbânzile dobândite de România și a-i cere lămuriri asupra problemelor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
moțiunea spre a fi înmânată M.S. Regelui. Gazeta femeii, nr. 63-64, din 31 martie 1938. 63TC "63" Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilortc "Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor" Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, întorcându-se de la Geneva, unde a luat parte la lucrările Comisiei Sociale, ne-am prezentat la d-sa pentru a o felicita de izbânzile dobândite de România și a-i cere lămuriri asupra problemelor cercetate de marele for
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
64" O izbândă a feminismului romântc "O izbândă a feminismului român" Avem mulțumirea a vă aduce la cunoștință că la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor ce a avut loc în luna iulie anul acesta la Edinburg, distinsa prezidentă generală, Doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino, a fost realeasă vicepreședintă în Comitetul de Conducere al acestei mari Asociații, care cuprinde consilii naționale din 60 de state de pe glob. Au luat parte la alegere prin vot secret peste 2.000 delegate din toate continentele. Doamna
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
oratoare urări pentru o lungă, fecundă și indispensabilă colaborare internațională”. Urăm scumpei noastre prezidente izbândă în noua activitate pe terenul social, având în vedere protecția femeii și a copilului. Revista Femeilor Române, nr. 5-8, octombrie 1938. 65TC "65" Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al „Grupării Femeilor Române”, ținut la Brașov în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938țtc "Cuvântarea d‑nei Alexandrina Cantacuzino \: Femeile în noua Constituție românească [rostită la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nr. 5-8, octombrie 1938. 65TC "65" Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al „Grupării Femeilor Române”, ținut la Brașov în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938țtc "Cuvântarea d‑nei Alexandrina Cantacuzino \: Femeile în noua Constituție românească [rostită la Congresul al VII‑lea al „Grupării Femeilor Române”, ținut la Brașov în zilele de 12, 13 Și 14 noiembrie 1938]" În câțiva ani de la ultimul Congres ce Gruparea Femeilor Române a ținut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a constituit Uniunea Femeilor Antifasciste din România. Din acest comitet de inițiativă fac parte următoarele tovarășe și doamne: Ana Pauker, dr. Medeea Niculescu, dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer, Isabela Potop, Alexandrina Mircea, P. Graur, Lila Nădejde, Al. Gane, Natașa Boureanu, Maria Sârbu, Maria Burcă, Eugenia Ionescu, Loti Foriș, Lena Constante, Pen Rozopol, Elvira Balmuș, Carola Moscovici, Cristina șerban, Dida Mihalcea, Alexandra Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
BRĂTESCU-VOINEȘTI, I.[oan] Al.[exandru] (1.I.1868, Târgoviște - 14.XII.1946, București), prozator. Este al doilea dintre cei patru copii ai lui Nicolae Brătescu, mic proprietar. Mama scriitorului, Alexandrina, era fiica lui Ioan Voinescu II. Între 1874 și 1878, a urmat școala primară în Târgoviște. Este înscris, la București, în pensionul Cocărescu, absolvit în 1882. Din septembrie 1882, urmează Liceul „Sf. Sava”. Prin 1885, ar fi fost animatorul revistei
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
Eugen Lozovan (B. P. Hasdeu și Țările Scandinave, 1967, L’Alliance de D. Cantemir avec Pierre le Grand, 1979) până la Gino Lupi, E. D. Tappe, Mariano Baffi, Wilhelm Giese, Klaus Heitmann, Roberto Scagno ș.a. Dintre românii exilului, mai sunt prezenți Alexandrina Mititelu, Dumitru Marin, Paul Miron, Neagu Djuvara, Leontin Jean Constantinescu, Petre Ș. Năsturel, Pavel Chihaia, Dan Cernovodeanu, Octavian Vuia, Alexandru Ciorănescu, I. G. Dimitriu, Adolf Armbruster, Mihai Cismărescu, ceea ce ilustrează elocvent atât diversitatea problemelor de românistică abordate, cât și valoarea
