2,739 matches
-
algele au o repartizare zonală pe verticală, datorită clorofilei sau altor pigmenți ce absorb radiațiile predominante la anumite adâncimi și complementare culorii lor. Astfel, de la suprafața apei până la adâncimea de 6m, unde proporția razelor roșii e mare, cresc mai ales algele verzi care folosesc în fotosinteză ca și plantele terestre, aceste radiații mai calde, iar între 6m și 30m își găsesc un optim de dezvoltare alge brune, deoarece la această adâncime domină razele galbene. La adâncimi mai mari de 35m cresc
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
suprafața apei până la adâncimea de 6m, unde proporția razelor roșii e mare, cresc mai ales algele verzi care folosesc în fotosinteză ca și plantele terestre, aceste radiații mai calde, iar între 6m și 30m își găsesc un optim de dezvoltare alge brune, deoarece la această adâncime domină razele galbene. La adâncimi mai mari de 35m cresc algele roșii, deoarece optimul de intensitate al fotosintezei are loc la lumina verde. Aceste alge au un pigment suplimentar, de culoare roșie, care maschează pigmenții
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
verzi care folosesc în fotosinteză ca și plantele terestre, aceste radiații mai calde, iar între 6m și 30m își găsesc un optim de dezvoltare alge brune, deoarece la această adâncime domină razele galbene. La adâncimi mai mari de 35m cresc algele roșii, deoarece optimul de intensitate al fotosintezei are loc la lumina verde. Aceste alge au un pigment suplimentar, de culoare roșie, care maschează pigmenții clorofilieni și face posibilă absorbția în cantitate mai mare a razelor complementare verzi. Faptul că pigmenții
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
între 6m și 30m își găsesc un optim de dezvoltare alge brune, deoarece la această adâncime domină razele galbene. La adâncimi mai mari de 35m cresc algele roșii, deoarece optimul de intensitate al fotosintezei are loc la lumina verde. Aceste alge au un pigment suplimentar, de culoare roșie, care maschează pigmenții clorofilieni și face posibilă absorbția în cantitate mai mare a razelor complementare verzi. Faptul că pigmenții colorați sunt mijloace de adaptare pentru fotosinteza la diferite adâncimi a fost dovedită experimental
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un pigment suplimentar, de culoare roșie, care maschează pigmenții clorofilieni și face posibilă absorbția în cantitate mai mare a razelor complementare verzi. Faptul că pigmenții colorați sunt mijloace de adaptare pentru fotosinteza la diferite adâncimi a fost dovedită experimental. O algă supusă unei lumini artificiale roșii, capătă culoarea verde - albăstruie, datorită producerii unui pigment albastru. Lumina verde i-a stimulat producerea unui alt pigment, care i-a conferit o culoare roșie și care în momentul expunerii la o lumină albastră, devin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fi Luceafărul de seară, motiv pentru care unele dintre aceste apariții diurne au produs confuzie lui au fost interpretate drept OZN-uri. E greu de crezut că s-ar putea supraviețui pe o astfel de planetă, ar trebui să însămânțăm alge, cum spune Carl Sagan, care prin fotosinteză ar transforma bioxidul de carbon în oxigen respirabil pentru om. Și mai trebuie să așteptăm și câteva zeci de mii de ani până când Venus se va răci. 4.12.3 Pământul - planeta albastră
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se găsește în subsol sub presiunea multor gaze, fiind accesibil prin foraje de mare adâncime, de unde țâșnește la suprafața pământului, preluat fiind de conducte spre rezervoare. Procesele de formare a petrolului au avut loc în urmă cu milioane de din alge (plante unicelulare ), bacterii și animale minuscule ce au populat mările preistorice îngropate în mâl și nămol, pe fundul mării, în perioada jurasică ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia îngropată a putrezit și a fost transformată în țiței de căldură și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
dată în piatră. Nici un muritor nu avea curajul să o înfrunte ci doar Perseu, fiul lui Zeus a reușit să îi taie capul, ferindu-și privirea de cea a creaturii. Capul însângerat a căzut pe țărm, pe un pat de alge ... privirea sa încă puternică împietrind algele marine care s-au colorat in negru, roșu sângeriu, roz și oranj. Doar câteva locuri au rămas neatinse și de acolo provine coralul alb. *Legenda Perlei Născută printr-un accident, perla este rezultatul hazardului
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
avea curajul să o înfrunte ci doar Perseu, fiul lui Zeus a reușit să îi taie capul, ferindu-și privirea de cea a creaturii. Capul însângerat a căzut pe țărm, pe un pat de alge ... privirea sa încă puternică împietrind algele marine care s-au colorat in negru, roșu sângeriu, roz și oranj. Doar câteva locuri au rămas neatinse și de acolo provine coralul alb. *Legenda Perlei Născută printr-un accident, perla este rezultatul hazardului și răbdării: un fir de praf
