942 matches
-
împreună cu Școala Militară de Infanterie și Cavalerie. Școala asigura o pregătire de înaltă calitate, având o programă cuprinzătoare care includea discipline de pregătire militară generală, discipline din științele fundamentale și științe aplicative. Astfel, în clasa preparatoare se predau următoarele materii: algebră superioară, geometrie analitică și în spațiu, calcul integral și diferențial, geometrie descriptivă, plane cotale și ordine de arhitectură, mecanică rațională, fizică generală, chimie generală, limba franceză, limba germană și scrimă. În ceilalți ani ofițerii-elevi de geniu aveau următoarele cursuri: fortificații
Școala Specială de Artilerie și Geniu () [Corola-website/Science/329793_a_331122]
-
diagramei lui Voronoi. A rezolvat problema identității pentru corpuri comutative de ordinul al treilea, adică a rezolvat problema inversă transformării lui Tschirnhausen. Cercetările sale din domeniul geometriei le-a aplicat cu succes în cristalografie. Începând cu anul 1932 reîncepe studiul algebrei. Astfel cercetează din punct de vedere geometric soluțiile în radicali pentru ecuațiile de gradul al treilea și al patrulea.
Boris Delaunay () [Corola-website/Science/329941_a_331270]
-
și competenței dovedite în cercetarea științifică, așa precum în „Studiul gândirii n-polare”, ramură a logicii a cărei paternitate și-o asumă. După studii aprofundate de peste patru decenii, Leon Birnbaum a pus bazele „Logosofiei”, adică a științei gândirii (logicii și algebrei) n-polare - teorie expusă în cartea „Introducere în logosofie”, apărută în 1983 cu prefața logicianului de talie mondială Anton Dumitriu, acesta subliniind că „...reprezintă un remarcabil și original efort de a explica demersurile logice ale gândirii, mai amplu decât toate
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
astfel de ecouri, în 1984, îi apare o nouă carte: „Multa et multum”, cuprinzătoare a mai multor eseuri legate de Ontologie, Epistemologie și Logică. În 1999, editează „Un eseu despre o ontologie finită”, iar în anul 2000 apare și lucrarea „Algebra tripolară și elemente de Algebră cuadripolară”, ce se bucură de recomandări entuziaste ale academicienilor Solomon Marcus și Constantin Ionescu Gulian. Anul 2001 a fost pentru cercetătorul dejean de o rodnicie fără precedent. I-a mai apărut o carte bilingvă („Cosmologia
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
îi apare o nouă carte: „Multa et multum”, cuprinzătoare a mai multor eseuri legate de Ontologie, Epistemologie și Logică. În 1999, editează „Un eseu despre o ontologie finită”, iar în anul 2000 apare și lucrarea „Algebra tripolară și elemente de Algebră cuadripolară”, ce se bucură de recomandări entuziaste ale academicienilor Solomon Marcus și Constantin Ionescu Gulian. Anul 2001 a fost pentru cercetătorul dejean de o rodnicie fără precedent. I-a mai apărut o carte bilingvă („Cosmologia finită și chestiuni de teosofie
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
În matematică,ul este o diviziune algebră normată de-a lungul numerelor reale, reprezentat de majuscula O(formula 1). Există doar 4 algebre, celelalte 3 fiind numere reale(R), numere complexe(C) și cuaternioni( H).ii reprezintă cea mai largă algebră având, în total, un număr de 8
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
În matematică,ul este o diviziune algebră normată de-a lungul numerelor reale, reprezentat de majuscula O(formula 1). Există doar 4 algebre, celelalte 3 fiind numere reale(R), numere complexe(C) și cuaternioni( H).ii reprezintă cea mai largă algebră având, în total, un număr de 8 dimensiuni, dublu față de cuaternioni. Octonionii nu sunt la fel de bine cunoscuți ca cuaternionii sau ca numere
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
În matematică,ul este o diviziune algebră normată de-a lungul numerelor reale, reprezentat de majuscula O(formula 1). Există doar 4 algebre, celelalte 3 fiind numere reale(R), numere complexe(C) și cuaternioni( H).ii reprezintă cea mai largă algebră având, în total, un număr de 8 dimensiuni, dublu față de cuaternioni. Octonionii nu sunt la fel de bine cunoscuți ca cuaternionii sau ca numere complexe, care sunt mai larg studiate și folosite, în schimb ele au unele proprietăți interesante și sunt strâns