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
locale și stimularea tinerilor autori precumpănesc în orientarea celor două reviste „literar-culturale” pe care le îndrumă în răstimpul următor: o replică la „Dunărea de Jos”, scoasă cu Al. Bădescu, între anii 1908 și 1912, o reprezintă „Dunărea” (1919), coredactată cu Alexandrina Scurtu și Emil Maur. În casa scriitorului și a soției sale (Eliza Rosiade-Buzdugan, profesoară și publicistă), va ființa „salonul” - și cenaclul literar -, modest, dar agreat de toți artiștii urbei, și nu numai. Sexagenar, B. acuza singurătatea, boala (își pierduse aproape
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
, Alexandru (10.VI.1896, Slatina - 24.III.1961, Madrid), critic literar, eseist și poet. Este fiul Alexandrinei și al lui Alexandru Busuioceanu. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1920), doctor în istoria artelor (1925) al aceleiași Universități, cu o teză intitulată Un ciclu de fresce din secolul al XI-lea: San Urbano
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
, Constanța (29.III.1941, București), poetă. Este fiica Alexandrinei (n. Nica) și a lui Petrache Buzea, funcționar. Urmează la București liceul (1954-1957) și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963-1969), debutând foarte timpuriu cu versuri la „Tânărul scriitor” (1957). Cel dintâi volum, De pe pământ, îi
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
idee la Platon, G. Guțu despre Ideile metafizice ale moralei lui Seneca, iar N. Jingoiu despre Creștinismul lui Seneca filosoful. Toma I. Vasilescu argumentează o interesantă ipoteză referitoare la originea conceptului „genius” la romani, iar N.I. Ștefănescu discută Originea versului alexandrin. Se inserează traduceri din poezia lui Horațiu, Ovidiu, Properțius, Bion, semnate de Const. I. Niculescu, D. Ganea, N. I. Ștefănescu. Tot aici, T. Lăzărescu publică două poezii în limba latină. Alți colaboratori: Felicia Brătianu, Aurel Iordănescu, Il. Almăjeanu. A.P.
CAMENAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286050_a_287379]
-
nu există o biografie/hagiografie a ei și nici reprezentări iconografice individuale. Ea face, modest, parte din grupul femeilor purtătoare de parfumuri, mirofore. Părinții din primele secole deosebesc, În marea lor majoritate, cele trei personaje evanghelice. Este cazul lui Clement Alexandrinul, Origen, Ambrozie al Milanului sau Ieronim. Alții ezită, precum Augustin. Cel care a impus, printr-un adevărat coup de force, după expresia lui Régis Burnet, contopirea celor „trei Marii” Într-una singură, furnizând scenariul care se menține viguros În subconștientul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de diavol și că datorită acestuia stelele se rotesc pe cer.” Atanasie Îi pune pe farisei În directa descendență a evreilor „din pustie”, idolatri, care-și reneagă Dumnezeul, Închinându-se unui vițel de aur. Pe parcursul expunerii, fidel schemei sale trinitare, alexandrinul „trage spuza” pe turta Fiului. Acesta, rostind logion-ul, ar avea În vedere două forme de blasfem, una „călduță” și pardonabilă, blasfemul Împotriva firii Sale umane (Fiul Omului), și alta pârjolitoare, impardonabilă, blasfemul Împotriva divinității Sale făcătoare de minuni: „Evreii nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nici un temei scripturar. În Proloage se invocă Tradiția Bisericii, menționându-se concesiv: „dar pentru aceasta sărbătoarea nu este mai puțin Îndreptățită”. Or, această Tradiție poartă, În cazul de față, un nume: Protoevanghelia lui Iacob. Două episoade sunt citate de Clement Alexandrinul (Stromate VII,93,7) și de Origen (Comentariul la Matei X,7), ca dovezi irefutabile Împotriva celor care negau fecioria Mariei. Pentru alexandrinii noștri așadar, Protoevanghelia reprezenta o garanție indiscutabilă de ordin istoric. Titlul sub care este cunoscută astăzi apocrifa
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]