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe planetă... Dar, pentru habitabilitate, nu-i de ajuns ca planeta să fie atât de caldă, încât să permită existența apei lichide. Ar mai fi necesar ca atmosfera planetei să conțină o cantitate de oxigen ce să permită respirația omului. Algele albastre, introduse eventual de pământeni aici pentru producerea oxigenului, copiind, la scară rapidă, același proces de generare a oxigenului ce a avut loc în vechime pe Terra, s-ar putea să nu fie atât de productiv. Mai rămâne o speranță
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
0 /00 NaCl. I.7.3. Electroosmoza Electroosmoza reprezintă deplasarea apei printr-o membrană ce conține sarcini electrice, în absența unei diferențe de presiune osmotică, atunci când este aplicată o diferență de potențial electric. Fenomenul a fost detectat în celulele unor alge. I.7.4. Efectul vacuolelor contractile In unele organisme primitive (protozoare, alge) există vacuole contractile ce pompează intermitent, în afara citoplasmei, fluid mai puțin concentrat decât citoplasma. I.7.5. Osmoza inversă. Dacă asupra unei soluții mai concentrate se exercită din
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o membrană ce conține sarcini electrice, în absența unei diferențe de presiune osmotică, atunci când este aplicată o diferență de potențial electric. Fenomenul a fost detectat în celulele unor alge. I.7.4. Efectul vacuolelor contractile In unele organisme primitive (protozoare, alge) există vacuole contractile ce pompează intermitent, în afara citoplasmei, fluid mai puțin concentrat decât citoplasma. I.7.5. Osmoza inversă. Dacă asupra unei soluții mai concentrate se exercită din exterior presiuni mari, atunci moleculele de solvent traversează membrana, în mod forțat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
succesiune de potențiale de vârf Concluzii. Excitația reprezintă inducerea unei zone de depolarizare pe axon. Influxul nervos reprezintă propagarea zonei de depolarizare de a lungul structurii excitabile. S-au găsit membrane excitabile și în alte celule, de exemplu, la unele alge. II.3.4. Caracteristicile stimulilor Factorii fizico chimici care induc modificări ale parametrilor sistemelor excitabile se numesc stimuli. Pentru ca stimulii să producă modificări decelabile, parametrii stimulilor trebuie să îndeplinească anumite condiții minimale în ceeace privește intensitatea, panta, amplitudine, durată, etc.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
timpului de trecere în funcție de numărul de influxuri sinapsa nu se supune legii binare, ea având un răspuns gradat, proporțional cu frecvența impulsurilor care ajung la ea. FOTOSINTEZA III.1. Fotosinteza ca fenomen universal Fotosinteza este fenomenul realizat de plantele verzi, algele și unele bacterii (bacterii fotosintetizatoare), care constă în conversia energiei solare în energie chimică pentru a produce carbohidrați. Plantele verzi sintetizează substanțe organice din CO2, H2O în prezența luminii solare și a clorofilei, cedând în mediu O2. Termenul de fotosinteza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
încă neînțeles. Mult timp s-a considerat că oxigenul degajat la fotosinteză provine din CO2. In anul 1930 van Niel emite ipoteza că oxigenul rezultă din descompunerea apei, proces numit fotoliză. In present este unanim acceptat că, la plantele verzi, alge și cianobacterii, reacția la lumină implică fotoliza apei, reacție care produce hidrogen atomic și degajă oxigen molecular. Acest oxigen este sursa de oxigen din atmosferă, esențial pentru organismele aerobice. Reacția de fotoliză a apei este: Electronii și hidrogenul produs reacționează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
despre mediul exterior. Adaptarea organismelor la percepția luminii poate fi urmărită prin studiul structurii oganelor receptoare la diferite animale. Fotoreceptorii au diferite forme, de la sistemele foarte primitive la cele mai elaborate, la organismele superioare și om. Formele primitive aparțin anumitor alge și moluște ale căror celule sunt sensibile la lumină, în special în ceea ce privește intensitatea luminii și a direcției fluxului luminos. Organismele superioare posedă un organ specializat pentru percepția luminii care este ochiul. Analizorul vizual (ochiul) este un sistem care receptează, analizează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este, evident, chimică și provine prin prelucrarea, de către organisme autotrofe, a energiei primare. Organismele autotrofe, adică acelea care folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă primară de energie sunt, la rândul lor, după felul energiei primare folosite: − fotoautotrofe (bacterii fotosintetizante, alge, plante pluricelulare), ce utilizează energia solară; − chemoautotrofe (bacterii sulfooxidante, ferobacterii, manganobacterii), ce utilizează în scop energetic substanțe anorganice reduse (sulf, tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