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
John T. Graves, fiind inspirat de marea descperire a cuaternionilor de către prietenul său William Rowan Hamilton. Graves i-a numit "octave". Ei au fost descoperiți, în mod independent, de Arthur Cayley și uneori sunt menționați a fi Numere Cayley sau Algebra Cayley. Octonionii pot fi considerați ca octeți de numere reale. Fiecare octonion este o adevarată combinație liniară: unde "e" este un element real sau scalar, care poate fi identificat cu numărul real 1. Astfel, fiecare octonion "x" poate fi scris
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
octonionilor. Ceilalți pot fi obțituți prin permutarea elementelor non-scalare, astfel încât pot fi considerați a avea diferite baze. Alternativ ele pot fi obținute prin fixarea regulii produsului pentru niște termeni și deducerea restului din alte proprietăți ale octonionilor. Cele 480 de algebre diferite sunt izomorfe, deci sunt identice și este rareori o nevoie de a lua în considerare care regulă de înmulțire particulară este folosită. Un mod mai sistematic de definire a octonionilor este prin intermediul Construcției Cayley-Dickson. Așa cum cuaternionii pot fi definiți
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
H. Datorită non-asociativitații lor, octonionii nu au reprezentări matrice, spre deosebire de cuaternioni. Totuși, octonionii păstrează o proprietate foarte importantă dată de R,C și H: norma pe O satisface Acest lucru implică faptul că octonionii formează o non-asociativitate bazată pe diviziunea algebră normată. Algebrele cu dimensiunile mai mari definite de Construcția Cayley-Dickson nu îndeplinesc această proprietate. Se pare că doar diviziunea algebrei normate de-a lungul numerelor reale sunt:R,C,H și O. Aceste patru algebre constituie singura alternativă a diviziunii
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
non-asociativitații lor, octonionii nu au reprezentări matrice, spre deosebire de cuaternioni. Totuși, octonionii păstrează o proprietate foarte importantă dată de R,C și H: norma pe O satisface Acest lucru implică faptul că octonionii formează o non-asociativitate bazată pe diviziunea algebră normată. Algebrele cu dimensiunile mai mari definite de Construcția Cayley-Dickson nu îndeplinesc această proprietate. Se pare că doar diviziunea algebrei normate de-a lungul numerelor reale sunt:R,C,H și O. Aceste patru algebre constituie singura alternativă a diviziunii algebrei finit-dimensionale
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
R,C și H: norma pe O satisface Acest lucru implică faptul că octonionii formează o non-asociativitate bazată pe diviziunea algebră normată. Algebrele cu dimensiunile mai mari definite de Construcția Cayley-Dickson nu îndeplinesc această proprietate. Se pare că doar diviziunea algebrei normate de-a lungul numerelor reale sunt:R,C,H și O. Aceste patru algebre constituie singura alternativă a diviziunii algebrei finit-dimensionale de-a lungul numerelor reale (până la izomorfism). Nefiind asociative, elementele nenule ale octonionului nu formează un grup. Cu
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
o non-asociativitate bazată pe diviziunea algebră normată. Algebrele cu dimensiunile mai mari definite de Construcția Cayley-Dickson nu îndeplinesc această proprietate. Se pare că doar diviziunea algebrei normate de-a lungul numerelor reale sunt:R,C,H și O. Aceste patru algebre constituie singura alternativă a diviziunii algebrei finit-dimensionale de-a lungul numerelor reale (până la izomorfism). Nefiind asociative, elementele nenule ale octonionului nu formează un grup. Cu toate acestea, ele formează o buclă (Bucla Moufang).
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
normată. Algebrele cu dimensiunile mai mari definite de Construcția Cayley-Dickson nu îndeplinesc această proprietate. Se pare că doar diviziunea algebrei normate de-a lungul numerelor reale sunt:R,C,H și O. Aceste patru algebre constituie singura alternativă a diviziunii algebrei finit-dimensionale de-a lungul numerelor reale (până la izomorfism). Nefiind asociative, elementele nenule ale octonionului nu formează un grup. Cu toate acestea, ele formează o buclă (Bucla Moufang).