speculativ, adică existența unui bogat material experimental care poate fi extrapolat și pentru alte plante - în sensul real al termenului - prezente major în componența foulingului biologic, dar relativ puțin abordate din punctul de vedere definitoriu al secțiunii de față, precum algele; pe de altă parte, plantele - în accepțiunea curentă a termenului - sunt totuși și ele reprezentate, în special în foulingul exterior, specific și turnurilor de răcire, ca mușchi și ferigi acvatice, chiar ca plante superioare - cu flori - de asemenea acvatice, dar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nu poate trăi în acele condiții - îi va furniza nu atât energia cât condițiile optime viețuirii lui pe termen lung). 2.2.2.3.2.1. Determinismul redox al dezvoltării plantelor Planta moștenește de la strămoșul ei Euglenophyta, mai apropiat pentru alge, licheni și mușchi, mai precis pentru talofite, ori mai îndepărtat pentru plantele superioare, mai precis cormofite, o relație directă cu mediul și, încă, desfășurarea unei părți a fiziologiei în exteriorul plantei, în mediul proximal adică, întotdeauna apos (chiar și pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
discuției referitoare la implicațiile redox în fiziologia vegetală, câteva aspecte concretizante la cazul unei părți majore a regnului vegetal, în același timp una/cea mai importantă parte a segmentului autotrof al foulingului biologic, baza trofică a întregii biocenoze a acestuia - algele -, în același timp, un exemplu de extrapolare a fiziologiei vegetale așa cum este discutată în concepția noastră, confirmată într’un caz particular. O lucrare veche [56], pe care noi o considerăm din epoca pionieratului rH-ului, chiar dacă nu face referire directă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vegetale așa cum este discutată în concepția noastră, confirmată într’un caz particular. O lucrare veche [56], pe care noi o considerăm din epoca pionieratului rH-ului, chiar dacă nu face referire directă la acest parametru, face unele observații interesante privind relația algă −mediu, utile demersului nostru, pe care le vom comenta în continuare. Deși articolul luat în discuție [56] face referire la mai multe (opt) genuri de alge, printre care Chlorella (modelul experimental folosit în dezvoltarea secțiunii de față), îl vom discuta
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chiar dacă nu face referire directă la acest parametru, face unele observații interesante privind relația algă −mediu, utile demersului nostru, pe care le vom comenta în continuare. Deși articolul luat în discuție [56] face referire la mai multe (opt) genuri de alge, printre care Chlorella (modelul experimental folosit în dezvoltarea secțiunii de față), îl vom discuta în special pe aceasta din urmă: Ca punct de plecare vom utiliza remarca că algele, ca plante fotosintetizante, însă inferioare, au un comportament în bună măsură
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în discuție [56] face referire la mai multe (opt) genuri de alge, printre care Chlorella (modelul experimental folosit în dezvoltarea secțiunii de față), îl vom discuta în special pe aceasta din urmă: Ca punct de plecare vom utiliza remarca că algele, ca plante fotosintetizante, însă inferioare, au un comportament în bună măsură similar aceluia al plantelor superioare. Astfel, Chlorella realizează în urma fotosintezei reducerea nitraților din mediu la nitriți, comportament similar plantelor superioare; de altfel, ca și la plantele superioare, produșii finali
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
finali ai metabolismului azotului îi sunt alcalini [56], deci reducători [7]. Reducerea nu este însă prea avansată, ea nedecurgând nici măcar până la NH3 [56]. Dacă sursele de nitrat, nitrit și amoniac (sub formă de carbonat de amoniu) sunt tolerate bine de către alge [56], ureea, mai reducătoare prin grupele −NH2 pe care le posedă, le este nefavorabilă [56]. Plantele superioare însă, tolerează azotul numai în forme de oxidare superioare ca nitratul [57] sau compușii organici oxidați de azot precum urații [57]. în schimb
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este nefavorabilă [56]. Plantele superioare însă, tolerează azotul numai în forme de oxidare superioare ca nitratul [57] sau compușii organici oxidați de azot precum urații [57]. în schimb, sursele de azot aminic cum ar fi proteinele, precum peptona, sunt favorabile algelor în raport cu cele reprezentate de aminoacizi, precum asparagina [56], fapt explicabil știind că aminoacizii sunt mai reducători decât proteinele. La plantele superioare nici nu poate fi vorba de asimilarea azotului aminic. Toate acestea pledează spre utilizarea de către alge a unui metabolism
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]