Octonion () [Corola-website/Science/330042_a_331371]
-
(n. 30 septembrie 1913 la Varșovia - d. 30 ianuarie 1998 la New York) a fost un matematician american de origine poloneză. Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
1998 la New York) a fost un matematician american de origine poloneză. Este cunoscut pentru faptul că în 1950 a pus bazele omologiei prin lucrarea "Homological Algebra" (apărută la "Princeton University Press"). Prin aceasta, a adus o contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
contribuție importantă în dezvoltarea algebrei omologice din topologia algebrică. În 1944 a introdus noțiunea de functor și cea de categorie în teoria spațiilor topologice, care, ulterior, au fost extinse și în alte domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a participat la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Moscova, unde a făcut o comunicare importantă din domeniul algebrei moderne.
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
domenii ale matematicii, fiind încorporate mai târziu în algebra modernă. A creat spațiile topologice cunoscute ulterior sub denumirea de spații Eilenberg. În 1966 a participat la Congresul Internațional al Matematicienilor de la Moscova, unde a făcut o comunicare importantă din domeniul algebrei moderne.
Samuel Eilenberg () [Corola-website/Science/331411_a_332740]
-
Michel Weber et Ronny Desmet (sous la direction de), "Chromatikon V. Annuaire de la philosophie en procès — Yearbook of Philosophy în Process", Louvain-la-Neuve, Presses universitaires de Louvain, 2009. (ISBN 978-2-87463-191-7) 21. Ronny Desmet and Michel Weber (edited by), Whitehead. T"he Algebra of Metaphysics. Applied Process Metaphysics Summer Institute Memorandum", Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2010. (ISBN 978-2-930517-08-7) 22. Michel Weber et Ronny Desmet (sous la direction de), "Chromatikon VI. Annales de la philosophie en procès — Yearbook of Philosophy în Process", Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2010
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
ISBN 978-2-930517-05-6). VII. John B. Cobb, Jr., "Lexique whiteheadien. Leș catégories de Procès et réalité" [2008], 2010 (ISBN 978-2-930517-06-3). VIII. Jason W. Brown, "Neuropsychological Foundations of Conscious Experience", 2010 (ISBN 978-2-930517-07-0). IX. R. Desmet & Michel Weber (edited by), Whitehead. "The Algebra of Metaphysics. Applied Process Metaphysics Summer Institute Memorandum", 2010. (ISBN 978-2-930517-08-7) X. V. Berne, "Identité et invisibilité du cinéma. Le vide constitutif de l’image dans Hélas pour moi de J.-L. Godard", 2010. (ISBN 978-2-930517-09-4). XI. M. Weber et
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Whitehead Psychology Nexus Studies ÎI), Albany, New York, State University of New York Press, 2009, pp. 1-34, 37-56 & 57-72. « Preface », « Introduction », « The Rationality of Consciousness », « Vision of Existence and Politics of Being », în Ronny Desmet and Michel Weber (edited by), Whitehead. The Algebra of Metaphysics. Applied Process Metaphysics Summer Institute Memorandum, Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2010, pp. 9-12, 13-58, 277-342, 343-364. « Paradoxes et contradictions de la pensée de la décroissance », în Paul Ariès (sous la direction de), Décroissance ou récession. Pour une décroissance de gauche, Lyon
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
pentru "GL"(2) peste corpuri funcțiilor. În acest scop, a introdus a nouă clasă de obiecte matematice, „module eliptice” (acum cunoscute ca module Drinfeld), apoi generalizate ca "ștuka"-uri (din , „chestie, cutare”). A și formalizat teoria „grupurilor cuantice”, o subclasă algebrelor lui Hopf. Pentru aceste rezultate a primit în 1990 cea mai înaltă distincție în matematică, Medalia Fields.
Vladimir Drinfeld () [Corola-website/Science/335168_a_336497]
-
(n. 1 aprilie 1947, Draguignan) este un matematician francez specializat în geometrie necomutativă și în teoria algebrelor Von Neumann. A fost laureat cu Medalia Fields în anul 1982 și cu Premiul Crafoord în 2001. S-a născut în 1947 în Draguignan, în sud-estul Franței. Tatăl său era un polițist, iar mama pediatru. După studii la Marseille, a
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]
-
2001. S-a născut în 1947 în Draguignan, în sud-estul Franței. Tatăl său era un polițist, iar mama pediatru. După studii la Marseille, a fost admis la Școala Normală Superioară din Paris în anul 1986. A început să lucreze la algebre de operatori, și în special algebrele Von Neumann, introduse în anii 1930 pentru a oferi un fundament matematic mecanicii cuantice. În teza sa de doctorat, condusă de Jacques Dixmier, a propus o clasificare a factorilor de tip III, rezolvând astfel
Alain Connes () [Corola-website/Science/335181_a_336510]